Actualitate
Fraudarea alegerilor prezidențiale
Experiența proceselor electorale recente ne demonstrează că este cât se poate de posibilă și chiar probabilă o nouă fraudă masivă în cazul alegerilor prezidențiale, care vor avea loc la sfrâșitul acestui an. Indiferent cine va fi preferatul „sistemului”. Pentru că, din nefericire, nu alegătorul ci „sistemul” se află la butoane. Poporul suveran votează în funcție de stimulii generați de „sistem”, iar „sistemul” numără în funcție de cel pe care optează să-l aibă captiv la Cotroceni pentru următorii cinci ani. Ce e de făcut?
Experiența rezultată din ultimele alegeri ne arată că democrația din România se confruntă cu două probleme majore. Două provocări care o înfrâng. Prima este generarea în mod artificial a așa-numitei emoții colective. Aceasta reorientează politic o parte consistentă a electoratului sau pur și simplu o determină să iasă la vot atunci când, în condiții normale, ar rămâne până în final nehotărâtă. A doua provocare se află sub semnul răspunsului la tripla întrebare cine și cum numără voturile? Și voturile cui?
Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, la precedentele alegeri prezidențiale, Klaus Iohannis se afla cu zece procente în urma lui Victor Ponta, astfel cum oficial au fost omologate rezultatele după prima rundă. A câștigat detașat cu zece procente peste adversarul său. Ceea ce înseamnă că domnul Klaus Iohannis a făcut un salt spectaculos, nemaiîntâlnit în istorie de 20 de procente. Nimeni nu a putut explica această uluitoare răsturnare de scor, altfel decât prin generarea unei puernice emoții colective. Dar acestă pretinsă emoție colectivă este la rândul ei inexplicabilă. Aparent ea a fost declanșată de mecanismul greoi al votului în diaspora. De apariția unor cozi interminabile la unele secții de votare din străinătate. Iar aceste cozi ar fi reverberat în țară prin semnale alarmante, ultimative, transmise rudelor de acasă. Care, în urma primirii acestora, ar fi dat buzna la secțiile de votare pentru a-l alege pe Klaus Iohannis. Toată această construcție nu se susține din punct de vedere logic. Cu numai o lună în urmă, la primul tur de scrutin, s-a votat în aceleași secții de votare din diaspora. Și nimeni nu a înnebunit. Și nimeni nu atras semnale de alarmă, acuzând Guvernul că îi împiedică pe românii din afara granițelor să-și exprime opțiunea. Nu s-a schimbat nimic în cele 30 de zile. Concluzia nu poate fi decât una singură. Emoția la care a făcut ulterior referire cu insistență Kaus Iohannis a fost doar un pretext menit a justifica o fraudă. Și atâta cât a fost totuși emoție, ea a fost generată artificial, de „oamenii din pădure”. Cei care au considerat că este mai profitabil Klaus Iohannis în calitate de prizonier al „sistemului”, în comparație cu impetuosul său adversar, Victor Ponta, care putea scăpa oricând de sub control, întrucât în definitiv era reprezentant el însuși al unui serviciu secret. A fost o bătălie nu a „sistemului” cu cetățenii României, în final învinși, ci o bătălie pentru halca puterii în interiorul statului paralel. Au câștigat cei mai tari, iar cei mai slabi au fost ulterior, rând pe rând, eliminați. Unii, fără milă.
Rezultă că pentru a ne proteja democrația, atâta cât mai există sau mai poate exista într-un stat de frontieră, într-un stat santinelă NATO, într-un stat gardian, devenit stat clientelar, trebuie să devenim mult mai atenți la mișcările „sistemului”. Un „sistem” căruia Călin Popescu Tăriceanu i-a aplicat sintagma de „oamenii din pădure”. „Omenii din pădure” sunt și cei de la SRI, și cei de la SIE, și cei de la SPP, și cei de la STS. Primii manevrează emoția și îi manevrează pe principalii actori politici, ultimii, cei de la STS, numără voturile. În definitiv, dacă cetățenii din diasporă sau din țară se lasă induși în eroare de o emoție creată artificial și nu înțeleg că în acest fel optează politic nu pentru ceea ce cred ei că înseamnă democrație, ci pentru ceea ce le induc alții că înseamnă, atunci prima etapă a falsificării alegerilor este câștigată se „sistem”. Și implicit de alesul „sistemului”, indiferent cine va fi el la sfârșitul acestui an.
În ceea ce privește numărarea voturilor, în fine, la nivelul presei și mediului politic este admis faptul absolut revoltător că obțiunile poporului suveran nu trebuie măsurate și omologate de instituții militarizate, ci de instituții civile. I.V. Stalin spunea că rezultatul alegerilor nu este dat de cine votează, ci de către cine numără. Acest lucru trebuie și poate fi schimbat.
Este destul de greu de presupus că frauda pregătită pentru finalul acestui an va repeta la indigo modelul de la precedentele prezidențiale și de la referendumul suprapus europarlamentarelor. Mă aștept ca statul paralel să fie mai deștept. Și, ca de obicei, cu un pas înaintea societății civile. Surpriza poate veni din orice direcție. Dar societate civilă trebuie să se protejeze. Trebuie evitat cu orice preț ca, sub pretextul neasigurării dreptului la vot pentru românii din afara granițelor, să fie din nou generată prin intermediul mediului electronic și cu ajutorul instituțiilor specializate, care duduie la acest capitol, o nouă undă de șoc a așa-zisei emoții colective. Soluția este fie votul electronic, fie votul prin corespondență, fie adoptarea unor modele europene și non-europene, care îi obligă pe cetățenii care doresc să se exprime să o facă în țară. Soluția trebuie dată până la alegerile prezidențiale. Altfel, din nou, cei aflați aparent la putere vor fi culpabilizați, în ciuda faptul că nu ei se află la butoane în afara granițelor țării și că în final nu ei sunt cei care numără voturile.
Partidele puternice și eliberate de domnia statului paralel, dacă ar exista, ar trebui să acționeze în acest sens chiar acum. Și mă refer desigur la patidele care ar avea ceva de pierdut în urma fraudei. Nu la cele care ar avea ceva de câștigat.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 8 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 21 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



