Connect with us

Actualitate

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

Publicat

pe

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO. Am pus cap la cap documente care încep să apară dar și informații în exclusivitate, și am detaliat, pe blogul personal, precizeaza pe pagina sa de socializare Radu Teodor Soviani.

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

,,Erai transformat într-un animal. Aveam 39 de kilograme”, povestește Iulius Filip, deținut politic la Aiud care astăzi, 14 aprilie 2019, marchează 32 de ani de la prima noapte în libertate, după mai mult de 5 ani de detenție și tortură. El a executat întreaga pedeapsă la care a fost condamnat în 14 decembrie 1981, pentru propagandă împotriva orândirii socialiste. Două personaje cheie au contribuit la executarea întregii pedepse a deținuților politici de la Aiud, lui Iulius Filip fiindu-i refuzată liberarea condiționată: Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, la acel moment șeful comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Aiud și Gheorghe Mușat actual avocat de afaceri și avocat al lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute în baza unui testament falsificat, fost ofițer al Securității și turnător al Securității sub numele ,,Miron”.

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:

  1. Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.
  2. Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;
  3. Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO.

Documentele prezentate în exclusivitate de către Sorina Matei în data de 12 aprilie 2019, la B1TV (printre ele o notă informativă cu sursă ,,Miron” din 14 octombrie 1986, dovedesc fără niciun fel de dubiu, că ,,sursa” Miron (Gheorghe Mușat) l-a turnat pe deținutul politic Iulius Filip:

Cine a fost Gheorghe Mușat

A fost ofițer activ al Securității Statului între 1970-1983, conform unei caracterizării intrate în posesia CNSAS și dezvăluită încă din Septembrie 2010 de către ancheteonline.ro: ,,A fost ofițer activ în Ministerul de Interne între anii 1970-1983. În cei 13 ani cât și-a desfășurat activitatea, s-a remarcat ca ofițer energic, conștiincios, perseverent, care a muncit cu simț de răspundere pentru executarea atribuțiilor de serviciu. A fost serios, disciplinat, cu o comportare corectă’‘. A urcat până la gradul de locotenent major în Securiate, până când este trecut în rezervă, în 1983.

Notă: una dintre modalitățile de legendare ale fostei securități pentru ofițeri încă activi era TRECEREA ÎN REZERVĂ pentru a fi relocați pe un alt palier de conspirare. Spre exemplu. Mugur Isărescu a fost legendat în turnător, sub numele de cod Manole.

Revenind la Mușat, după trecerea sa în rezervă în 1983, devine avocat. CNSAS a solicitat recent Serviciului Român de Informații să predea listele cu ofițeri ai Securității care au intrat la facultatea de drept, FĂRĂ EXAMEN DE ADMITERE, beneficiind de statutul de ofițer. Foarte probabil, Gheorghe Mușat se află printre ei.

ARESTAREA LUI MUȘAT. LEGENDAREA.

În data de 28 martie 1984, potrivit ancheteonline.ro, Gheorghe Mușat este arestat pe motiv că a dezvăluit unor cunoștințe calitatea sa de fost ofițer de securitate, lucru pe care îl susține și el.

Aceasta pare mai degrabă o legendă pentru trecerea pe un alt palier informativ al Securității, întrucât și atunci și acum, pentru deconspirare, pedepsele erau de 25 de ani.

Or, Gheorghe Mușat este condamnat prin sentința 771/9 octombrie 1984  la doar 5 ani și 4 luni de închisoare (din care va excuta doar 4, fiind eliberat condiționat în ianuarie 1988, posibil de același Augustin Lazăr). Capetele de acuzare erau: ,,divulgare de date privind munca operativă a organelor de securitate, deținere de mijloace folosite în munca de securitate și nerespectarea regimului privind mijloacele de plată străine”. Un fost ofițer al Securității Statului mi-a mărturisit că astfel de capete de acuzare erau folosite pentru ofițeri ai securității care erau prinși cu găinării, folosindu-și funcția. 

O altă sursă îmi confirmă că motivul pentru care a fost condamnat Gheorghe Mușat prin sentința 771/9 octombrie 1984 este infracțiunea de DELAPIDARE. Dacă e așa, de ce a ajuns un deținut de drept comun în preajma deținuților politici de la Aiud? A fost infiltrat, legendat?

Răspunsul din documente OFICIALE.

Începând cu data de 13 iulie 1986, Gheorghe Mușat, aflat în Penitenciarul Aiud, a devenit OFICIAL turnător al Securității, sub numele de ,,Miron”. așa cum demonstreză documentele CNSAS reținute în sentința nr. 7814 din dosarul 6433/2/2010 judecat de Curtea de Apel București,  sentință pronunțată în 21 decembrie 2011. Extras din Sentință:

,,Motivul recrutării l-a reprezentat încadrarea informativă a deținuților din acest penitenciar‘ se reține în sentință, care citează din nota de recrutare pusă la dispoziție de CNSAS. Rețineți data: 13 iulie 1986.

Mușat este recrutat așadar ca informator al Securității de Gheorghe Lazăr (din Penitenciarul Aiud), la numai 5 zile după ce Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, pe atunci șef al comisiei de liberări condiționate îl condamna practic încă o dată pe Iulius Filip să execute întreaga pedeapsă, alegând modalitatea de a îi refuza ultima posibilitate de eliberare condiționată, deși îndeplinise fracția de pedepsă care îi permitea eliberarea condiționată, întreaga condamnare urmând să fie ispășită la 13 aprilie 1987. Era al doilea refuz, pentru motive similare. Documentul este datat 13 iulie 1986:

Documentul semnat de către Augustin Lazăr în data de 13 iulie 1986 reține ca motiv al refuzului unei propuneri de eliberare condiționată: ,,Starea de fapt: În ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR, a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat atât cunoscuților cât și unor organe oficiale”.

Ca MENȚIUNI SPECIALE reține: ,,NU A DAT DOVEZI DE ÎNDREPTARE. A mai fost discutat în comisia de propuneri la 9 iulie 1985 și a fost amânat 1 an.. Nu a făcut cerere pentru liberare condiționată. În timpul amânării nu a fost pedepsit”. Și propunerea comisiei conduse de Augustin Lazăr (facsimil): ,,Filip Iulius nu poate fi eliberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13 04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei deplinei reeducări”, stabilea șeful comisiei de propuneri, Augustin Lazăr.

Din documentele CNSAS care au stat la baza sentinței  Curții de Apel București din 2011  prin care Gheorghe Mușat a fost demonstat ca turnător al Securității și chiar Curtea a constatat că a făcut poliție politică (decizie de poliție politică anulată în calea de atac de prietenoasa instanță cu Gheorghe Mușat a ICCJ) aflăm și CUM a fost recrutat Gheorghe Mușat, de CINE, și CÂND.

GHEORGHE MUȘAT A TURNAT VOLUNTAR ANTERIOR RECRUTĂRII, ÎNAINTE DE A FI RECRUTAT CA INFORMATOR.

Ofițerii Direcției IV – Contrainformații, căpitan Torja Iosif și lt.col. Lazăr Gheorghe din închisoarea Aiud (rețineți numele Gheorghe Lazăr, apare în comisia prezidată de Augustin Lazăr fiind cel care a avansat/i-a argumentat lui Augustin Lazăr, fără să fie contrazis, că Iulius Filip ,,nu a dat dovezi de îndreptare”), concluzie cu care Augustin Lazăr a fost de acord. Gheorghe Lazăr și Torja Iosif primesc de la Securitatea București misiunea de a îl ,,recruta” pe Gheorghe Mușat, ca informator, sub numele Miron, anterior datei de 13 iulie 1986.

Documentele de la CNSAS citate de ancheteonline arată că Gheorghe Lazăr întocmește următorul raport:

,,Raportez că sus-numitul corespunde scopului propus. Cunoscând activitatea pe care o desfășoară organele noastre, este profund afectat de situația în care se află, iar din discuțiile purtate cu el rezultă că este hotărât să facă orice pentru a dovedi că nu este dușman al orânduirii noastre. A făcut afirmații că nu și-a schimbat concepțiile și atașamentul față de politica statului nostru, chiar dacă are unele nemulțumiri în ceea ce privește pedeapsa primită. A cerut să îi acordăm sprijin, în sensul de a nu-l lăsa să se abrutizeze, să îl scoatem la o activitate oarecare, pentru a obține dreptul de a-și vedea familia mai des”. Raportul este anterior datei recrutării.

Cei doi securiști, Gheorghe Lazăr și Iosif Torja arată că ,,rezervistul” Securității, Gheorghe Mușat le-a înmânat imediat 20 de materiale cu privire la colegii săi deținuți. Rețineți, anterior recrutării din 13 iulie 1986, VOLUNTAR.

Este foarte probabil ca printre aceste informări să se fi aflat și cele care au stat la baza/au fost folosite în raportul întocmit de Gheorghe Lazăr și asumat de către Augustin Lazăr(actualul procuror general al României) pentru RESPINGEREA ELIBERĂRII CONDIȚIONATE a deținutului politic Iulius Filip, în data de 8 iulie 1986,  pe motiv de ,,discuții dușmănoase la adresa RSR” și ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, deși nu fusese pedepsit în ultimul an. Se desprinde concluzia că amânarea din iulie 1986 a fost motivată, exclusiv, de TURNĂTORII.

Turnătoriile făcute voluntar de către Mușat au fost considerate valoaroase anterioar recrutării ca informator și refuzului eliberării lui Iulius Filip și au fost valorificate de către Gheorghe Lazăr, probabil chiar în dosarul de respingere a eliberării condiționate din 8 iulie 1986 din moment ce, CNSAS a descoperit și înmânat instanței civile următorul document de RECRUTARE a turnătorului Gheorghe Mușat:

,,Astăzi (13.07.1986), am procedat la efectuarea recrutării informatorului MIRON. Candidatul după ce a fost adus la locul recrutării a manifestat receptivitate la observațiile făcute, promițând că pe viitor va dovedi prin fapte că este un element corect și că nu va face nimic și că nu va permite nici altora din jurul lui să comită acte ce contravin prevederilor regulamentare”.

Documentul prezentat în 12 aprilie 2019 de Sorina Matei și care se găsește publicat de ziariștionline.ro (AICI) reprezintă o notă informativă a turnătorului ,,sursa”  Miron (Gheorghe Mușat), este adresată lui Gheorghe Lazăr și datat 14 octombrie 1986:

Documentul ,,Notă informativă privind pe Filip Iulius”, cu sursă MIRON, este datat 14 octombrie 1986, poartă ștampila CNSAS și cel puțin data de la care era disponibil la CNSAS 18.10.2002. Conținutul lui demonstrează că Miron (Gheorghe Mușat) acționează în linie cu motivul pentru care a fost încadrat informativ de securitate, ca turnător: ,,încadrarea informativă a deținuților”.

Textul informării (publicat pentru prima dată AICI, provine din dosarul de urmărire informativă ,,obiectiv FODOR”, făcut de Securitate lui Iulius Filip. Iată și textul, din 14 octombrie 1986.

