Actualitate
EXCLUISIV/ CRISTINA TARCEA “FACE” ORICE SA SCAPE DE RASPUNDEREA PENALA/ SRI ESTE DE ACORD?
In vara lui 2017, Cristina Tarcea a fugit de la o ședință CSM, neindeplinindu-si obligatiile de serviciu, ca sa-i salveze de revocare pe Netejoru si Stan, zis Giani. La finalul lui 2018, Netejoru o execută pe Tarcea, facandu-i acțiune disciplinară din care transpare ca miza sunt doar completurile de 5 din penal. Doar de cele din civil s-a servit chiar Inspecția Judiciară. Ce au în comun cei trei: Tarcea, Netejoru si Stan? Răspuns: aceeasi păpușari, acelaș profil infractional si aceeasi mentalitate de sluga. Ce-i desparte: ordinea în care se vor dispensa de ei păpușarii.
Dar, nu despre asta vrem sa va dezvaluim in acest articol. Asa cum a fugit in vara lui 2017, asa fuge acum Cristina Tarcea de raspunderea penala.
Sa ne explicam, pe indelete:
In numerele trecute va dezvaluiam ca, prin adresa nr 2/23250/19.11.2018, Consiliul Superior al Magiastraturii a “picat” in capcana intinsa de judecatoarea Lavinia Cotofana.
“Reiteram faptul ca, potrivit art 24 alin 4 din Standardele nationale de protective a informatiilor clasificate in Romania, apronate prin HG nr 585/2002, vicepresedintele institutiei detine calitatea de sef al structurii de securitate”.
Nu ca judecatoarea Lavinia Cotofana NU ar cunoaste legea. Din contra, a dorit o confirmare oficiala.
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam tot in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicata in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Astfel, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea:
Intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
“Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea i-a indicat de pe coltul mesei subalternei sale, judecatoarea Tatiana Rog, ce solutie sa pronunte intr-un dosar in care nu era implicate”, titra Lumea Justitiei de curand.
“Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea a refuzat accesul unui inculpat la incheierile ICCJ prin care s-au autorizat interceptari pe siguranta nationala. Tarcea a cerut Curtii de Apel Ploiesti sa faca referat in care sa explice de ce solicita declasificarea incheierilor. Dupa ce a demarat procedura de declasificare, sefa ICCJ a hotarat respingerea solicitarii cu motivatia ca poate genera prejudicii pe linie de securitate nationala”, titrau din nou colegii nostril de la Lumea Justitiei.
Șefa ÎCCj se semneaza in acte trimise la SRI ca “Presedinte ICCJ – Seful Structurii de securitate”, titrau si colegii de la www.corectnews.com.
Dar, ce ne facem cand aceasta functie este ocupata ilegal, contrar prevederilor legale?
Incisiv de Prahova il someaza pe Ministrul Justitiei sa ne raspunda oficial la aceata “dilema”! Preventiv, am solicitat si in scris.
Iata ca. prinsa cu mata’n sac, Tarcea trage de timp iar judecatoarea Lavinia Cotofana nu o slabeste inaintand o plangere prealabila.
Mai mult, din surse demne de incredere a reiesit ca judecatoarea Lavinia Cotofana va sesiza Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. Tarcea, DEMISIA! (Cristina T.).
Alaturat va atasam plangerea prealabila si raspunsul “competent”: al ICCJ:
Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, în temeiul art. 7 alin. 1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ formulez
PLÂNGERE PREALABILĂ
prin care vă solicit să dispuneți soluționarea cererii subsemnatei din data de 14 noiembrie 2018, cerere nesoluționată în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 16 lit. c) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001.
Prin cererea din data de 14.11.2018 v-am solicitat următoarele:
– să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură v-am solicitat să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, v-am solicitat să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, v-am solicitat să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
V-am solicitat să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
V-am solicitat să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
V-am solicitat să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Am precizat că solicitarea subsemnatei a avut în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
V-am solicitat să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 v-am solicitat să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
V-am solicitat, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Cererea subsemnatei nu a fost soluționată în termenul maxim prevăzut de lege, respectiv 30 de zile, pe care chiar dumneavoastră l-ați invocat prin mail-ul transmis subsemnatei la data de 14.12.2018.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să respectați legea și să dispuneți soluționarea cererii subsemnatei.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail judlaviniacotofana@yahoo.com.
Vă mulțumesc!
