Actualitate
Câștigătorul cursei prezidențiale

Este în afara oricărei îndoieli. Acum, după reușita demersului legat de referendum, câștigătorul de etapă a competiției prezidențiale este Klaus Iohannis. Și aceasta nu fiindcă până una alta e singurul politician aflat în cursă. Ci pentru că și-a asumat răspunderea pentru un demers politic care părea imposibil, a riscat totul și a câștigat într-un mod care i-a lăsat cu gura căscată pe toți sociologii, pe toți analiștii și pe toți oamenii politici, inclusiv pe cei din opoziție, care nici după două zile nu înțeleg prea bine cum de au avut un asemenea succes. Iar prima confruntare electorală care urmează – și încă repede – este cea a prezidențialelor. În condițiile în care frontul PSD a rămas literalmente cu ochii în soare. Și, orbit de impactul cu valul electoral de la europarlamentare și referendum, nu mai reușește să identifice pentru moment un competitor capabil să-l învingă pe Iohannis. Dar va găsi în cele din urmă?
Toată lumea vorbește despre două nenorociri care i s-au întâmplat Partidului Social Democrat în decurs de câteva ore. Pierderea alegerilor și punerea după gratii a președintelui partidului. De fapt sunt trei. Cea de-a treia este la fel de importantă. În timp ce Klaus Iohannis, pe care mulți, printre care mă număr și eu, nu dădeau doi bani în competiția prezidențială, a reușit prin referendum să prindă o viteză neverosimilă, frontul PSD a cam răms fără niciun competitor. De ce? Pentru că se vorbea insistent, înainte de eșecul istoric al europarlamentarelor, competiție care de fapt a însemnat o schimbare totală de paradigmă politică, despre intenția lui Liviu Dragea de a candida. Urma să anunțe acest lucru în ipoteza, care până acum câteva zile stătea în picioare, în care PSD făcea un scor de cel puțin 35%. Și, firește, în condițiile în care ar fi fost achitat. Este motivul pentru care Dragnea a creat în jurul său un spațiu pârjolit, care nu a mai permis afirmarea ca eventual prezidențiabil a niciunui lider PSD. De altfel, în ultimul an, rând pe rând, oricare dintre reprezentanții acestui partid, despre care s-a vorbit ca și când ar fi prezidențiabili sau care au lăsat să se înțeleagă că ar avea intenția de a participa la o asemeea cursă, au fost literalmente spulberați de către Dragnea sub diferite pretexte. Unii dinre ei nici nu se mai regăsesc în rândurile PSD.
De dragul candidaturii sale, Liviu Dragnea a riscat totul. Să ne gândim doar la rivalitatea cu Gabriela Firea, cel mai bine creditat actor politic al PSD, pentru o eventuală candidatură la prezidențiale, care a fost exilată, la un pas de a fi și exclusă din partid, prețul acestei răfuieli fiind pierderea – așa cum prognozam încă de atunci – a două dintre cele mai importante fiefuri electorale ale PSD. Bucureștiul, care, de la distanță este cel mai important și dă tonul oricărei campanii electorale, valoros cât mai multe județe la un loc și unde PSD obținuse o victorie fără precedent, adjudecându-și pentru prima dată în istorie Primăria Generală, toate Prmările de Sector și majoritatea în toate Consiliile. Conflictul dintre Dragnea și Firea a condus pentru PSD la un adevărat dezastru, iar dovada o avem acum, când USR a deveni prima forță politică în Capitală, pentru moment cu o susținere de 40 %. Desigur, acest scor va trebui concretizat în primăvară, la alegerile locale. Apoi Dragnea, legat tot de războiul cu Gabriela Firea, care a avut drept principală cauză bănuiala că aceasta, în ciuda refuzului ei repetat, ar intenționa totuși să candideze la prezidențiale, a sacrificat Ilfovul. Cel mai important fief după Capitală.
În mod asemănător, în urma războiului lui Liviu Dragnea cu morile de vânt, cu fantomele competiției interne pentru prezidențiale, au fost pierdute și alte județe în care PSD a dispus în trecut de un electorat consistent. Nu le mai enumăr. Se știu. Mai mult chiar. Partidul Pro-România, inițiat și condus de Victor Ponta și care a ajuns la un scor de aproape 7%, nu ar fi existat și nu s-ar fi putut afirma într-un timp record dacă Livu Dragnea, din motive de rivalitate politică, legată mai ales de intenția sa de a candida la prezidențiale, nu i-ar fi executat fără milă pe toți ipoteticii săi concurenți.
Așa se face că în acest moment PSD nu are niciun candidat. Deși a rămas cel mai mare partid și are în rândurile sale numeroase personalități de marcă pe care le-am putea vedea înscrise în cursa prezidențială. Vreau să mă fac cât mai bine înțeles. O personalitate politică, indiferent cât de bine cusută e și indiferent de câtă notorietate și favorabilitate se bucură, nu poate concura cu succes la alegerile prezidențiale dacă, din timp, nu este prezentată ca atare opiniei publice. Cetățenii trebuie să se obișnuiască și aceasta necesită un anumit timp cu ideea că un lider politic ar putea să ajungă președinte al României. Acest tip de percepție lipsește cu desăvârșire legat de oricare dintre candidații virtuali ai acestui partid. Iar prea mult timp nu mai este. Din acestă perspectivă, PSD se află într-o mare criză.
Și ca să realizăm cât de profundă este criza, mai trebuie să înțelegem un lucru. Și anume că, pentru un succes cât de cât garantat, este obligatoriu ca prezidențiabilul să fie și liderul partidului. Cine este azi liderul PSD? Nimeni. O avem pe doamna Dăncilă, într-adevăr, în dubla poziție de premier și de președinte executiv al partidului. Dar trebuie organizat un Congres Extraordinar. Care în prima parte să modifice statutul, permițând alegerea liderului suprem altfel decât prin referendum. Iar în cea de-a doua parte, trebuie desemnat președintele. Și, eventual, legată această decizie de cea a desemnării respectivului președinte drept candidat prezidențial. Organizarea unui asemenea Congres necesită un timp, devenit din ce în ce mai prețios, și presupune inevitabile bătălii interne în cazul unui mega-partid, extrem de șubrezit în interior după ultimul tsunami electoral. Sincer să fiu, nu îmi dau seama cum va ieși PSD din această încurcătură, dacă dorește cu adevărat să vină la prezidențiale cu un candidat propriu.
S-a vehiculat teza conform căreia ar putea exista un candidat comun, printr-un sarcrificiu uriaș făcut de PSD în premieră absolută, iar acest candidat unic, din afara partidului, dar nu și a coaliției aflată la guvernare, ar putea fi Călin Popescu Tăriceau, președintele ALDE. Mă îndoiesc că acest scenariu mai poate sta în picioare, în condițiile în care ALDE a fost literalmente pulverizat de uriașul val electoral din 26 mai. Rămâne o enigmă ce va face PSD. Un partid în care avem un singur politician, e adevărat foarte activ, care și-a anunțat intens intenția de a candida, dar care nu deține suficientă influență în plan intern, Liviu Pleșoianu.
Dacă e ceață totală în Stânga spectrului politic, în Dreapta lumina este literalmente orbitoare. Este clar că frontul anti-PSD va da cel puțin doi candidați puternici. Klaus Iohannis, susținut de partidul care a obținut cel mai mare succes la europarlamentare, dar care are totuși o cotă cu numai doi în față, și Dacian Cioloș, reprezentantul alianței care a obținut poziția a treia și suflă în ceafa PSD, dar care și el are un scor la europarlamentare tot doar cu cifra doi în față. Cele două patide însă se pot alia, fie în turul unu, fie în turul doi, în timp ce PSD nu are nicio perspectivă de a se alia cu un partid consistent, de același calibru, pentru că un asemenea partid nu mai există.
O surpriză – și chiar o surpriză de proporții – ar putea produce însă liderul noului partid balama. Victor Ponta, susținut de o parte a sistemului și care indiscutabil și-ar dori să revină în prim-planul politicii mari. O alianță a acestuia cu PSD sau chiar o fuziune, acum când Dragnea nu mai reprezintă o piedică, ar putea reprezenta cel puțin în capul unora o soluție pentru prezidențialele din acest an. Ar fi o nouă rundă a confruntării Ponta-Iohannis, în care primul, susținut de frontul PSD, ar încerca să-și ia revanșa, după spectaculoasa înfrângere de acum cinci ani.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”