Actualitate
CSAT a devenit ilegal si interpretator al legii/Raspunsul hilar al CSAT catre UNJR din 16.02.2016
Iata ca s-a asternut deja praful peste raspunsul oficial al CSAT la solicitarea de interes public major a UNJR cu privire la desecretizarea hotararile CSAT prin care se stabileau relatii “institutionale” dintre SRI cu justitia in “domeniul combaterii infractionalitatii, al coruptiei si al luptei impotriva crimei organizate”.
Oare de ce nimeni din sfera jurnalistica centarala nu mai este interesat sau de ce nu au mai exista evaluari sau analize coerente si de substanta asupra continutului raspunsului supus atentiei opiniei publice la un an de la data comunicarii lui catre UNJR.
Cred ca acest raspuns nu il vom primi in curand dar cred ca “campul tactic” are un rol esential in estomparea dezbaterii pe subiectul invocat mai sus, dar ca sa ii dezamagim pe cei din “echipele mixte” vom mai face noi redatia Incisiv de Prahova unele comentarii pe continutul raspunsului CSAT nr.DSN/288 din 16.02.2016.
In textul dat publicitatii de CSAT-DSN sunt multe erori sau neconformitati in raport cu legislatia/actele normative aplicabile sau alte documente de politici publice accesibile cum ar fi:
“Atributiile institutiilor abilitate in domeniul combaterii coruptiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei precum si principiile Uniunii Europene…”. Nimic mai fals intrucat intrucat in nicio o prevedere a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala, cu completarile si modificarile ulterioare, nu se face referire concreta la activitati de combaterea a coruptie sau crimei organizate, cum nici la evaziunea fiscala mult discutata in spatiul public. Nicio amenintarea la adresa securitatii nationale prevazuta prin art.3 din Legea nr.51/1991 nu face referire la aspectele expuse de consilierul prezidential in adresa de referinta.
Mai mult combaterea coruptiei, a infractiunilor de evaziune fiscale si crimei organizate sunt reglementate prin legi specifice in care nu se face vorbire despre rolul, interventia sau sprijinul direct si explicit al SRI, sau in sens general al serviciilor de informatii, ci se stabileste in mod concret rolul principal al altor autoritati statale in activitatea respectiva cum ar fi MAI, Ministerul Public, Ministerul Finantelor Publice etc. (Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.)
“(…) prin amploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale in masura in care actele materiale desfasurate sunt de natura a pune in pericol starea de legalitate, echilibru, stabilitatea economica si sociala a tarii, precum si drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. Dat fiind faptul ca elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen, la nivelul anului 2005, CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate”
Iata cum printr-un limbaj de lemn specific SRI, aspect care sugereaza ca raspunsul CSAT este in fapt un raspuns conceput chiar de catre “specialistii” jurisiti ai SRI, cu acordul lui Dumbrava si evident Coldea la aceea data, se indica elementele de drept ce au stat la baza includerii coruptiei in sfera amenintarilor la adresa securitatii nationale si, anume, Strategia de securitate nationala si Strategia nationala de aparare, documente adoptate in CSAT si validate prin hotarare a Parlamentului Romaniei, dar fara a avea caracter de norma juridica cu putere de lege aplicabila tututror cetatenilor, intrucat nu respecta procesul legislativ consfintit constitutional. Cu atat mai mult cu cat Presedintele Romaniei si CSAT nu sunt entitati juridice cu prerogative de initiere a unor proiecte de legi care, ulterior, sa fie inaintate spre adoptare catre puterea legislativa, Paralamentul Romaniei.
Interesant este ca CSAT devine si interpretator al legii, in speta data a Legii nr.51/1991, fara a avea aceasta calitate definita prin Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, fiind doar o autoritate administrativă autonoma, fara personalitate juridica, care trebuie doar sa respecte prevederile art.3 “În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare”, si nu sa adauge, interpreteze sau sa aplice legea.
In acest sens aratam cum consilierul prezidential, seful departamentului securitatii nationale, dl. Ion Oprisor se transforma in instanta si interpreteaza legea nr.51/1991, comunicand opiniei publice in fapt si in drept cum “…criminalitatea organizata, fenomen cu forme de manifestare variate si care vizeaza cetateanul in mod direct…este de mentionat ca prevenirea si combaterea acesteia au constituit domenii prioritare de actiune, fiind consacrata legislativ si subsumata literelor k) si l) ale art.3 din Legea nr.51/1991”.
Lasam cititorii sa constate cu propria lor gandire si analiza critica daca prin compararea textului precizat la art.3 din legea sus amintita si explicatia de “lemn” a demnitarului semnatar al raspunsului se gaseste vreo logica semantica sau de drept care sa permita asimilarea amenintarilor precizate de lege cu notiunea de criminalitate organizata, oricum definita prin lege, interpretata eronat de reprezentantul presedentiei si cum a dorit “campul tactic si echipele mixte”.
Documentul redactat de catre DSN, datat 16.02.2016, apare total intamplator in aceeasi data in care Curtea Constitutionala a dat faimoasa Decizie nr.51/2016 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin care s-a dat o lovitura dura binoului SRI-MP (DNA), prin scoaterea directa din jocul operativ al procedurilor penale de supraveghere tehnica a altor “organe specializate ale statului”, sintagma sub care se pare ca SRI se identifica din moment ce aceasta institutie si ai sai reprezentanti “specializati” erau implicati in activitati de punere in aplicare a mandatului de supraveghere tehnica in activitatea de urmarire penala.
Ca atare CSAT s-a vazut obligat, credem ca deja erau informati asupra continutului deciziei CCR, care a fost adusa la cunostinta publicului abia in 14.03.2016, cand a fost publicata in Monitorul Oficial partea I nr.190, sa se disculpe in privinta “relatiilor de cooperare interinstitutionale cu organele de urmarire penala, pe componenta combaterii coruptiei si criminalitatii organizate care s-au materializat”, printre alte si in “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmarire penala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional.”
Deci CSAT si implicit, presedintele Romaniei recunosc existenta in justitie, sau mai corect in cadrul instructiei penale, dupa cum precizeaza art.53 din Constitutia Romaniei, a echipelor mixte constituite pentru contracararea riscurilor ce decurg din activitati infractionale dupa cum afirma comunicatul oficial supus analizei, dar oare cum si prin ce act normativ cu putere de lege se reglementeaza identificarea si prevenirea etc. riscurilor provenite din infractiuni.
In fapt, se recunoastea ca activitatea SRI nu este de preventie, anticipativa de cunoastere, identificare, prevenire sau in anumite conditii si de contracarare ale amenitarilor la adresa securitatii nationale, ci este post factum si de rezultat al producerii unor infractiuni, fapte ce sunt cercetate in cadrul unei urmari penale si daca sunt intrunite elementele de continut prevazute de legea penala sunt stabilite vinovatii descrise in rechizitorii inaintate, ulterior, judecatorilor pentru a se stabili existenta sau inexistenta unei infractiuni.
Deci iata cum CSAT ne descrie in “cuvinte simple” cum poate SRI in colaboarare stransa cu anumiti procurorii si judecatorii (anume desemnati, evident) sa cunoasca in mod direct si sa contracareze (oare cum) “riscurile derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional”.
Curat legal domnule director Helvig! (Redactia Incisiv de Prahova).
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2019/02/CSAT-raspuns-UNJR-16-feb-20161.pdf” title=”CSAT-raspuns-UNJR-16-feb-2016(1)”]
Actualitate
Gigantul Emirati EDGE pătrunde în Europa: Fabrică de drone kamikaze și arme inteligente, în parteneriat cu Spania
Actualitate
Tăcerea strategică: Desemnații cheie ai Pentagonului evită răspunsuri concrete în fața Senatului, pe fondul operațiunilor sensibile
În urma unei operațiuni surprinzătoare desfășurate luna aceasta în Venezuela, doi generali de rang înalt, propuși pentru poziții esențiale în structura de comandă a Statelor Unite, s-au prezentat astăzi în fața senatorilor. Audierile au fost marcate de o prudență extremă din partea nominaților, care au evitat să divulge detalii concrete despre viziunile și planurile lor, stârnind frustrarea Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului.
Frustrarea legislativului: Apel la sinceritate
Președintele Comitetului, Roger Wicker, R-Miss., a intervenit la un moment dat, cerându-le generalilor să fie mai deschiși. „Este în regulă ca dumneavoastră, domnilor, să ne spuneți cum vă simțiți,” a declarat Wicker, „Realizăm că nu ați fost încă confirmați, dar până acum, nu am primit cu adevărat niciun răspuns despre cum vă simțiți în legătură cu responsabilitățile pe care urmează să vi le asumați. Este în regulă să ne spuneți și, de fapt, ar fi de ajutor.” Comentariile vin într-un context de tensiuni crescute între Pentagon și Congres, precum și de fricțiuni interne în cadrul Departamentului Apărării.
Cuvintele sale au fost adresate locotenent-generalului Corpului Marin Francis Donovan, actualmente vicecomandant al Comandamentului Operațiilor Speciale al Statelor Unite și nominalizat pentru a prelua conducerea SOUTHCOM, și locotenent-generalului Armatei Joshua Rudd, care servește în prezent ca adjunct al comandantului pentru Comandamentul Indo-Pacific și este propus pentru funcția de director al Agenției Naționale de Securitate (NSA) și comandant al Cyber Command.
Moștenirea controversată: Poziții lăsate libere de plecări precoce
Amândoi generalii, provenind din domenii diferite față de cele în care sunt propuși, sunt de asemenea nominalizați pentru a prelua posturi ocupate anterior de lideri care au fost fie demiși, fie au demisionat mai devreme anul trecut. În cazul SOUTHCOM, amiralul Alvin Holsey și-a anunțat în octombrie intenția de a se retrage, chiar în momentul în care armata americană începea să lovească mai multe ambarcațiuni mici în Marea Caraibelor. CYBERCOM și NSA sunt fără un lider confirmat de Senat din aprilie 2025, când administrația anterioară l-a demis pe generalul Timothy Haugh.
Timp de peste două ore, cei doi generali de trei stele au evitat să dezvăluie public modul în care ar aborda noile lor roluri, cum ar fi necesarul de resurse suplimentare pentru operațiunile din emisfera vestică sau dezvoltarea unei politici de descurajare cibernetică ofensivă. Totuși, au oferit câteva perspective.
Viziunea pentru SOUTHCOM: Relații, resurse și soft power
În ceea ce privește SOUTHCOM, generalul Donovan a subliniat dorința sa de a construi și extinde relațiile militare în regiune pentru a „spori securitatea regională”, examinând în același timp reducerile potențiale ale instrumentelor de putere blândă, cum ar fi ajutorul extern. „Sunt preocupat de orice scădere a oricăror instrumente care ar fi disponibile comandanților combatanti pentru a aborda o serie de probleme,” a adăugat el.
Deși Donovan nu a oferit răspunsuri concrete cu privire la operațiunile continue din Caraibe care vizează navele mici, planurile pentru Venezuela și alte subiecte, el a menționat că, bazat pe operațiunile recente și pe orientarea către emisfera vestică în Strategia Națională de Securitate, este clar că SOUTHCOM va avea nevoie de resurse suplimentare. „Primul pas este să facem o analiză a capacității sediului SOUTHCOM și să construim cu adevărat pe punctele forte,” a afirmat el. „Preocuparea acum este, pe măsură ce avem active fizice suplimentare în anumite locuri, dacă sediul central este dotat cu personal și structurat pentru a menține logistica și aprovizionarea susținute și toate elementele fundamentale ale capacității militare. Suntem un cartier general capabil să reunească aceste capacități? Și cred că vom ajunge acolo,” a adăugat Donovan.
CYBERCOM și NSA: Operaționalizare și eficiență prin dubla conducere
La rândul său, generalul Rudd a recunoscut că nu provine dintr-un mediu tehnic și că se va baza pe echipa sa pentru lățimea tehnică, în timp ce va încerca să operaționalizeze mai mult CYBERCOM. „Acolo unde mă aflu acum, aduc o înțelegere profundă, bazată pe misiune, a provocărilor… integrând capacitățile în întreaga forță comună în toate domeniile,” a spus Rudd senatorilor.
„Această înțelegere, această perspectivă de la războinicul comun, în principal în INDOPACOM în istoria recentă, dar pe parcursul carierei mele într-o serie de alte teatre… [și] există o relație crescândă în ceea ce numim triadă cibernetică a spațiului soft, acele interdependențe între aceste comandamente, aceste capacități, pentru a livra ceea ce națiunea noastră are nevoie,” a adăugat el ulterior. Un subiect pe care l-a susținut astăzi a fost dubla conducere a funcției de director NSA și șef al CYBERCOM, numind-o o cale spre „eficacitate, precum și eficiență” pentru a „valorifica și integra capacitățile incredibile ale ambelor organizații.”
Actualitate
Marina SUA lansează un apel urgent: Un „nou mormal” de 4% din PIB pentru o „flotă de aur” capabilă de viitor
Amiralul șef al Marinei Statelor Unite a cerut o reevaluare fundamentală a cheltuielilor de apărare ale națiunii. Potrivit acestuia, alocarea a cel puțin 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare este imperativă pentru a satisface cerințele actuale de pregătire și pentru a extinde flota de nave de război, în vederea contracarării amenințărilor emergente.
Reajustarea bugetară: Imperativ strategic pentru securitatea națională
Întrebat despre necesitatea unei creșteri specifice a bugetului Marinei pentru a sprijini noile clase de nave incluse în viziunea „Flotei de Aur” – precum cuirasatul de clasă Trump și refacerea designului fregatelor – șeful Operațiunilor Navale, amiralul Daryl Caudle, a evitat să ofere o cifră exactă. În schimb, a abordat subiectul cheltuielilor militare la modul general. „Recomandarea mea dintr-o perspectivă militară este să stabilim un nou normal, care să ne mențină peste 4% [din PIB]. Știm că efectul de descurajare și nivelul de pregătire asigurate de o astfel de cifră sunt sănătoase pentru Statele Unite”, a declarat amiralul jurnaliștilor în timpul unei mese rotunde. El a subliniat că „banii cheltuiți în sectorul apărării sunt bani bine cheltuiți,” care „creează locuri de muncă incredibile, securitate americană și prosperitate.” Cu un buget de apărare actual ce se apropie de 1 trilion de dolari, reprezentând aproximativ 3,3-3,4% dintr-un PIB de aproape 30 de trilioane de dolari, o propunere recentă a fostului președinte Donald Trump de a adăuga 500 de miliarde de dolari la bugetul apărării pentru anul fiscal 2027 ar duce cheltuielile la aproximativ 5% din PIB.
„Flota de aur”: Viziunea unei marine redefinite
Deși amiralul Caudle nu a detaliat sumele necesare pentru bugetul Marinei, a evidențiat că serviciul a menținut o flotă de aproximativ 300 de nave, departe de cerința de lungă durată a Congresului de a ajunge la 355 de nave. „Trebuie să facem progrese în acest sens,” a afirmat el, adăugând că „Marina are nevoie de un buget pe măsura setului său de misiuni.” „Flota de Aur”, anunțată în decembrie de fostul președinte Trump, include o nouă clasă de cuirasate ce ar purta numele său, mult mai mari și cu o putere de foc sporită, o fregată bazată pe nava de securitate națională de clasă Legend a HII, utilizată de Garda de Coastă, și o suită extinsă de sisteme fără pilot. În discursul său la conferința anuală a Asociației Marinei de Suprafață, amiralul Caudle a descris Flota de Aur ca fiind „o inițiativă de tip «și», nu o listă de dorințe de tip «sau».”
Revitalizarea industriei navale: Provocări și soluții inovatoare
Pentru a transforma aceste ambițioase proiecte de construcție navală în realitate, amiralul Caudle a indicat că este necesară o schimbare fundamentală în modul de operare al Marinei și al industriei. Aceasta implică „îmbunătățirea lanțului de aprovizionare, achiziționarea de materiale cu termen lung de livrare, îmbunătățirea forței de muncă prin recrutare, retenție și instruire.” Pe lângă aceste eforturi, vor fi necesare „schimbări de paradigmă, cum ar fi modularitatea.” Baza industrială maritimă a SUA se află „abia la început” în ceea ce privește construcția navală modulară, o tehnică ce descompune construcția navelor în module discrete, asamblate ulterior. Deși comună la nivel internațional, constructorii navali americani abia acum se adaptează. O bază industrială „nu complet optimizată” pentru modularitate ar putea beneficia însă de această abordare, permițând Marinei să implice mai mulți constructori navali și să accelereze ritmul de construcție.
Dezbaterea Jones Act și potențialul colaborării internaționale
„Nimic nu împiedică alte șantiere navale din Golful Mexic – dintre care sunt multe, … peste 20 – să nu poată construi o parte sau un modul întreg pentru acea fregată,” a exemplificat Caudle, referindu-se la potențialul extins al construcției modulare. El a sugerat că și constructorii navali străini ar putea contribui la creșterea capacității, sprijinind o reevaluare a Actului Jones – legea americană care impune ca mărfurile expediate între porturile americane să fie transportate pe nave construite în SUA. „Când știm că avem o provocare legată de forța de muncă în Statele Unite, cred că capacitatea pe care o pot aduce constructorii străini este extrem de importantă de luat în considerare,” a argumentat amiralul. Aceasta ar putea include construcția integrală a navelor auxiliare în străinătate sau construcția parțială a navelor de luptă, cu finalizarea sistemelor de luptă și a pachetelor de senzori de înaltă performanță în SUA sau cu partenerul. Caudle a recunoscut, totuși, că implicarea partenerilor străini ar presupune dificultăți, cum ar fi necesitatea accesului la sistemele de aprovizionare americane sau provocările lingvistice și culturale.
-
Exclusivacum 2 zileAdio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)
-
Exclusivacum 3 zileGuvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)
-
Exclusivacum 5 zileMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 2 zileJustiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!
-
Exclusivacum 3 zileGiurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară
-
Exclusivacum 12 oreI.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!



