Actualitate
Falsa lecție încasată de PSD
Există o gravă contradicție în termeni. Pe de-o parte, unii dintre șefii PSD, în frunte cu doamna Dăncilă, afirmă că au învățat lucruri din lecția pe care tocmai le-a aplicat-o electoratul la europarlamentare și referendum. Pe de altă parte, aceiași responsabili PSD, tot în frunte cu doamna Viorica Dăncilă, anunță că s-a decis instituirea unei Comisii speciale de anchetă la nivelul Parlamentului asupra fraudelor din 26 mai. Ori sunt fraude și nu e lecție, ori e lecție și nu sunt fraude. De fapt, ce ar trebui să învețe PSD din cea mai recentă experiență amară?
Până când va fi rezolvată dilema, dacă a fost sau nu o fraudă masivă, sunt o serie de raționamente logice, care pot i trebuie să fie asumate de cel mai mare partid din România, în măsura în care acesta dorește să-și mențină locul fruntaș și să rămână competitiv, inclusiv la alegerile prezidențiale. Care sunt premizele acestor raționamente logice?
Începând din momentul creării Uniunii Social Liberale, alianță care a reușit un scor electoral uriaș la parlamentare, de 70%, ambele partide, PSD și PNL, au susținut două teme majore, extrem de agreate de electorat.
1). Repararea nedreptăților săvârșite de regimul Traian Băsescu. Aceste nedreptăți s-au concrerizat prin încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, prin instrumentul poliției politice, întrupat prin binomul SRI-DNA. La baza acestui binom au stat sutele de protocoale și sutele de acte adiționale la aceste protocoale, cele mai multe rămase secrete până azi.
2). Afirmarea României ca stat suveran, în cadrul parteneriatului euroatlantic, prin promovarea capitalului național și stimularea valorii forței de muncă. România urma să înceteze să mai devină o piață ieftină de desfacere și de resurse pentru companiile străine.
Nici mai mult, nici mai puțin. Aceste angajamente au făcut pe vremea USL diferența dintre această alianță și ceilalți competitori politici. Sedusă de mirajul celor două angajamente, populația a votat și a susținut masiv USL. Dar, la putere fiind și amețită de succes, alianța s-a destrămat. Lovitura capitală i-a dat-o decizia perfidă a lui Victor Ponta de a strica formația cărților de joc și de a le rearanja în beneficiul statului paralel și în încercarea sa finalmente eșuată de a obține un mandat prezidențial în detrimentul lui Crin Antonescu. Ce s-a întâmplat după ruptură?
PSD a continuat să guverneze, menținându-și aceleșai angajamente asumate în fața cetățenilor, chiar dacă Victor Ponta a eșuat. Iar partidul a beneficiat în continuare de o susținere masivă. PNL, într-o uniune controversată cu adversarul de până atunci, respectiv cu PDL, a câștgat alegerile prezidențiale în condițiile în care până la respectiva victorie nu și-a renegat cele două angajamente pe care le-am enunțat mai sus și în condițiile în care nici candidatul acestui partid, Klaus Iohannis nu le-a contrazis în vreun fel. După prezidențialele de acum aproape cinci ani, lucrurile s-au schimbat rapid. Klaus Iohannis și PNL au renunțat la componentele liberale și naționale din mesajul lor politic. Din acest motiv, PNL și-a pierdut rapid surplusul de electorat. Iar Klaus Iohannis nu a mai ajuns niciodată la o apreciere de 50%. Practic, doar PSD și ALDE au susținut cele două deziderate majore, care doar ele au făcut în esență diferența, care s-a tot adâncit și s-a tot acutizat, între frontul PSD și frontul anti-PSD.
