COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):

Dacă președintele Klaus Iohannis ține mai mereu afișul în materie de comentarii politice, nu același lucru se poate spune despre administrația prezidențială în ansamblu, deși este o instituție de prim rang a statului, parte a puterii executive și dotată cu ceea ce am putea numi un guvern propriu. Iar respectiva administrație pare să nu fie deloc în regulă, fie și la o analiză superficială. Doar faptul că responsabila cu ținute și cafele a ajuns cam cel mai greu personaj din cadrul ei – dovadă scenele de aseară, de la Ateneul Român – spune cam totul.

Președintele Iohannis a urcat aseară treptele Ateneului și a intrat în sală umăr la umăr sau chiar cu un ușor avans al acesteia – o încălcare clară a normelor – cu de acum celebra șefă de protocol, Delia Dinu, plasată fix pe locul Primei Doamne. Desigur, protocolul de la ceremonia de prim rang de aseară nu a prevăzut soțiile demnitarilor, dar asta nu explică nici pe departe apariția Deliei Dinu în dreapta președintelui.
De mai multă vreme, românii au remarcat această prezență neobișnuită pe lîngă șeful statului, bătînd-o la scor pe cea a soției sale. Indiferent unde merge Iohannis, umbra lui e Delia Dinu.
Intră asta în atribuțiile unui șef al protocolului?
Nici pe departe.
În SUA, șeful de protocol al președintelui, care e și premier, are cea mai importantă misiune dintre toți omologii la nivel mondial. Dacă un președinte american comite o gafă de protocol, mai în glumă, mai în serios putem vorbi de provocarea unui război. Ori, măcar al unui conflict diplomatic.
Și totuși, nici vorbă ca respectivii șefi ai protocolului (care răspund și de vicepreședinte și de secretarul de stat) să aibă greutatea Deliei Dinu. Rangul lor este de ambasador ori de adjunct de secretar de stat și în majoritatea zdrobitoare a cazurilor chiar sunt la origine diplomați de carieră. Cel mai mult se fac simțiți în vizitele externe ale președintelui, unde vorbim de un protocol al țării gazdă care trebuie respectat (ne amintim gafa Michellei Obama, care i-a pus mîna pe spate Reginei Angliei, contrar uzanțelor, dar nu s-a făcut gaură în cer). În rest, nu sunt chiar atît de importanți și mai niciodată nu sunt vizibili, pentru că postul lor e unul care reclamă maximă discreție.
Dovadă că nu sunt chiar atît de importanți e faptul că unii președinți au funcționat destulă vreme și în absența unui asemenea personaj, Donald Trump fiind printre aceștia.

La noi, în schimb, lucruri ciudate și neavenite s-au petrecut la nivelul administrației prezidențiale.
Acum trei ani, printr-o decizie șoc, Iohannis a ridicat-o pe șefa protocolului la nivel de consilier prezidențial – în premieră post-decembristă absolută -, ceea ce înseamnă rang de ministru plin. Asta, după ce transformase compartimentul de protocol, cum se numea în mandatele anterioare, în departament de sine stătător.
Demn de menționat că Dudu Ionescu, fost ministru al apărării și al internelor, responsabil cu Departamentul Securității Naționale ori Ligia Deca, consilierul pe Educație și Învățămînt și responsabila de marele proiect prezidențial ”România educată”, au doar rangul de consilieri de stat.
Ceea ce înseamnă că Delia Dinu participă automat la ședințele informale, în timp ce sus numiții, doar dacă sunt chemați.

De ce a fost nevoie de asemenea avansare a rămas pînă azi un mister.
În același an, mai asistam la o decizie stupefiantă: Iohannis a desființat cancelaria prezidențială, România devenind, probabil, singura țară din lume fără așa ceva. De atunci, de cabinet răspund două consiliere cvasi-anonime, deși postul respectiv a fost deținut, după revoluție, de nume sonore, precum Vasile Ionel, Ioan Talpeș, Dorin Marian, Cristian Diaconescu, Elena Udrea ori Cătălin Avramescu.
Interesant de punctat, în mandatul lui Băsescu, șeful de protocol se subordona Cancelariei Prezidențiale.
La Cotroceni, tot în 2016, a fost desemnată o purtătoare de cuvînt, Mădălina Dobrovolschi – post extrem de important peste tot în lume – care la scurtă vreme a rămas însărcinată și a dispărut aproape total din peisaj.
Administrația Prezidențială a devenit un loc închis opiniei publice. Nu se știe niciodată dacă președintele e la slujbă sau plecat prin țară, consilierii prezidențiali, indiferent de rang, sunt figuri șterse sau cu activități netransparente, se vine și se pleacă din funcții fără prea multe explicații, ceea ce lasă loc pentru nenumărate explicații.

În toate celelalte mandate prezidențiale, între consilierii președintelui se numărau figuri de mare greutate și extrem de activi în viața politico-socială, de la Zoe Petre și Andrei Pleșu la Victor Opaschi, Cătălin Harnagea, Teodor Baconschi, Valer Dorneanu, Rodica Stănoiu, Renate Weber, Corina Crețu, Dacian Cioloș, Mișu Negrițoiu, Petre Ninosu, Eugen Mihăescu, Teodor Stolojan și alții asemenea.
În mandatul lui Iohannis e liniște, iar singurele figuri de consilieri mai cunoscute sunt cele moștenite de la președinții anteriori.

O liniște care a permis ascensiunea responsabilei cu cafele, apăplată, ținute și invitații la recepții să ajungă umbra președintelui, lucru pe care presa îl remarcă din ce în ce mai des.
O umbră care provine dintr-un serviciu secret, SPP, e fiica unui general, are 43 de ani, e necăsătorită și e concitadină cu președintele.
O umbră care, potrivit unor informații neoficiale, a ajuns să dețină cea mai mare influență la Cotroceni. Între altele, a luat locul SPP, care în mandatele lui Băsescu gestiona organizarea și invitațiile la Ziua Națională și Ziua Europei, iar acum nu mai are niciun cuvînt de spus. Nimeni nu intră și nu iese din Palatul Cotroceni fără știrea și acordul ei, iar după fiecare eveniment cotrocenist, urmărește atent înregistrările video pentru a verifica dacă nu cumva cineva a intrat peste capul ei. Niciun consilier, indiferent de rang, nu îndrăznește să aducă vreun invitat în instituție fără a-i cere acordul în prealabil. La desărțirea de Băsescu, Delia Dinu plîngea în fața Cotrocenilor, dar alți consilieri ai acestuia își aminteau că, în perioada suspendării din 2012, cînd mulți dintre ei îl urmaseră pe președinte în ”exil”, la garaj, ea se lipise fără probleme de interimarul Crin Antonescu.

Dincolo de asta, se naște întrebarea dacă nu cumva Iohannis a desființat Cancelaria Prezidențială cu totul tocmai pentru a o ”elibera” pe Dinu din chingi.
De ce este Delia Dinu nelipsită de lîngă președinte, la un pas de a-l lua și de braț la un moment dat, la cum evoluează lucrurile? Asta, în condițiile în care niciun alt demnitar, indiferent de rang, nu merge cu șeful protocolului după el.
Nu se știe.
Ne amintim însă o poveste cu iz de veridicitate care a circulat cu niște ani în urmă.
Anume că plecarea Elenei Udrea de la Cotroceni, din funcția de consilier de stat (și nu prezidențial, precum Dinu) s-ar fi produs în urma unor aranjamente ale sistemului, care realizase că un personaj care ajunge să dețină o prea mare influență asupra președintelui poate prezenta un potențial pericol pentru servicii.
Chiar Udrea a spus de nenumărate ori că devenise o sursă alternativă importantă de informații pentru Traian Băsescu, ceea ce a deranjat serviciile secrete.
În acest caz, se pune întrebarea cum de prezența Deliei Dinu pe lîngă actualul președinte nu deranjează serviciile secrete?

Și care să fie, oare, adevăratul ei rol pe lîngă Klaus Iohannis?

Acela de a-l ține atent și pas cu pas sub control, știute fiind unele ieșiri cam neortodoxe ale șefului statului, sau altul? (Bogdan Tiberiu Iacob)