27.12.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României
De la: „Biroul de Informare si Relatii Publice” <relatii.publice@scj.ro>
Dată: 14 decembrie 2018, 17:14:00 EET
Către: <judlaviniacotofana@yahoo.com>
Subiect: ICCJ 104/BIRP/2018
Stimată doamnă,
Cu privire la cererea dumneavoastră, adresată Înaltei Curți de Casație şi Justiție, înregistrată la numărul 104/BIRP/2018, prin care solicitați date referitoare la structura de securitate din cadrul instanţei, precum şi alte informaţii referitoare la activitatea acestei structuri, vă comunicăm următoarele:
Având în vedere complexitatea lucrării, Biroul de Informare şi Relaţii Publice urmează a vă comunica răspunsul la cerere în termenul prevăzut de art.7 alin.1 din Legea nr.544/2001 şi art.16 lit. c) din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, respectiv 30 zile.
Cu considerație,
Magistrat asistent
Viorel Ciobanu
ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Biroul de Informare si Relatii Publice
Str. Batistei nr.25 Sector 2 Bucuresti
Tel./Fax: 021-313.76.55
Centrala: 021-310.39.08, 021-310.39.09, 021-310.39.12, int.126
e-mail: relatii.publice@scj.ro, www.scj.ro
Telenovela continua si arata cu stimata Cristina Tarcea uzeaza de cai oculte pentru a scapa de raspunderea penala care o incumba:
Astfel, pe data de 03 ianuarie 2019, stimata unealta a SRI ii comunica judecatoarei Cotofana urmatoarele:
Judecatoarea Lavinia Cotofana NU se lasa impresionata si conform legii ii solicita:
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, față de adresa transmisă subsemnatei de către instituția a cărei președinte sunteți, sub nr. 1016 P 104 BIRP din 03 ianuarie 2019, sub semnătura magistratului-asistent Viorel Ciobanu în care se
pretinde soluționarea cererii subsemnatei din 14.11.2018, înregistrată la ÎCCJ la data de 4.12.2018 (după 20 de zile !!!) și a plângerii prealabile din data de 27.12.2018, înregistrată de această dată într-un termen rezonabil, la data de 28.11.2018, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit să precizați dacă conținutul adresei susmenționate este însușit de reprezentantul legal al instituției, respectiv domnia voastră.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați actul prin care domnul magistratasistent Viorel Ciobanu a fost desemnat să vă preia atribuțiile, cu atât mai
mult cu cât, stimată doamnă, cererea subsemnatei a fost întemeiată în principal pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,
Având în vedere calitatea subsemnatei de persoană prejudiciată, și doar în subsidiar pe dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Aceste aspecte le-am precizat în cererea din data de 14.11.2018, subliniind faptul că ”subsemnata nu v-am solicitat informații referitoare la vreo altă persoană fizică decât subsemnata și nici cu privire la vreo persoană juridică, cererea subsemnatei nefiind formulată în baza Legii nr. 544/2001, fiind întemeiată pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă”.
Suplimentar, în temeiul Legii nr. 544/2001 vă solicit, în conformitate cu art. 22 alin. 1) și 2) din Legea nr. 182/2002, să-mi remiteți numărul Hotărârii Guvernului prin care a fost aprobată lista întocmită de Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniul său de activitate. Subliniez că deșihotărârea
anterior menționată este clasificată numărul acesteia nu poate fi clasificat.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
judlaviniacotofana@yahoo.com.
Vă mulțumesc!
Ce mai putem comenta?
Oricat ar incerca Cristina Tarcea sa scape de raspunderea penala acest aspect nu i se muleaza pe actualul profil, avand in vedere ca si cei de la SRI se pare ca au scapat-o din “brate”. (Sava N.).
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE! Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după...
MIRACOLELE SALARIZĂRII LA BUCUREȘTI: EROI CU RESTRICȚII, PLĂTIȚI CA NIȘTE SCRIBOI DE BIROU!
Polițistul român, acest „Superman” pe care statul îl vrea și supus, și sărac În timp ce prin birourile Ministerului Muncii...
GALAȚIUL ARDE, IAR GUVERNUL SE PIAPTĂNĂ CU LEGEA SALARIZĂRII: DRONA A PICAT, NESIMȚIREA A RĂMAS!
Artificii rusești peste blocurile din Galați: Somnul rațiunii naște cratere și răniți În timp ce mai-marii statului exersează prin birouri...
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios
Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
-
Exclusivacum 5 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 3 zile
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 2 zile
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 5 zile
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 5 zileConflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
-
Exclusivacum 4 zile
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 24 de ore
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE