Actualitate
„Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare”

“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare.
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3)”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei.
Redăm mai jos integral comunicatul DNA
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
CHIVU MARIAN CONSTANTIN, la data faptelor funcționar public cu funcții de conducere în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene,
COMĂNIȚĂ DUMITRU, la data faptelor manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene și fals intelectual,
MIHAI IULIAN, la data faptelor șef serviciu al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Prahova, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
STAVRESCU IULIANA RODICA, expert al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
IACOB LELIOR, director al Agenției Naționale de Zootehnie, pentru comiterea infracțiunii de neîndeplinire a obligației de sesizare
POPA ROXANA GABRIELA, administrator de societate comercială, pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea de fonduri europene și spălare de bani,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cele trei situații de fraudare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene destinate agriculturii și educației cu care a fost sesizată instanța de judecată, inculpatul Rebega Laurențiu a avut un rol central. Ca modalitate de comitere a faptelor, într-o formulare sintetică, inculpatul s-a folosit de o persoană pe care o controla pentru întocmirea formalităților necesare obținerii unor fonduri UE pentru finanțarea unui proiect apicol fictiv, însușindu-și peste 90% din produsul infracțional (frauda din anul 2014), iar în perioada 2012-2013, inculpatul a acționat ca partener al altor persoane, printr-o firmă-paravan pe care o administra în fapt, participând la falsificarea și folosirea documentelor, disimulând și distribuind produsul infracțional al fraudelor, cu reținerea unei părți de aproximativ 10%.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul de finanțare a unei stupine fictive prin Programul Instalarea Tânărului Fermier (Măsura 112) din 16.04.2014
În perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, având cadrul relațional și material necesar, inculpatul Rebega Laurențiu Constantin a întreprins o serie de demersuri pentru fraudarea unei finanțări pentru un proiect agricol fictiv. Astfel, a determinat și ajutat un fost subordonat să folosească înscrisuri false pe baza cărora, la data de 16 aprilie 2014, s-a încheiat un contract de finanțare a unei stupine (crescătorii de albine) fictive, pentru care s-au alocat 40.000 euro (din care 95% fonduri UE). Aceasta, în condițiile în care Rebega Laurențiu Constantin cunoștea că persoana respectivă nu îndeplinea condițiile necesare pentru obținerea finanțării europene.
În noiembrie 2013, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Chivu Marian, din cadrul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P) Prahova, să faciliteze obținerea finanțării pe numele fostului său subordonat Ionescu Mălăncuș Marius, prin îndrumarea și punerea la dispoziție a înscrisurilor și stupilor necesari simulării funcționării fermei apicole.
De asemenea, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Comăniță Dumitru, manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor Brebu-Aluniș-Vărbilău, să selecteze cererea de finanțare care urma să fie întocmită de fostul său subordonat și să îl ajute cu arendarea unei suprafețe de teren în Brebu și amplasarea cutiilor goale de stupi, în vederea simulării exploatației apicole.
La data de 30 noiembrie 2013, Rebega Laurențiu împreună Ionescu Mălăncuș Marius (presupusul apicultor), prezentând o factură falsă privind cumpărarea a 175 de familii de albine cu prețul de 48.125 lei, a preluat și transportat de la un apicultor din Măneciu aproximativ 130 de cutii goale de stupi, pe care le-a amplasat pe terenul arendat pentru ferma apicolă fictivă din Brebu.
După controlul din data de 10 februarie 2014, Rebega Laurențiu l-a determinat pe inculpatul Iacob Lelior, șef al Centrului Tehnic de Zootehnie Prahova, să își exercite necorespunzător atribuțiile de control cu ocazia constatării că, în stupina presupusului apicultor Ionescu Mălăncuș Marius din Brebu Mânăstirei, nu existau albine și să permită acordarea numerelor de înregistrare a stupilor.
Prin contractul de comodat din 18.03.2014, în vederea înregistrării în Registrul Comerțului a persoanei fizice autorizate Ionescu Mălăncuș Marius, Rebega Laurențiu a pus la dispoziție gratuit casa de vacanță proprietate personală din Brebu și i-a solicitat unui intermediar să efectueze formalitățile necesare la Oficiul Registrul Comerțului Prahova pentru înregistrarea în data de 21 martie 2014 a respectivului PFA.
În perioada aprilie-august 2014, inculpatul Rebega Laurențiu l-a determinat prin dispoziții repetate pe Ionescu Mălăncuș Marius să schimbe ilicit destinația sumei de 97.128 lei din fondurile europene nerambursabile virate în data de 02 mai 2014 în contul P.F.A. astfel:
– în perioada 02-25 mai 2014, i-a solicitat în mod repetat să retragă din contul P.F.A. și să îi remită suma totală de 83.000 de lei, pe care Rebega Laurențiu a folosit-o pentru finanțarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014;
– în zilele de 15 și 18 iulie 2014, prin intermediar, respectiv personal, a retras din contul P.F.A., folosind cardul remis de deținătorul scriptic al PFA – presupusul apicultor, 10.000 de lei, respectiv 4.000 de lei;
– în data de 26 august 2014, i-a cerut lui Ionescu Mălăncuș Marius să îi achite cu cardul P.F.A. o factură de telecomunicații în valoare de 128 de lei pentru un imobil pe care îl deținea în București.
În zilele de 13.01.2015, 16.01.2015 și 23.04.2015, în scopul obținerii celei de-a doua tranșe de finanțare în valoare de 16.000 de euro și pentru a evita descoperirea fraudei, Rebega Laurențiu i-a remis presupusului apicultor, prin intermediar și personal, suma totală de 17.000 de euro, pentru a-i returna în contul P.F.A.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 12.07.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)
La data de 07 mai 2012, s-a lansat o cerere de oferte pentru adjudecarea unui contract de consultanță în valoare de 63.568 lei, bugetat cu fonduri europene în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educației Naționale. Inculpata Popa Roxana Gabriela l-a cooptat pe Rebega Laurențiu, asociat unic și administrator la FAXIROM INTERNATIONAL SRL pentru a participa la o procedură de atribuire a contractului de consultanță.
FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL era o firmă de apartament, fără activitate, dotări sau angajați, pe care inculpatul Rebega Laurențiu a folosit-o în perioada 2012-2014 pentru obținerea frauduloasă a unor sume de bani din contracte finanțate cu fonduri UE, bani pe care ulterior, în proporție majoritară, îi transfera adevăraților beneficiari, sub justificări fictive.
La data de 31 mai 2012, inculpatul Rebega Laurențiu, în calitate de administrator al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, a semnat și prezentat reprezentanților Ministerului Educației documentele falsificate (oferta tehnică, curriculum vitae-uri și acte de studii ale unor experți pe care i-a prezentat ca fiind ”echipa” FAXIROM) care fuseseră întocmite din dispoziția inculpatei Popa Roxana Gabriela. Rebega Laurențiu știa că documentele falsificate vor fi folosite de autoritatea contractantă Ministerul Educației, prin managerul de proiect, ca documente justificative pentru cererea de plată a fondurilor UE în cadrul proiectului.
În data de 30 iunie 2012, Rebega Laurențiu a fost ales vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și, pentru a masca situația de incompatibilitate generată de prevederile Legii nr. 161/2003, la începutul lunii iulie 2012, l-a împuternicit administrator al firmei pe un fost subordonat în firme cu specific agricol la care Rebega Laurențiu lucrase anterior, însă Rebega Laurențiu a rămas unic împuternicit pe unicul contul bancar al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
În perioada 27 iulie 2012-23 septembrie 2013, Rebega Laurențiu l-a determinat pe administratorul împuternici să semneze în numele FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL o serie de înscrisuri redactate de Popa Roxana Gabriela și angajații firmei conduse de aceasta, pentru a fi folosite la Ministerul Educației în vederea creării aparenței executării contractului menționat, între care: 2 rapoarte de activitate, un proces-verbal de recepție, 6 facturi fiscale.