Fără a invoca și fără a susține o reformă a Justiției suficient de temeinică pentru a garanta în final respectarea Constituției, a procedurilor, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și fără a garanta la nivel declarativ prin acțiuni concrete conservarea suveranității statului, PSD și ALDE nu ar fi decât două partide oarecare, capabile să aducă la vot în favoarea lor doar electoratul dur și insuficient pentru a guverna, de care dispun cele două formațiuni. Toate celelalte formațiuni politice la un loc, în măsura în care au abandonat idealul liberal și idealul național, nu fac nici ele mai mult decât o ceapă degerată în plan electoral. O masă uriașă de cetățeni, aproape o jumătate din electorat, ar urma să rămână în case și să se întrebe: 1).ce rost ar avea să voteze pentru oricare dintre partide, dacă niciunul dintre acestea nu le garantează ceea ce în trecut le-a garantat USL și, până de curând, alianța PSD plus ALDE; 2) dacă ultimele alegeri au fost masiv fraudate, din nou mulți se pot întreba ce rost mai are să se prezinte la urne, dacă în final voturile se duc acolo unde o instituție miliarizată care le numără, respectiv STS, dorește să se ducă.
PSD se află în acest moment în criză. Numai un orb nu vede acest lucru. Este o criză generată mai întâi de modul în care partidul a fost demonizat și de încarcerarea imediat după alegeri și fără a mai putea fi clarificată eventuala fraudă a liderului acestuia. Sunt însă chestiuni rezolvabile. Un alt lider îi va lua locul lui Dragnea iar frauda, dacă a fost și cât a fost, nu este târziu să fie descoperită, chiar dacă nu va fi și reparată, și încă nu este târziu să fie găsite soluții pentru ca în viitor electoratul să nu mai poată fi astfel înșelat. Dar a doua criză a celui mai mare partid din România, care este la milimetru să se declanșeze în mod abrupt, este mult mai profundă și îi poate veni de hac. Această a doua criză este de tip identitar.
PSD este un partid pierdut și care va fi zdrobit sub propria greutate, dacă este incapabil să înțeleagă ce anume i-a adus voturi și i-a garantat succesul în ultimii ani. Am auzit-o pe doamna Viorica Dăncilă, nu o dată, ci de mai multe ori, afirmând răspicat faptul că în PSD umează să înceteze discuțiile despre reforma Justiției. Și despre abuzurile procurorilor. Și mă rog de ce? De ce să înceteze asemenea preocupări? De ce să se pună punct angajamentelor luate de PSD în alegerile din 2016 și în virtutea cărora acest partid a primit mandatul de a guverna? De ce să nu se mai vorbească despre drepturile omului și despre suveranitatea națională? S-a schimbat peste noapte, odată cu decapitarea conducătorului, agent al celui mai mare partid politic din România? Cine a decis acest lucru? Cine a decis ca Guvernul PSD și ALDE și Parlamentul PSD și ALDE să înceteze să se mai ia de piept cu multinaționalele, atunci când acestea, contrar practicilor europene, ignoră obligațiile pe care le au față de statul în care înregistrează profituri? Mizează doamna Dăncilă cumva pe o poziție de comisar european pe care are putea-o obține, abandonându-și statutul de prim-ministru și obținând susținerea lui Klaus Iohannis? Așa se spune la vârf chiar în PSD.
Dacă nu există trădare, dacă nu există vânzare, dacă nu există troc, dacă nu există duplicitate, atunci PSD la Congres ar trebui pur și simplu să-și aleagă o nouă conducere, dar în acord cu obiecivele care i-au asigurat până în prezent popularitatea, după care să-și suflece mânecile și 1). să administreze statul mai bine decât a făcut-o până acum, accelerând ritmul de creștere și alocând mai mulți bani pentru investiți aducătoare de valoare adăugată; 2). să continue în ritm accelerat și să finalizeze reforma Justiției, făcând toate eforturile pentru denunțarea și anularea tuturor protocoalelor ilegale; 3). să găsească soluții legslative și economice pentru a determina multinaționalele să plătească statutului român în mod echitabil ceea ce este de plătit iar în plan extern să-și negocieze în mod profitabil pozița de cel mai mare partid socialist de pe continent și să-și găsească astfel o linie directoare, care l-ar putea face mai important și mai vizibil în concertul UE; 4) și, nu în ultimul rând, PSD are obligația de a schimba din temelii sistemul electoral, astfel încât voturile poporului suveran să fie în viitor numărate chiar de poporul suveran și în niciun caz de o instituție militară.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



