Actualitate
EXPLOZIV/OSIM suspectează că a fost infiltrat de o companie

(Preluare Newsweek – Petru Zoltan)
Conducerea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci va declanșa o verificare internă care să arate dacă o angajată a instituției are legături și cu cea mai importantă companie privată din România de înregistrat mărci, Weizmann Ariana & Partners SRL (WAP). Violeta și Radu Bozocea controlează WAP, dar au un secret bine ascuns până acum: o fostă asociată a Violetei Bozocea deține o funcție importantă și în Oficiu.
Cum OSIM înregistrează mărcile și brevetele în România, activitatea Weizmann Ariana & Partners SRL este dependentă de această instituție. Desigur, orice informație privilegiată din interior i-ar oferi un avantaj competitiv companiei care ar avea acces la aceasta. Iar conducerea OSIM tocmai asta verifică: există un conflict de interese în care s-ar afla fosta asociată a Violetei Bozocea când vine vorba de slujba sa actuală la Oficiu?
Bozocea și Hahue, asociate timp de cinci ani
În iulie 2004, Violeta Gina Bozocea și Mariana Hahue se asociau în firma Ariana SRL din Brașov. În aceeași lună, Violeta Gina Bozocea înființa și firma Ariana Agenție de Proprietate Industrială SRL, tot la Brașov. În 2010, această din urmă firmă (care anterior își schimbase numele în Ariana Agenție de Proprietate Intelectuală SRL) își modifică denumirea în Weizmann Ariana & Partners Agenție de Proprietate Intelectuală SRL. Apariția lui “Weizmann” în numele firmei s-a datorat intrării în acționariat a unei companii americane, Weizmann Intellectual Property Professionals LLC. O companie înființată în aprilie 2010 în Albany, statul New York, la adresa unei companii de avocatură (Colby Attorneys Service Co., Inc., bulevardul Washington 111, apartamentul 703) și reprezentată în România, convenabil, chiar de către partenerul Violetei Bozocea, Radu Bozocea.
Așadar, încă de când s-a asociat cu Mariana Hahue în Ariana SRL, Violeta Bozocea făcea afaceri, prin intermediul altei firme, și cu mărci și drepturi de proprietate intelectuală.
La cinci ani după înființarea Ariana SRL, în iulie 2009, Hahue își cesiona părțile sociale Violetei Bozocea, deci ieșea din firmă și din asocierea cu Bozocea. În același timp, Ariana SRL își suspenda activitatea pe trei ani.
Violeta Bozocea, însă, își continua susținut afacerile bazate pe drepturile de proprietate intelectuală.
În 2018 a apărut și Weizmann Ariana & Partners SRL, cu acționar majoritar Weizmann Ariana & Partners Agenție de Proprietate Intelectuală SRL.
Weizmann Ariana, vârful lanțului trofic
Azi, Weizmann Ariana & Partners este cea mai mare companie de înregistrări, intermedieri și orice operațiuni cu mărci, brevete și proprietate intelectuală din România. Conform propriului website (inregistrare-marci.ro), compania are peste 5.000 de clienți. Printre aceștia, și companii sau instituții de stat. Nu e de mirare: încă din 2007, compania avea o relație foarte specială cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Printr-o adresă a OSIM din februarie 2007, directorul general de atunci al instituției, Gabor Varga, îi mulțumea Violetei Bozocea (care reprezenta compania Ariana SA) “pentru sprijinul acordat în susținerea cu produsele reprezentative ale societăților pe care le reprezentați”. Respectivele produse fuseseră folosite de către OSIM pentru a pregăti o recepție la Alicante, Spania, cu ocazia aderării României la Uniunea Europeană.
Inclusiv fostul premier Adrian Năstase i-a mulțumit WAP, printr-o scrisoare redactată în engleză, în aprilie 2016, pentru asistența pe care Fundația Europeană Titulescu, condusă de Năstase, a primit-o într-un proces tocmai cu OSIM.
Contactat, Adrian Năstase nu a fost foarte comunicativ pe acest subiect: “Nu-mi mai amintesc despre ce a fost procesul, a fost acum multă vreme.”
WAP reprezintă clienții OSIM
Relația WAP cu OSIM, deci, funcționează în ambele sensuri: Violeta Bozocea (fie prin Ariana, fie prin Weizmann Ariana & Partners) poate și să sprijine Oficiul, dar și să reprezinte clienți privați în litigii cu OSIM. Astfel, în cel puțin 14 procese aflate pe rolul instanțelor în ultimii ani, WAP reprezintă companii care fie au reclamat că Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci ar fi înregistrat abuziv mărci pe numele unor concurenți, fie au fost reclamate că ar fi obținut de la Oficiu mărci fără a respecta prevederile legale.
De exemplu, într-un dosar înregistrat în 2014 la Curtea de Apel București, Weizmann Ariana & Partners a reprezentat Parapharm SRL și Quantumpharm SRL într-un proces cu Eva Bano, care reclama că o anumită marcă fusese înregistrată ilegal de către OSIM în favoarea celor două companii. Eva Bano cerea, ca despăgubiri, atât celor două firme, cât și Oficiului, 100.000 de euro. În acest caz, o victorie a avocaților WAP ar fi reprezentat și un succes al OSIM, care ar fi scăpat de problema legală.
Într-un alt caz, început în 2015 tot la Curtea de Apel București, WAP a reprezentat Wenling Longxiang Valve Co Ltd, reclamată de Marinică Bozdoro că ar fi primit de la OSIM fără respectarea legii dreptul de a folosi o anumie marcă. Și de această dată, un succes al clientului Weizmann Ariana & Partners ar fi însemnat și un succes al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.
Intră în scenă Mitrița Hahue
Nu în toate cazurile, însă, în astfel de conflicte referitoare la proprietate intelectuală se ajunge la instanță. Unele astfel de contradicții se rezolvă chiar la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. De fapt, este chiar obligatoriu ca, înainte de a se adresa instanței de judecată, contestatarii deținerii unor mărci să apeleze la un fel de curte arbitrală a OSIM care se numește “comisie de opoziție”. Părțile nemulțumite de regimul aplicat de OSIM unor mărci se adresează acestei comisii de opoziție, comisie compusă din specialiștii Oficiului. Unul din acești specialiști poate fi și Mitrița Hahue, șefa serviciului Mărci din OSIM. În orice caz, dacă Mitrița Hahue nu participă personal la ședințele acestor comisii, un subordonat al acesteia este necesar să se afle în compunerea comisiilor de opoziție.
Dacă v-a atras atenția numele Mitriței Hahue și funcția acesteia de la OSIM și v-ați gândit că, poate, am făcut o confuzie cu Mariana Hahue, menționată anterior, trebuie să precizăm foarte clar că e vorba de două persoane diferite. Care au, însă, foarte multe legături: nu doar că ambele lucrează la OSIM (ba chiar au format colegiul de redacție al Buletinului Oficial de Proprietate Industrială al Oficiului), dar sunt și rude (așa cum ambele admit pe conturile personale de Facebook, pe care și postează fotografii în care apar împreună la diferite evenimente profesionale și personale).
Există conflict de interese?
Așadar, de ani de zile, Mariana Hahue, fosta asociată a Violetei Bozocea (de la Weizmann Ariana & Partners, companie care lucrează foarte îndeaproape cu OSIM), lucrează la OSIM. Și nu doar atât, dar Mitrița Hahue, rudă a Marianei Hahue, deține chiar funcția cheie de șefă a serviciului Mărci din OSIM. Pot cele două rude Hahue, dată fiind relația Marianei cu Violeta Bozocea, influența relația dintre WAP și OSIM? Pot, altfel spus, obține informații privilegiate, nedestinate publicității, care să poată favoriza o companie activă în domeniul proprietății intelectuale?
Ipotetic, această posibilitate este reală. Legal, însă, poate să-i fie reproșată această relație de asociere din trecut Marianei Hahue?
Surse din OSIM au arătat că ar fi activat conflictul de interese numai în situația îndeplinirii simultane a două condiții: apartenența la OSIM, dar și asocierea într-o companie care să aibă ca domeniu de activitate proprietatea intelectuală.
Adjunctul OSIM: “Voi face verificări”
Radu Bozocea, acționar minoritar și administrator al WAP consideră că nu e cazul. “Nu avem nici un proces cu OSIM, nici un litigiu (așa cum am arătat anterior, Adrian Năstase susține că a existat un litigiu al Fundației Europene Titulescu cu OSIM, în care Fundația a fost asistată de către WAP; mai mult, WAP reprezintă clienți privați care au litigii referitoare la activitatea OSIM – n.r.). Mariana Hahue nu mai lucrează de mult cu noi, acum sigur nu este nici un conflict de interese”, a declarat Bozocea. Acesta a promis să revină cu detalii privitoare la asocierea dintre Mariana Hahue și Violeta Bozocea, dar nu a făcut-o și nici măcar nu a mai răspuns la telefoanele noastre.
Mariana Hahue nu a putut fi contactată, în ciuda numeroaselor apeluri la OSIM (de unde ni s-a transmis doar că se află în delegație).
Totuși, conducerea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ne-a furnizat un punct de vedere oficial. “Nu pot să vă dau nici un răspuns acum, dar voi face verificări și vă voi anunța. Voi vorbi și cu Mariana Hahue, aceasta se află acum în delegație la Iași”, a spus directorul adjunct al OSIM, Romulus Marius Damian.
Violeta Bozocea are amnezie. Facebook ține minte
Cele mai interesante declarații, însă, ni le-a dat Violeta Bozocea. “Nu avem nici o Mariana Hahue (la firmă – n.r.). Nu știu nimic despe așa ceva. A fost asociată în 2004 în firma Ariana? Nu îmi aduc aminte. Lăsați-mă să
verific și vă resun”, ne-a spus aceasta, după multe insistențe din partea noastră. Nu ne-a “resunat”, însă.
Amnezia Violetei Bozocea în ce o privește pe fosta sa asociată ar putea fi de înțeles, având în vedere că, formal, relația lor comercială a luat sfârșit acum aproape zece ani. Această amnezie, însă, devine cu totul improbabilă când descoperi că cele două sunt prietene pe Facebook și astăzi și, mai mult, își apreciază reciproc postările.
Practic, Violeta Bozocea și Mariana Hahue au și în prezent o relație personală, așadar Bozocea nu are cum să fi uitat de asocierea din trecut, nicidecum să nu aibă habar de persoana Mariana Hahue. Este, deci o întrebare cât se poate de legitimă de ce refuză Bozocea să admită această legătură.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 7 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!