Actualitate
Victor Ponta în cârdășie cu Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi
Flux 24 a publicat fragmente noi din incendiarul raport existent în dosarul administrat de justiția londoneză în cazul Alexander Adamescu. Conform informațiilor din raportul asumat de SC Strategy, societate de detectivi deținută de John Scarlett, fost șef MI6, împreună cu lordul Carlyle, Victor Ponta în calitate de premier, împreună cu Laura Codruța Kovesi, pe atunci șefă DNA, cu generalul Florian Coldea, director executiv SRI, alți ofițeri și colaboratori, între care și Sebastian Ghiță au pus la cale mazilirea lui Dan Adamescu, în scopul preluării ostile a societății de asigurări Astra, bijuteria coroanei omului de afaceri. Dan Adamescu e mort. A murit după gratii. Toți ceilalți sunt bine merci în viață.
Ampla investigație, concretizată printr-un raport solicitat de de Alexander Adamescu, pentru a fi utilizat în scopul contracarării cererii statului român de extrădare a sa, a fost efectuată cu ajutorul unor ofițeri ai serviciilor secrete române și a unor înalți oficiali a căror identitate este protejată. În consecință, deși raportul a fost depus la dosarul cauzei de la Tribunalul din Londra în 2016, instanța nu a putut să ia în considerare aceste date. Noi însă putem. Și este chiar necesar să facem acest lucru, pentru a afla cum au acționat în această țară importanți oameni politici, în parteneriat cu DNA și SRI, punând la cale operațiuni tipice de poliție politică.
În 2013, Victor Ponta era premier al României și, împreună cu Gabriel Oprea, ctitorea de zor, sub umbrela Guvernului, o structură de securitate care există și astăzi și se numește Grupul Interministerial Strategic. În decembrie 2013, la Guvern a avut loc o întâlnire, rămasă până de curând secretă, la care au participat, pe lângă premier, Laura Codruța Kovesi, un reprezentant important al Serviciului Român de Informații, precum și generalul Petre Tobă de la Ministerul de Interne. Aceștia au inițiat o operațiune prin care să se strângă probe împotriva un important om de afaceri al momentului, Dan Adamescu, având drept țintă politică anihilarea redacției România Liberă, deținută de milionarul român, precum și preluarea de către un alt grup de interese a societății Astra Asigurări. Pentru a înțelege contextul, reaminesc faptul că, la acea dată, cotidianul România Liberă îl susținea activ pe Traian Băsescu, lovind în adversarii acestuia, între care o poziție importantă o avea Victor Ponta iar societaea Astra Asigurări, în mod direct și prin intermediul României Libere, funcționa ca o pușculiță a lui Traian Băsescu și a PDL. Prin urmare, grupul întrunit la Guvern a stabilit declanșarea căutării de probe împotriva magnatului, astfel încât acesta să poată fi compromis și anihilat. O operațiune tipică de poliție politică.
O a doua ședintă importantă, așa cum relevă raportul fostului șef MI6, a avut loc la Serviciul Român de Informații. Tot la sfârșitul lui 2013. De această dată, întâlnirea a fost prezidată de generalul Florian Coldea și la ea au participat câteva ale vârfuri ale Serviciului Român de Informații. Generalul Elena Istode, cunoscută sub porecla de Anaconda, șefa departamentului securității economice, generalul Dumitru Dumbravă, șeful departamentului juridic, un șef al sectorului 3 din cadrul direcției de contrainformații economice și, prin video-conferință, Laura Codruța Kovesi. În esență, s-a decis strângerea în ritm accelerat de informații împotriva lui Adamescu, prin utilizarea tuturor mijloacelor, inclusiv prin „jocuri operative”, ceea ce înseamnă utilizarea ofițerilor acoperiți în scopul generării de probe împotriva omului de afaceri. Începând din acel moment, a fost utilizată baza specială de supraveghere de la Periș, prin intermediul rețelei de sateliți la care este conectat SRI și care asigură accesul, fără vreo autorizare din partea judecătorului, la toate convorbirile telefonice, precum și înregistrarea video a mișcărilor persoanei vizate.
În tot acest păienjeniș, intervine și Sebastian Ghiță, despre care raportul fostului șef MI6 susține că funcționa atât ca ofițer acoperit al Serviciului Român de Informații, cât și în calitate de parlamentar, membru al comisiei de supraveghere a activității SRI. Sebastian Ghiță, conform raportului, avea însă o agedă personală, diferită de cea a lui Coldea. Prin intermediul unei societăți IT pe care o deținea, „360 revolution”, care asigurase servicii și în beneficiul Astra Asigurări, precum și prin intermediul altor societăți ale sale, Sebastian Ghiță, beneficiind și de susținerea lui Victor Ponta, intenționa să pună mâna pe pușculița lui Dan Adamescu.
Să ne amintim că, în aceeași perioadă, Traian Băsescu, din ce în ce mai mult abandonat de partida Coldea din Serviciul Român de Informații, ieșea public încercând din răsputeri să îl apere pe Dan Adamescu. Prins în mijlocul acestui conflict ca victimă colaterală, Dan Radu Rușanu s-a trezit și el săltat, aruncat după gratii și supus unei îndelungate investigații la capătul căreia, deși s-a dovedit că nu încălcase nicio lege, s-a ales cu sănătatea șubrezită și cu cariera distrusă.
Ce ar fi important de reținut din această istorie sumbră, la capătul căreia conjurația de atunci s-a spart, Coldea fiind scos pe tușă, Laura Codruța Kovesi fiind demisă cu 19 dosare penale pe cap, suspectă pentru moment pentru trei infracțiuni, în același timp candidat de șef al Parchetului European, Traian Băsescu pensionat, Sebastian Ghiță fugar la Belgrad, Dan Adamescu decedat în condiții destul de suspecte, un avocat șantajat pentru a depune o mărturie mincinoasă împotriva omului de afaceri care s-a sinucis, fiul lui Dan Adamescu, autoexilat la Londra iar generalul plagiator Dumbravă așteptându-și cuvenita anchetă penală. L-am uitat cumva pe Victor Ponta? E bine, Victor Ponta transpiră pentru a se reinventa, se distanțează cum știe mai bine de vechile practici de poliție politică, își acoperă urmele de ofițer acoperit, îi acuză pe alții de cârdășie cu sistemul și revine în politică printr-un partid, în care a reușit să concentreze o mână de drone ale sistemului, care au devenit vizibile ca atare în ultimii ani. Ar fi de reținut că, mai devreme sau mai târziu, toți cei care seamănă vânt culeg furtună. Vine momentul când istoria se răzbună.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 21 de oreI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești




