Actualitate
Poliția politică a lui Victor Ponta

În 2013, prim-ministru fiind și președinte al PSD, un om politic pe cai foarte mari, Victor Ponta și-a creat o poliție politică proprie. Cu acordul și cu sprijinul sistemului, condus la acea dată de Traian Băsescu. Parte a înțelegerii cu acesta rămasă în istoria recentă sub numele de „Pactul de coabitare”. Instrumentul de luptă a fost disimulat în interiorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Împănată cu ofițeri SRI.
Să ne amintim contextul. În 2013, Ponta decisese să-l înlăture discret pe partenerul său Crin Antonescu din competiția prezidențială. Avea în acest sens susținerea deplină a lui George Maior și Gabriel Oprea, persoane apropiate, cu care se înrudise religios, beneficia și de concursul generalului Florian Coldea și de o înțelegere în acest sens cu președintele de atunci, Traian Băsescu. Înțelegere perfectată formal sub forma „Pactului de coabitare”, care a stat la baza algoritmului de la conducerea Parchetelor. Tiberiu Nițu, adus de Victor Ponta, a devenit procuror general iar, la schimb, Victor Ponta, care preluase și interimatul Justiției de la PNL, după ce i-a făcut vânt Monei Pivniceru, a propus-o pe Laura Codruța Kovesi șefă la DNA. Ce mai lipsea acum era o poliție secretă proprie. Dar cum să o facă fără a călca în picioare autoritatea încă de nezdruncinat a lui Traian Băsescu?
Ei bine, în timp ce Victor Ponta, om format de sistem și propulsat de sistem proclama „dreptatea până la capăt”, angajându-se în fața electoratului propriu, dar și a electoratului PNL, că va lupta împotriva mizeriilor create de sistemul ticălos conceput de Traian Băsescu, el transpira de zor, cu sprijinul celor enunțați mai sus, pentru a-și construi propriul sistem represiv. Prin care să-și urmărească, să-și hăituiască și să-și distrugă adversarii politici și, la nevoie, să șantajeze și să-și identifice aliați în taberele politice concurente. Oficial, această structură asupra căreia m-am mai oprit de câteva ori, s-a denumit Grupul Interministerial Strategic, care funcționează și în prezent pe lângă Guvernul României și care include colective mixte, adunate practic din toate structurile serviciilor de informații din România, structură nășită și coordonată de Gabriel Oprea, care, după preluare președinției de către Ponta, urma să devină directorul Serviciului Român de Informații, Maior la rândul său fiind recompensat cu poziția de prim-ministru.
În această săptămână, în fine, printr-un comunicat oficial, Federația Sindicatelor din Finanțe dezvăluie dedesubturile unei operațiuni din 2013, pe cât de tenebroase, pe atât de periculoase pentru statul român. În 2013, grupul de interese condus de Victor Ponta a decis să-și creeze propriile batalioane de asalt, de control, de teroare și de șantaj, aparent sub forma reorganizării Agenției Naționale de Administrație Fiscală. Adică ANAF. Având la bază un protocol de colaborare, pe care tocmai l-a recunoscut azi, între SRI și ANAF, care a prevăzut înființarea unor colective mixte alcătuite din procurori, ofițeri SRI și inspectori ANAF. Aparent, pentru a se întări astfel pe cale unui schimb eficient de informații, lupta împotriva evaziunii fiscale. Adică a marii corupții din domeniu. În acest scop, Ponta a desemnat un ofițer acoperit în persoana lui Gelu Diaconu, pe care l-a numit șef al acestei structuri, care în scurt timp a înglobat nu mai puțin de 250 de ofițeri SRI. Transformați cu acte în regulă în inspectori ANAF, veniți în instituție cu sarcini precise, trasate de Florian Coldea, fiecare dintre aceștia având ținte în persoana unor oameni politici sau oameni de afaceri și a unor societăți comerciale. Câți vor vorbi oare, dintre oamenii de afaceri șantajați în acea perioadă și aduși la mâna lui Victor Ponta? Azi dimineață, cu obținuitul său tupeu, Victor Ponta a susținut că obiectivul a fost perfect legitim, de luptă împotriva marilor fraude, contrar acuzațiilor pe care tocmai i le-a adus Federația Sindicatelor din Finanțe. Gelu Diaconu, instalat la vârful acestei structuri, fusese „școlit” în Vest, în Belgia, în perioada comunistă, după care, în anii ’84-’90 fusese parcat la Vaslui, într-o poziție constant utilizată de Securitate, ca președinte al uniunii județene al cooperativelor de consum. După ce și-a instalat omul în funcție, ANAF a fost reorganizat din temelii pentru a corespunde noilor exigențe. În esență, nu mai puțin de 1950 de inspectori au fost dați afară din Direcția de antifraudă fiscală și a fost desființată Autoritatea Națională a Vămilor. Consecința a fost distrugerea arhivelor acestora, vizând activitatea tuturor duty-free-urilor din România din perioada în care noua stea a antifraudei, Gelu Diaconu, le coordonase. A fost desființată Garda Fiscală, evident având drept consecință distrugerea bogatei arhive a acesteia vizând produse accizabile – tutun, alcool și petrol.
În scurt timp, această infernală mașinărie s-a pus pe treabă. Mii de oameni de afaceri, care susțineau alte partide politice decât PSD sau chiar susținători ai PSD, care nu erau pe placlul lui Ponta și trebuiau aduși urgent la ascultare, și-au văzut afacerile periclitate și libertatea în mare pericol. Instrumentul creat de Ponta și condus de Gelu Diaconu funcționa implacabil. Blestematele protocoale, în epicentrul cărora se găsea Serviciul Român de Informații, erau rele atunci când erau utilizate de adversarii sau concurenții politici ai lui Victor Ponta, dar bune atunci când erau aplicate în interesul exclusiv al grupului său de interese. Cea mai simplă dovadă a faptului că am avut de-a face cu un instrument în esența lui politic, de poliție și de represiune politică, este faptul că, în perioada respectivă, nici corupția nici evaziunea fiscală nu au fost diminuate. Dimpotrivă. În timp ce noul ANAF, în complicitate cu SRI și cu o mână de procurori închideau afaceri și aruncau oameni după gratii, alte afaceri de tip evazionist prosperau, beneficiind de umbrela de protecție a noii poliții politice.
Rămân fără răspuns, cel puțin pentru moment, trei întrebări. 1). În ce măsură au fost implicate fostul PNL sau persoane din conducerea fostului PNL în această operațiune criminală marca Victor Ponta; 2). Cu ce intensitate s-a exercitat teroarea la nivelul ANAF, astfel încât abia acum, după atâta timp, Federația Sindicatelor din Finanțe sesizează opinia publică asupra celor întâmplate cu subiect și predicat. 3). Cât de hotărât este Liviu Dragnea de a merge, cum spune, cu dreptatea până la capăt și de a demantela întreaga urzeală țesută începând din 2013 de Victor Ponta? Firește, în măsura în care nu a fost și el parte a aceste operațiuni.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 17 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”