Actualitate
A dispărut un dosar/denunţ din DNA: pe fostul şef SRI

În decembrie 2015, un om de afaceri, reţinut şi ulterior trimis în judecată de DNA, denunţă la DNA pe fostul şef al SRI. Denunţul este luat de un procuror de caz, Secţia I a DNA, iar omul de afaceri în denunţul său descrie o serie de potenţiale fapte de corupţie petrecute într-o locaţie SRI, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2014, fapte la care ar fi participat mai multe persoane iar omul de afaceri, depune în susţinerea denunţului său o serie de probe: extrase de cont, tranzacţii. În ziua producerii denunţului află şi conducerea DNA şi SRI. La procuror, după ceva timp, poposeşte un actual director adjunct SRI, care este curios ce probe sunt în dosar. Mai precis, dacă sunt şi înregistrări audio. Procurorul nu-i spune. Cert că 1 an şi 2 luni de la momentul iniţial mare lucru în instrumentarea dosarului nu se întâmplă. Se obţin ulterior nişte ambientale, un martor al faptelor presupus petrecute, alt om de afaceri condamnat al DNA, este nehotărât dacă să vină sau declare ceva, procurorul de caz intră în conflict dintr-o serie de motive cu conducerea DNA, procurorul părăseşte DNA în februarie 2017. După ce părăseşte DNA, dosarul lui este repartizat altui procuror, procuror care cheamă iar la audieri pe denunţător. Denunţătorul îşi susţine declaraţiile şi probele depuse.
Prin 2017 se află informaţia: că a fost depus denunţ la DNA pe SRI. Se confirmă neoficial că un asemenea denunţ a fost depus în instituţie.
Mai trec 2 ani. Nu se întâmplă nimic. Se face 2019.
Se fac deja 4 ani de la depunerea denunţului.
O întrebare pusă la-ntâmplare, dacă şi pe acest dosar s-a dat clasare, a primit un răspuns surprinzător: Nu, că nu mai e dosarul. Nu mai e că a dispărut. Nu mai e că nu se mai găseşte. Nu mai e că o fi pe undeva. Nu mai e s-au mai pitit dosare, hârtii şi denunţuri prin alte dosare. Nu mai e că e un haos în dosare. Nu mai e că poate nici nu a fost înregistrat.
Nu mai e.
(pauză de respiraţie)
După mai multe discuţii de ping pong cu DNA- procurorul iniţial de caz- DNA-procurorul iniţial de caz, după care m-am cam plictisit, situaţia stă aşa:
Varianta DNA: Denunţul a existat, până acum, după verificări, nu este găsit nicăieri. Există un dosar penal care a fost înregistrat atunci de procurorul respectiv iniţial de caz, în perioada indicată respectivă, dosar care are 10 file şi care conţine doar o sesizare din oficiu a procurorului, sesizare din oficiu rezolutată de conducerea DNA. Sesizarea este însă doar pe un fost ministru al Apărării (care era şi el denunţat în respectivul denunţ, sesizarea pornind de la acel denunţ), nu se face referire în ea la nimeni din SRI, dar denunţul de la care e posibil să fi pornit sesizarea din oficiu nu există depus în dosar. Dosarul pe fostul ministru al Apărării a fost închis ulterior, în perioada vechii conduceri, de un alt procuror care a plecat din DNA. Denunţul iniţial de la care ar fi pornit totul nu a fost înregistrat nici în sistem electronic, nici pe hârtie/în registru în DNA. Dacă ar fi fost trecut pe hârtie, în registru, trebuia să existe musai şi în sistem. Pentru că tot ce e în sistem e şi în registru. Nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme. Deci nu e.
Varianta procurorul iniţial de caz: Denunţul a existat, trebuie să fie, a fost înregistrat în sistem şi el ca şi dosarul pe fostul ministru al apărării, denunţat şi el în respectivul act. La vremea aceea, şi denunţul a fost rezolutat de conducerea DNA şi după aceea trecut în sistem, aşa cum s-a stabilit, cu numele fostului ministru al Apărării şi el menţionat în denunţ, atât în registrul de penal cât şi la grefă. Nu, nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme.
Aşadar, nu mai e.
Nu este pentru prima oară când apare o controversă pe denunţurile importante sau pe persoane importante depuse în DNA. Au mai fost cazuri când procurorii nu au înregistrat denunţurile atât în registrul pe hârtie, în sistem electronic sau să meargă cu ele la rezolutat la şefi. Din mai multe motive: de frică- de frică de presiuni din partea şefilor, de frica instituţiilor, de frica scurgerii de informaţii, de frica dărămării prin diferite metode a probatoriului, de frică de o serie de repercusiuni, din diverse interese ale lor, ale colegilor şi jocuri. Tocmai din acest motiv, apoi în DNA s-a dat o circulară ca toate denunţurile să fie înregistrate şi rezolutate în toate registrele no matter what.
Însă în acest caz, în care până în acest moment chiar nu se ştie adevărul, cert e că o hârtie a dispărut/nu se mai găseşte, dar pe ideea foarte simplă că ceva poate dispărea din DNA ca şi când n-ar fi fost, după mai multe ping-ponguri, după back and forth, varianta DNA se bate frontal cap în cap cu cea a procurorului iniţial de caz şi varianta procurorului iniţial de caz se bate frontal cap în cap cu varianta DNA.
Jurnaliştii nu sunt nici Poliţie, nici procurori, nici CSM, nici Inspecţie Judiciară care se poate observa că este ZERO şi nu împart nici dreptatea între oameni. Doar informează opinia public, precizeaza pe pagina sa de socializare, cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei. (Irinel I.).
.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!