Actualitate
„Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare”
“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare.
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3)”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei.
Redăm mai jos integral comunicatul DNA
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
CHIVU MARIAN CONSTANTIN, la data faptelor funcționar public cu funcții de conducere în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene,
COMĂNIȚĂ DUMITRU, la data faptelor manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene și fals intelectual,
MIHAI IULIAN, la data faptelor șef serviciu al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Prahova, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
STAVRESCU IULIANA RODICA, expert al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
IACOB LELIOR, director al Agenției Naționale de Zootehnie, pentru comiterea infracțiunii de neîndeplinire a obligației de sesizare
POPA ROXANA GABRIELA, administrator de societate comercială, pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea de fonduri europene și spălare de bani,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cele trei situații de fraudare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene destinate agriculturii și educației cu care a fost sesizată instanța de judecată, inculpatul Rebega Laurențiu a avut un rol central. Ca modalitate de comitere a faptelor, într-o formulare sintetică, inculpatul s-a folosit de o persoană pe care o controla pentru întocmirea formalităților necesare obținerii unor fonduri UE pentru finanțarea unui proiect apicol fictiv, însușindu-și peste 90% din produsul infracțional (frauda din anul 2014), iar în perioada 2012-2013, inculpatul a acționat ca partener al altor persoane, printr-o firmă-paravan pe care o administra în fapt, participând la falsificarea și folosirea documentelor, disimulând și distribuind produsul infracțional al fraudelor, cu reținerea unei părți de aproximativ 10%.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul de finanțare a unei stupine fictive prin Programul Instalarea Tânărului Fermier (Măsura 112) din 16.04.2014
În perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, având cadrul relațional și material necesar, inculpatul Rebega Laurențiu Constantin a întreprins o serie de demersuri pentru fraudarea unei finanțări pentru un proiect agricol fictiv. Astfel, a determinat și ajutat un fost subordonat să folosească înscrisuri false pe baza cărora, la data de 16 aprilie 2014, s-a încheiat un contract de finanțare a unei stupine (crescătorii de albine) fictive, pentru care s-au alocat 40.000 euro (din care 95% fonduri UE). Aceasta, în condițiile în care Rebega Laurențiu Constantin cunoștea că persoana respectivă nu îndeplinea condițiile necesare pentru obținerea finanțării europene.
În noiembrie 2013, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Chivu Marian, din cadrul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P) Prahova, să faciliteze obținerea finanțării pe numele fostului său subordonat Ionescu Mălăncuș Marius, prin îndrumarea și punerea la dispoziție a înscrisurilor și stupilor necesari simulării funcționării fermei apicole.
De asemenea, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Comăniță Dumitru, manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor Brebu-Aluniș-Vărbilău, să selecteze cererea de finanțare care urma să fie întocmită de fostul său subordonat și să îl ajute cu arendarea unei suprafețe de teren în Brebu și amplasarea cutiilor goale de stupi, în vederea simulării exploatației apicole.
La data de 30 noiembrie 2013, Rebega Laurențiu împreună Ionescu Mălăncuș Marius (presupusul apicultor), prezentând o factură falsă privind cumpărarea a 175 de familii de albine cu prețul de 48.125 lei, a preluat și transportat de la un apicultor din Măneciu aproximativ 130 de cutii goale de stupi, pe care le-a amplasat pe terenul arendat pentru ferma apicolă fictivă din Brebu.
După controlul din data de 10 februarie 2014, Rebega Laurențiu l-a determinat pe inculpatul Iacob Lelior, șef al Centrului Tehnic de Zootehnie Prahova, să își exercite necorespunzător atribuțiile de control cu ocazia constatării că, în stupina presupusului apicultor Ionescu Mălăncuș Marius din Brebu Mânăstirei, nu existau albine și să permită acordarea numerelor de înregistrare a stupilor.
Prin contractul de comodat din 18.03.2014, în vederea înregistrării în Registrul Comerțului a persoanei fizice autorizate Ionescu Mălăncuș Marius, Rebega Laurențiu a pus la dispoziție gratuit casa de vacanță proprietate personală din Brebu și i-a solicitat unui intermediar să efectueze formalitățile necesare la Oficiul Registrul Comerțului Prahova pentru înregistrarea în data de 21 martie 2014 a respectivului PFA.
În perioada aprilie-august 2014, inculpatul Rebega Laurențiu l-a determinat prin dispoziții repetate pe Ionescu Mălăncuș Marius să schimbe ilicit destinația sumei de 97.128 lei din fondurile europene nerambursabile virate în data de 02 mai 2014 în contul P.F.A. astfel:
– în perioada 02-25 mai 2014, i-a solicitat în mod repetat să retragă din contul P.F.A. și să îi remită suma totală de 83.000 de lei, pe care Rebega Laurențiu a folosit-o pentru finanțarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014;
– în zilele de 15 și 18 iulie 2014, prin intermediar, respectiv personal, a retras din contul P.F.A., folosind cardul remis de deținătorul scriptic al PFA – presupusul apicultor, 10.000 de lei, respectiv 4.000 de lei;
– în data de 26 august 2014, i-a cerut lui Ionescu Mălăncuș Marius să îi achite cu cardul P.F.A. o factură de telecomunicații în valoare de 128 de lei pentru un imobil pe care îl deținea în București.
În zilele de 13.01.2015, 16.01.2015 și 23.04.2015, în scopul obținerii celei de-a doua tranșe de finanțare în valoare de 16.000 de euro și pentru a evita descoperirea fraudei, Rebega Laurențiu i-a remis presupusului apicultor, prin intermediar și personal, suma totală de 17.000 de euro, pentru a-i returna în contul P.F.A.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 12.07.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)
La data de 07 mai 2012, s-a lansat o cerere de oferte pentru adjudecarea unui contract de consultanță în valoare de 63.568 lei, bugetat cu fonduri europene în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educației Naționale. Inculpata Popa Roxana Gabriela l-a cooptat pe Rebega Laurențiu, asociat unic și administrator la FAXIROM INTERNATIONAL SRL pentru a participa la o procedură de atribuire a contractului de consultanță.
FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL era o firmă de apartament, fără activitate, dotări sau angajați, pe care inculpatul Rebega Laurențiu a folosit-o în perioada 2012-2014 pentru obținerea frauduloasă a unor sume de bani din contracte finanțate cu fonduri UE, bani pe care ulterior, în proporție majoritară, îi transfera adevăraților beneficiari, sub justificări fictive.
La data de 31 mai 2012, inculpatul Rebega Laurențiu, în calitate de administrator al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, a semnat și prezentat reprezentanților Ministerului Educației documentele falsificate (oferta tehnică, curriculum vitae-uri și acte de studii ale unor experți pe care i-a prezentat ca fiind ”echipa” FAXIROM) care fuseseră întocmite din dispoziția inculpatei Popa Roxana Gabriela. Rebega Laurențiu știa că documentele falsificate vor fi folosite de autoritatea contractantă Ministerul Educației, prin managerul de proiect, ca documente justificative pentru cererea de plată a fondurilor UE în cadrul proiectului.
În data de 30 iunie 2012, Rebega Laurențiu a fost ales vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și, pentru a masca situația de incompatibilitate generată de prevederile Legii nr. 161/2003, la începutul lunii iulie 2012, l-a împuternicit administrator al firmei pe un fost subordonat în firme cu specific agricol la care Rebega Laurențiu lucrase anterior, însă Rebega Laurențiu a rămas unic împuternicit pe unicul contul bancar al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
În perioada 27 iulie 2012-23 septembrie 2013, Rebega Laurențiu l-a determinat pe administratorul împuternici să semneze în numele FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL o serie de înscrisuri redactate de Popa Roxana Gabriela și angajații firmei conduse de aceasta, pentru a fi folosite la Ministerul Educației în vederea creării aparenței executării contractului menționat, între care: 2 rapoarte de activitate, un proces-verbal de recepție, 6 facturi fiscale.
În cadrul contractului de consultanță, FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, controlată de Rebega Laurențiu, a încasat pe nedrept, fără a presta vreun serviciu, suma de 68.448 lei (din care 85% fonduri europene).
Având în vedere că FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL fusese doar o interfață folosită pentru a induce și menține în eroare Ministerul Educației Naționale, Popa Roxana și Rebega Laurențiu au căutat o modalitate de a scoate banii din FAXIROM în condiții care să nu prezinte suspiciuni. Astfel, din contul FAXIROM, inculpatul Rebega Laurențiu a transferat prin online banking în contul VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, firmă administrată de Popa Roxana, suma totală de 62.959 lei (32.240 lei în 11.01.2013 și 30.719 lei în 17.10.2013) și a disimulat natura circulației banilor sub pretextul plății unor facturi emise în baza unui contractului fictiv între FAXIROM și VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, având ca obiect consultanță pentru înființarea unui service auto, care nu a fost prestată în realitate. De asemenea, din suma obținută fraudulos de la Ministerul Educației, Rebega Laurențiu a retras în numerar din contul FAXIROM sumele de 2.500 lei (în 21.02.2013) și 1.500 lei (în 01.11.2013), disimulând retragerea banilor sub motivul fictiv al efectuării de plăți către diverse persoane juridice.
Prin efectuarea transferurilor bancare și retragerile de bani operate, Rebega Laurențiu a acționat ca administrator de fapt si beneficiar real al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, deși în acea perioadă deținea și funcția de vicepreședinte al Consiliului județean Prahova, încălcând dispozițiile privind regimul incompatibilităților stabilit prin Legea nr. 161/2003.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 28.08.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Perișoru
În data de 28 februarie 2012, în calitate de reprezentant legal al O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P. 5, inculpatul Mihai Ion a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – denumită în prezent Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) – un contract cu finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii PNDR 125 în valoare de 997.869 euro, pentru proiectul „Modernizarea sistemului de irigații”. În cadrul finanțării a fost prevăzută și suma de 61.229 lei fără TVA, echivalent 14.095 euro pentru cheltuieli de consultanță.
În acest context, Mihai Ion a discutat cu inculpatul Rebega Laurențiu, coleg de partid și firmă, despre încheierea unui contract de consultanță. Rebega Laurențiu s-a ocupat de întocmirea contractului și i-a adus lui Mihai Ion două exemplare din contractul de prestări servicii de consultanță, înregistrat la 28 august 2012 între OUAI PERIȘORU SPP 5, în calitate de beneficiar, și FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în calitate de prestator, semnat de un administrator fictiv, controlat de Rebega Laurențiu.
Ulterior încheierii contractului, nu a existat nicio prestație din partea FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în executarea contractului de consultanță din 28.08.2012.
Pe baza folosirii de către inculpatul Mihai Ion a înscrisurilor false, cu ocazia depunerii cererii de plată în cadrul contractului de finanțare anterior menționat, A.F.I.R. a plătit O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P.5, în data de 17.02.2014, suma de 75.919 lei, pentru decontarea cheltuielilor cu consultanța fictivă ”prestată” de FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
Pentru a ascunde proveniența infracțională a sumei de 75.919 lei încasate de la O.U.A.I. Perișoru S.P.P.5 și a distribui produsul infracțional, inculpatul Rebega Laurențiu a efectuat 7 retrageri de numerar de câte 10.000 de lei (în datele de 30.01.2014; 3, 5, 6, 7 și 10.02.2014; 11.04.2014) de la mai multe agenții bancare din București și Prahova, disimulând circulația sumei sub pretextul fictiv ”plăți diverse către persoane juridice”.
Inculpații IONESCU MĂLĂNCUȘ MARIUS, ANTONIE VASILE, CHIVU CRISTINA și MIHAI ION au încheiat acorduri ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-au constituit părți civile. În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3) și asupra bunurilor inculpatei POPA ROXANA GABRIELA până la concurența sumei de 68.448 lei. Prejudiciul produs prin fapta descrisă la punctul 1 a fost recuperat integral.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 20 de oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