În cadrul contractului de consultanță, FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, controlată de Rebega Laurențiu, a încasat pe nedrept, fără a presta vreun serviciu, suma de 68.448 lei (din care 85% fonduri europene).
Având în vedere că FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL fusese doar o interfață folosită pentru a induce și menține în eroare Ministerul Educației Naționale, Popa Roxana și Rebega Laurențiu au căutat o modalitate de a scoate banii din FAXIROM în condiții care să nu prezinte suspiciuni. Astfel, din contul FAXIROM, inculpatul Rebega Laurențiu a transferat prin online banking în contul VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, firmă administrată de Popa Roxana, suma totală de 62.959 lei (32.240 lei în 11.01.2013 și 30.719 lei în 17.10.2013) și a disimulat natura circulației banilor sub pretextul plății unor facturi emise în baza unui contractului fictiv între FAXIROM și VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, având ca obiect consultanță pentru înființarea unui service auto, care nu a fost prestată în realitate. De asemenea, din suma obținută fraudulos de la Ministerul Educației, Rebega Laurențiu a retras în numerar din contul FAXIROM sumele de 2.500 lei (în 21.02.2013) și 1.500 lei (în 01.11.2013), disimulând retragerea banilor sub motivul fictiv al efectuării de plăți către diverse persoane juridice.
Prin efectuarea transferurilor bancare și retragerile de bani operate, Rebega Laurențiu a acționat ca administrator de fapt si beneficiar real al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, deși în acea perioadă deținea și funcția de vicepreședinte al Consiliului județean Prahova, încălcând dispozițiile privind regimul incompatibilităților stabilit prin Legea nr. 161/2003.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 28.08.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Perișoru
În data de 28 februarie 2012, în calitate de reprezentant legal al O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P. 5, inculpatul Mihai Ion a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – denumită în prezent Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) – un contract cu finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii PNDR 125 în valoare de 997.869 euro, pentru proiectul „Modernizarea sistemului de irigații”. În cadrul finanțării a fost prevăzută și suma de 61.229 lei fără TVA, echivalent 14.095 euro pentru cheltuieli de consultanță.
În acest context, Mihai Ion a discutat cu inculpatul Rebega Laurențiu, coleg de partid și firmă, despre încheierea unui contract de consultanță. Rebega Laurențiu s-a ocupat de întocmirea contractului și i-a adus lui Mihai Ion două exemplare din contractul de prestări servicii de consultanță, înregistrat la 28 august 2012 între OUAI PERIȘORU SPP 5, în calitate de beneficiar, și FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în calitate de prestator, semnat de un administrator fictiv, controlat de Rebega Laurențiu.
Ulterior încheierii contractului, nu a existat nicio prestație din partea FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în executarea contractului de consultanță din 28.08.2012.
Pe baza folosirii de către inculpatul Mihai Ion a înscrisurilor false, cu ocazia depunerii cererii de plată în cadrul contractului de finanțare anterior menționat, A.F.I.R. a plătit O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P.5, în data de 17.02.2014, suma de 75.919 lei, pentru decontarea cheltuielilor cu consultanța fictivă ”prestată” de FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
Pentru a ascunde proveniența infracțională a sumei de 75.919 lei încasate de la O.U.A.I. Perișoru S.P.P.5 și a distribui produsul infracțional, inculpatul Rebega Laurențiu a efectuat 7 retrageri de numerar de câte 10.000 de lei (în datele de 30.01.2014; 3, 5, 6, 7 și 10.02.2014; 11.04.2014) de la mai multe agenții bancare din București și Prahova, disimulând circulația sumei sub pretextul fictiv ”plăți diverse către persoane juridice”.
Inculpații IONESCU MĂLĂNCUȘ MARIUS, ANTONIE VASILE, CHIVU CRISTINA și MIHAI ION au încheiat acorduri ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-au constituit părți civile. În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3) și asupra bunurilor inculpatei POPA ROXANA GABRIELA până la concurența sumei de 68.448 lei. Prejudiciul produs prin fapta descrisă la punctul 1 a fost recuperat integral.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”