,,După pedeapsa cu izolarea pe care a primit-o în luna august am remarcat o schimbare în comportarea lui FILIP IULIUS în sensul că a devenit mai reţinut în comentariile sale politice cît şi în relaţiile cu ceilalţi colegi de cameră schimbare datorată şi faptului că a primit reproşuri din partea fiecăruia, datorită atitudinii şi comportării lui în cameră şi în special datorită unor comentarii despre unii colegi de cameră, comentarii făcute în lipsa acestora. (Şi faţă de alţi deţinuţi de pe secţie). Ca urmare convorbirile lui cu ceilalţi colegi de cameră sînt reduse şi în general se rezumă la aspecte lipsite de importanţă. Sporadic, îşi manifestă nemulţumirea faţă de unele evenimente politice şi economice interne şi faţă de situaţia economică din ţara noastră, îndeosebi cu ocazia citirii unor articole din presa zilnică sau cotidiene săptămânale. În astfel de situaţii criticile lui sînt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid şi politica internă promovată de P.C.R. Contestă legitimitatea procesului de industrializare a ţării noastre luate de conducerea de partid şi de stat pe plan economic şi social îndeosebi după Congresul al IX-lea. Contestă deasemenea activitatea P.C.R. între cele două războaie mondiale şi consideră că mijloacele de publicare în masă dezinformează populaţia asupra acestei perioade cît şi în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor care au avut loc după anul 1944. Este un subiect asupra căruia Filip Iulius revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleaşi puncte de vedere şi anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democraţie şi că după această dată a fost instaurat “regimul dictatorii.”

Turnătoria lui Mușat la adresa lui Iulius FILIP vorbește peste timp, după 33 de ani.

Rețineți cronologia:

  1. Gheorghe Mușat face voluntar 20 de note informative despre deținuții din Aiud, anterior datei recrutării, de 13 iulie 1986.
  2. În data de 8 iulie 1986Augustin Lazăr (actualul procuror general al Romaniei), pe baza informărilor obținute de Gheorghe Lazăr de la informatori deja recrutați sau persoane care au turnat voluntar, încă nerecrutate, propune ca Iulius Filip să nu fie eliberat din închisoare și să ispășească întreaga pedeapsă, fără posibilitatea de a mai face cerere de eliberare condiționată.
  3. În 14 iulie 1986, o zi mai târziu după ce Gheorghe Mușat este recrutat ca informator sub numele Miron, Iulius Filip îi scrie această scrisoare lui Augustin Lazăr, actual procuror general, atunci ,,Președintele Comisiei de Propuneri”. Scrisoarea începe așa: ,,Frate române, am citit caracterizarea pe care mi-ați făcut-o și cunosc cine v-a pus la dispoziție materialul informativ
  4. Ulterior transmiterii acestei scrisori, turnătoria lui Gheorghe Mușat din 14 octombrie 1986, demonstrează că Iulius Filip a fost pedepsit încă o dată, cu IZOLARE, în luna august. Mușat își face datoria asumată de TURNĂTOR și raportează prin nota informativă din 14 octombrie 1986 că ,,Filip Iulius a devenit mai reținut în comentariile sale politice cât și în relațiile cu ceilalți colegi de cameră datorită faptului că a primit reproșuri din partea fiecăruia (nota mea: se înțelege că și din partea lui Mușat, în line cu angajamentul semnat), datorită atitudinii și comportării lui”
  5. Prin aceeași notă informativă, Gheorghe Mușat îl toarnă încă o dată pe Iulius Filip: ,,Criticile lui sunt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid” (…) ,,Este un subiect asupra căruia revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleași puncte de vedere și anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democrație, și că după această dată a fost instalat ,,regimul dictatorial”’

Mai aveau nevoie Augustin Lazăr și Gheorghe Lazăr de alte argumente decât cele oferite prin turnătoria lui Gheorghe Mușat, că Iulius Filip ,,NU DĂ DOVEZI DE ÎNDREPTARE”?. Eu spun că erau suficiente, cu știința lui Augustin Lazăr, care oricât ar vrea să se vopsească acum în paiață a Securității, nu putea să nu aibă acces ca șef al Comisiei de propuneri la notele și susținerile lui Gheorghe Lazăr care curpindeau informările lui Gheorghe Mușat și ale altora.

Acest lucru demonstrează cu grad mare de probabilitate că, atâta timp cât Iulius Filip știa cine a pus la dispoziție ,,materialul informativ” – așa cum a arătat în scrisoarea către Lazăr din 14 iulie 1986, pentru care a fost băgat la izolare, și Augustin Lazăr ȘTIA atât despre Gheorghe Mușat, cât și despre angajamentul lui cu Securitatea.

Foarte probabil același Augustin Lazăr (sau urmașul lui) a făcut propunerea de eliberare condiționată în preajma lunii ianuarie 1988 a lui Gheorghe Mușat – informatorul ,,Miron”, tocmai pentru că Mușat, devenit în 1986 turnător și contribuind la menținerea în pușcărie a deținuților politici, ,,a dat dovezi de îndreptare/reeducare, pe deplin”.

Gheorghe Mușat a fost eliberat din închisoare înainte de termen și pentru că a contribuit la argumentele folosite de securitate ca adevărații deținuți politici să rămână în închisoare. Ca Iulius Filip.

Acest lucru nu putea fi validat atunci decât de Augustin Lazăr (actualul procuror general al Președintelui Iohannis) la acel moment șef al comisiei de propuneri din penitenciarul Aiud (sau de succesorulu lui). Iar validarea s-a făcut pentru cel pe care l-a cunoscut, informatorul Miron, și care este avocatul lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute prin fraudă, pe baza unui testament falsificat, așa cum ați putut citi în exclusivitate, în urmă cu mai mult de 2 ani, în februarie 2017, aici:

Romania’s Pitesti Court of Appeal rules against President of Romania who wanted to keep a house he got by fraud. Romania’s President was advised and defended by a former ‘’Securitate’’ officer in the case.

Ce s-a întâmplat cu Gheorghe Mușat/Informatorul Miron, după eliberararea lui înainte de termen, din Aiud.

Iulius Filip este eliberat din închisoare fix în urmă cu 32 de ani, în 13 aprilie 1987, după ispășirea INTEGRALĂ a pedepsei.

Gheorghe Mușat mai stă în misiunea sa informativă de turnare a deținuților politici, până în ianuarie 1988, iar referatul făcut de ofițerul de securitate Negrilă Silviu (Direcția a IV-a Cluj), dezvăluit pe baza documentelor CNSAS văzute de anchteonline.ro, este aprobat de maiorul Aioanei Constantin, Șef Serviciu V, Direcția IV, și este pus în libertate.

,,Informatorul deținut MIRON a fost recrutat la data de 13.07.1986, pentru acoperirea informativă a deținuților condamnați contra securității statului, fiind dirijat în acțiuni informative. In activitatea de informare a organului nostru, informatorul a avut un aport informativ foarte bun, furnizând peste 100 de materiale cu conținut operativ. Informatorul s-a dovedit loial, sincer atașat de organul nostru, preocupat de realizarea sarcinilor și păstrarea în deplin secret a conspirativității legăturii cu organul nostru. Pe parcursul verificării nu a rezultat să fie preocupat de comiterea unor acțiuni negative.”.

În 13 aprilie 1987, Iulius Filip, condamnat  pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste, este eliberat după executarea întregii pedepse de 5 ani și 4 luni închisoare.

Tot ancheteonline.ro a arătat că, după ce Mușat este pus în libertate în ianuarie 1988 ,,este contactat din nou de securiști care îi propun să îl urmărească pe un fost coleg de celulă, ce tocmai ieșise și el din închisoare, după ce inspășise 6 ani pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste‘‘. Iulius Filip?

Documentele văzute de ancheteonline.ro arată că Gheorghe Mușat ,,își arată hotărârea de sprijini organele de securitate” și se întâlnește cu fostul său coleg. Cu alte cuvinte, Gheorghe Mușat repetă rețeta turnătoriilor voluntare, de data aceasta aflat în libertate și cu angajamentul de turnător ,,Miron” expirat, întrucât, prin punerea în libertate, scopul transformării oficiale a lui în turnătorul Miron începând cu 13 iulie 1986 ,,acoperirea informativă  a deținuților contra securității statului” nu mai putea fi îndeplinit, întrucât Mușat era liber și nu mai avea acces la deținuți.

Era nevoie nevoie astfel să fie reciclat și să treacă pe un alt palier de conspirativitate, după eliberare?  Securitatea făcea asta în acele vremuri…

La dosarul care a stat la baza declarării în primă instanță a activității de poliție politică a lui Gheorghe Mușat, se găsește, potrivit ancheteonline.ro și un raport din martie 1988, întocmit de șeful Securității București, colonelul Gheorghe Goran, prin care propune ,,reînregistrararea informatorului Miron”. Martie 1988. 

La momentul investigației ancheteonline.ro (Mihai Ionescu, Septembrie 2010), SRI nu mai trimisese la CNSAS, deși legea obligă, soluția dată de Securitate privind propunerea ,,reînregisrării informatorului Miron” și trecerea pe un alt palier de conspirativitate a acum avocatului, Gheorghe Mușat.

Deși  nu a fost tranmisă de SRI la dosar, ne putem închipui ce soluție putea să aibă o propunere de reînregistrare ca informator făcută de Șeful Securității București, care trebuia aprobată de aceeași persoană, respectiv tot șeful Securității București? Exceptând situația în care Gheorghe Goran era complet nebun, eu nu pot întrezări o soluție de respingere a propriei propuneri.

Ulterior momentului propunerii colonelului de Securitate Goran Gheorghe (șeful securității municipiului București), respectiv în noiembrie 1988 (la 8 luni după propunerea de reînregistrare a lui Mușat), tot în dosarul de urmărire informativă a a lui Iulius Filip (dosar FODOR) apre o notă datată 13 noiembrie 1988:

,,În cadrul acțiunii ,,Petarda”, vă rugăm să ne comunicați cât mai urgent posibil cum este cunoscut de către dvs. Numitul Filip Iulius”. A comunicat Gheorghe Mușat ,,cum este cunoscut” de către el Iulius Filip, în urma notei din 13 noiembrie 1988?

Dacă da, înseamnă că cel mai probabil revoluția din 1989 l-a prins pe un alt palier de conspirativitate, unul în care șeful Securității București i se adresa colegial, cu ,,dvs

Iulius Filip era încă în țară la momentul 13 noiembrie 1988. El a părăsit România, împreună cu întreaga familie în 13 decembrie 1988, la o lună după ce șeful securității București cerea informații despre el. Dosarul lui de urmărire informativă ,,FODOR” se încheie abia în 29 iunie 1989, dat fiind că rămăsese fără obiect pentru Securitatea din România (Iulius Filip părăsind țara în 13 decembrie 1988 și mutându-se cu familia în SUA).

A predat SRI dosarul ,,Petarda” la CNSAS și răspunsul comunicat în urma solicitării din 13 noiembrie 1988 a colonelului Goran, cel care a propus reînregistrarea informatorului Miron? NU!.

Acest lucru este relevat într-un interviu din 20 octombrie 2014, cu Valentin Hurduc, cel care a publicat ziarul clandestin ,,Luneta” și care, la o zi după ce colonelul Goran cerea informații în această operațiune, punea, în 14 noiembrie 1988,  teanc de manifeste pe portbagajul unui autoturism LADA, înmatriculat cu ,,corpul diplomatic”, la intersecția străzilor Sahia cu Batiște (ceea ce dovedește că Securitatea avea din timp informații privind tipărirea și răspândirea unor manifeste).

De ce ar fi răspuns SRI în septembrie 2004 că ,,în urma verificărilor efectuate în evidențele de securitate nu a fost identificate documentele menționate”, deși din nota șefului securității București, Goran reiese că s-au făcut acțiuni în dosarul ,,Petarda”? CUMVA PENTRU A ÎȘI PROTEJA INFORMATORII/OFIȚERII ACOPERIȚI/CADRELE DE ÎNCREDERE PRELUATE DUPĂ 1989, la SRI?

Ce statut a avut Gheorghe Mușat, fost ofițer al securității și turnător de deținuți politici sub numele ,,Miron” după momentul propunerii de reînregistare, ca turnător, din martie 1988? Într-un episod următor. Până atunci:

Concluziv pentru acest prim episod:

  • Gheorghe Mușat fost ofițer al Securității și actual avocat al Președintelui Klaus Iohannis, l-a turnat la Securitate pe deținutul politic Iulius Filip
  • Turnătoriile lui Gheorghe Mușat făcute în penitenciarul Aiud, au fost folosite de Gheorghe Lazăr, cadru al Securității și de Augustin Lazăr (președintele comisiei de propuneri) pentru a înrăutăți situația deținuților politici. Pentru Iulius Filip asta a însemnat inspășirea INTEGRALA a pedeapsei, și eliminarea posibilității de a fi eliberat condiționt, deși nu fusese pedepsit, exclusiv pe turnătorii: ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, ,,e dușmănos”
  • Augustin Lazăr, șeful comisiei de propuneri din Penitenciarul AIud, nu poate pretinde că nu îl știe pe Gheorghe Mușat încă din 1986 (sau chiar mai devreme)
  • Klaus Iohannis refuză să semneze cererea de revocare a lui Augustin Lazăr – încă procuror general al României.
  • Klaus Iohannis a fost apărat în procesul civil în care a pierdut casa pe care o obținuse în urma unui testament falsificat de Gheorghe Mușat, fostul ofițer al Securității și turnător al deținuților politici.
  • Augustin Lazăr, ca procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba a semnat rezoluțiii de clasare în dosarul caselor obținute prin fraudă de familia Iohannis, punând la mapa profesională în scopul de a fi numit de către Iohannis procuror general al României în 2016, rezoluția de clasare în dosarul cu casele al lui Iohanni.
  • În acest moment, pe rolul Parchetului General condus de Augustin Lazăr, există o plângere penală privind câștigurile obținute de soții Iohannis din casele luate prin fraudă. Avocatul lui Carmen Iohannis la Parchetul condus de Augustin Lazăr este din casa de avocatură a fostului ofițer al Securității, Gheorghe Mușat.
  • Augustin Lazăr ascunde faptul că avocații Mușat o asistă pe Carmen Iohannis în dosarul penal.Iată cum.
  • Klaus Iohannis nu semnează propunerea lui Tudorel Toader de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.

Fac precizarea că în data de 10 decembrie 2018 (în urmă cu 4 luni) am adresat următoarea întrebare domnului Augustin Lazăr (emailul meu în original, mai jos): ,,Având în vedere că (…) familia Iohannis a fost reprzentată de casa de avocatură a fostului lucrător al Securității, Gheorghe Mușat, condamnat înainte de 1989 pentru deturnare de sume din fondurile Securității Statului și despre care există informații publice că ar fi fost recrutat în penitenciarul Aiud sub numele ,,Miron”, fără să facă poliție politică, vă rog să îmi comunicați: a) ,,dacă doamna Carmen Iohannis este reprezentată convențional în prezentul dosar penal de avocați ai casei de avocatură Mușat și Asociații SPARL/SCPA. 

Răspunsul lui Augustin Lazăr, oferit ,,cu celeritate” în 11 decembrie 2018 este fascinant pentru cel care pretinde după 4 luni că abia acum se vorbește despre Penitenciarul Aiud.

Prin adresa nr. 1581/VIII-3/2018 din 11 decembrie 2018, Augustin Lazăr, refuză să îmi confirme ceea ce eu știu din 2 surse că avocații fostului lucrător și turnător al Securității, Gheorghe Mușat, s-au ocupat de dosarul deschis pe numele lui Carmen Iohannis, dosar tergiversat de procurorii din suboridnea lui Augustin Lazăr, prin audieri inclusiv noaptea. Gheorghe Mușat s-a ocupat și de dosarul civil al lui Iohannis în care statul a obținut restituirea caselor ajunse prin fraudă în patrimoniul familiei Iohannis.

Iată răspunsul lui Augustin Lazăr

 

Cat aș da să fi văzut reacția lui Augustin Lazăr, în 10 decembrie 2018, când i-am reamintit prin această solicitare de date de interes public că turnătorul Miron și apărătorul lui Klaus Iohannis a fost recrutat în penitenciarul Aiud, acolo unde el a fost președintele comisiei de propuneri!!!!

Mai poate pretinde vreodată Augustin Lazăr că nu l-a cunoscut pe Gheorghe Mușat, avocatul lui Klaus Iohannis?

Mai poate pretinde vreodată Klaus Iohannis că nu a beneficat de serviciile (și încă beneficiază) unor foști securiști și turnători ai securității, care au înrăutățit situația juridică a deținuților politici de la Aiud?

Poate nega Klaus Iohannis că  legăturile documentate dintre turnătorul securității – Gheorghe Mușat și ,,biciul securității” – Augustin Lazăr (cel pe care Iohannis refuză să îl revoce) trec, prin intermediul lui Gheorghe Mușat, prin penitenciarul Aiud,?

Mai pot pretinde Klaus Iohannis sau Augustin Lazăr că ,,scandalul Aiud” a fost inițiat la sfârșitul lui martie 2019 pentru a fi împiedicat să candideze fostul procuror comunist, în condițiile în care personal, în decembrie 2018, i-am reamintit lui Lazăr, ceea ce nu a uitat nicio zi din viața lui de procuror comunist și procuror de protocol, că îl știe pe Gheorghe Mușat, de la Aiud, unde acesta a turnat la Securitate?

Sau este momentul ca Augustin Lazăr să înțeleagă ceea ce am afirmat public încă din octombrie 2018, și anume că lustrarea sa a început? Am scris asta, aici:

Episodul I – Multe DE CE-uri. Judecatori si procurori de ,,protocol” din civil și penal fac scut să-l apere de lustrație pe Augustin Lazăr.

Gheorghe Mușat a fost și va rămâne mereu turnătorul Miron, și este cel care, așa cum a apărut în spațiul public încă de ieri, l-a turnat pe disidentul Iulius Filip. Asta chiar dacă  ICCJ, instituție aflată sub protocol cu SRI,  a anulat în 25 februarie 2014 verdictul de poliție politică stabilit de Curtea de Apel București (CNSAS a argumentat cu alte cazuri decât Iulius Filip propunerea de constatare a calității de colaborator al Securității și poliție politică).

Despre cum și-a construit apărările încă din timp pentru a întoarce la ICCJ decizia Curții de Apel București și despre ceea ce pot să numesc Rețeaua Mușat, care leagă ocult persoane cheie din casa sa de avocatură cu instituții cheie ale statului de drept aflate sub tutela SRI prin protocoale TICĂLOASE, de la ICCJ, Curți de Apel, Parchetul General, inclusiv din Inspecția Judiciară, am mai scris, dar voi veni cu detalii și informații suplimentare documentate în ultimii 3 ani, într-un episod următor.

Despre fotografie: În stânga – Gheorghe Mușat – turnătorul Miron. La dreapta lui – Andrei Muraru acum consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis. Andrei Muraru a fost între 2012-2014 Președintele Institutului pentru investigare a Crimelor Comunismului. Perioada coincide cu cea în care Gheorghe Mușat a fost declarat colaborator al Securității și că a făcut poliție politică (21 decembrie 2011). Ca președinte IICMER a început campania de deconspirare a foștilor torționari din regimul comunist (Vișinescu, Ficior), dar s-a oprit după doar 2. Nu a mai continuat cu investigațiile în privința torționarilor de la Aiud, contomporani cu sursa ,,Miron”. A demisionat de la Institut în martie 2014, la numai câteva zile după ce prietenoasa ICCJ, aflată sub protocol cu SRI, anulează, pe calea excepției, decizia de poliție politică a lui Gheorghe Mușat. În decembrie 2014, Muraru devine consilierul prezidențial al lui Iohannis, nemaiapucând vreodată să îl investigheze pe Mușat

 

Actualitate

Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville

Publicat

pe

De

Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”

Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.

Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.

Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față

Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.

Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.

Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație

Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.

În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.

Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană

Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.

În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.

Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice

Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.

Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.

PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin

Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.

PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.

Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.

Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale

Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.

Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv13 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv13 ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv13 ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv13 ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusivo zi ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusivo zi ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv2 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv2 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv3 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv