Connect with us

Actualitate

Solicitare din SUA Sectiei pentru procurori din CSM sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General

Incisiv

Publicat

pe

Romanian Community Coalition a transmis o solicitare Sectiei pentru procurori din cadrul CSM pentru ca aceasta sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatei si Justitie, cauza care este pe ordinea de zi a sedintei Sectiei din data de 20 decembrie 2018.

In solicitare, Romanian Community Coalition a aratat ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal, prin urmare nu se califica pentru a fi delegata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca „Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii„.

Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ„, a aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Mai mult, o asemenea delegare ar incalca si prevederile constitutionale privind atat ierarhia instantelor si parchetelor, cat si controlul ierarhic sub care procurorii isi desfasoara activitatea.

A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare„, a mai aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Intreaga solicitare adresata Sectiei pentru procurori a CSM poate fi citita mai jos.

 

Romanian Community Coalition | www.coalitiaromanilor.org

19 decembrie 2018

Catre
Sectia pentru procurori
Consiliul Superior al Magistraturii
(via posta si email: [email protected])
Ref. Solicitare respingere propune de delegare la PICCJ a proc. Laura Codruta Kovesi
Stimati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM,

Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,

Cu sediul procesual ales in XXX, Romania, prin presedinte Cristian Terhes,

Luand nota din relatarile presei ca pe data de 20 decembrie 2018, Sectia pentru procurori a CSM se va pronunta cu privire la delegarea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ,

Vazand, de asemenea, ca propunerea de delegare se afla pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 20 decembrie 2018 , la nr. 2 punctul 17 (lucrarea nr. 25427/2018), unde se precizeaza:

17. Nota Directiei resurse umane si organizare privind propunerea de delegare in functii de conducere a doamnelor procuror Jurma Anca (D.N.A.), Nedelcu Iuliana, Constantin Antonia – Elenora si Bradiceanu Simona (P.I.I.C.C.J.), precum si pe functii de executie a domnilor procurori Kovesi Laura – Codruta si Mircea Adrian (P.I.I.C.C.J.)„,

Va solicitam sa respingeti cererea de delegare a doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ, dat fiind ca domnia sa are grad profesional doar de parchet de pe langa tribunal, prin urmare dispunerea delegarii acesteia intr-o functie de executie in cadrul PICCJ ar incalca atat Constitutia cat si legea.

 

MOTIVE

 

  1. Cu privire la gradul profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi

Dupa cum rezulta din adresa cu nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018 a PICCJ, transmisa subscrisei in urma unei solicitari facute in baza Legii 544/2001 si anexata prezentei solicitari, cel mai inalt grad profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi este de parchet de pe langa tribunal.

De asemenea, faptul ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal este confirmat si de catre Sectia pentru procurori a CSM prin Hotararea 673 din 06.11.2018, prin care Sectia i-a respins acesteia cererea de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data de 9 iulie 2018 a fost revocata din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 526/9 iulie 2018, revenind pe postul detinut anterior la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul teritorial Sibiu, cu grad de procuror de parchet de pe langa tribunal, astfel cum reiese din Hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior a Magistraturii nr. 391/11 iulie 2018„, sta scris in pagina 2 par. 1 din Hotararea 673/06.11.2018 a Sectiei pentru procurori a CSM.

 

  1. Cu privire la statutul si gradul profesional al procurorilor DIICOT

Potrivit art. 1 alin. (2) si urm. din OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism:

(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza ca structura in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si este condusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

(4) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic si este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

Asa cum rezulta din textul precitat, DIICOT este o structura specializata care, desi functioneaza in cadrul PICCJ, are personalitate juridica proprie si regulile specifice de functionare.

In considerarea acestui aspect, legiuitorul a stabilit reguli derogatorii pentru accederea in aceasta structura de Parchet, numirea procurorilor fiind facuta prin ordin al Procurorului sef DIICOT.

In ceea ce priveste conditiile cerute de lege atat de grad si vechime, precum si de concurs, acestea deroga de la regulile generale, legea – chiar in forma modificata recent – prevazand conditii semnificativ mai facile de acces la DIICOT, fata de accederea la PICCJ.

Astfel, nu doar ca vechimea ceruta pentru accederea la PICCJ este mai mare decat cea pentru DIICOT, dar si gradul cerut este diferit: la PICCJ se poate accede doar daca procurorul are grad de parchet de pe langa curte de apel, in timp ce la DIICOT se poate accede cu grad de tribunal, ca si in cazul de fata.

Ca atare, in mod categoric, accederea in structura DIICOT nu confera – nici temporar, nici definitiv – gradul de PICCJ procurorilor ce functioneaza in cadrul acestora, acestia ramanand cu gradul avut, accesul intr-o structura ce functioneaza in cadrul PICCJ fiindu-le permis de legiuitor in temeiul unei legi speciale, in considerarea specificului activitatii acestui parchet.

Gradul profesional este un lucru, un procuror neputand avea in acelasi moment decat un singur grad, structura in care functioneaza este alt lucru. De aceea legea nu recunoaste existenta unor procurori cu „grad de DIICOT”, ci sunt procurori cu grad de tribunal, curte de apel etc. ce functioneaza in cadrul DIICOT.

In acest sens s-a pronuntat, de altfel, si Sectia pentru procurori a CSM, prin Hotararea 673/2018, prin care a fost respinsa cererea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional de PICCJ.

Referindu-se la notiunea de grad profesional, Sectia a aratat in respectiva hotarare ca:

(…) promovarea in functii de executie, astfel cum a fost reglementata de dispozitiile art. 43 – 45 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modifIcarile si completarile ulterioare (pe loc sau efectiva), se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel national, la parchetele imediat superioare, cu respectarea conditiilor imperativ prevazute de lege.

Promovarea in functii de executie si obtinerea unui grad profesional superior cu un caracter permanent reprezinta un drept castigat cu caracter defInitiv in evolutia carierei profesionale a unui magistrat.

In ceea ce priveste practica anterioara a CSM, de recunoastere a gradului profesional de PICCJ procurorilor ce au activat in cadrul structurilor specializate, prin aceeasi Hotarare, Sectia pentru procurori a CSM a retinut ca:

Aceasta practica anterioara a fost reconsiderata de Plen si de instanta de contencios, retinandu-se ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs.

Concluzionand, cata vreme DIICOT este o structura reglementata printr-o lege speciala, derogatorie, ce permite functionarea in cadrul ei a procurorilor care NU au grad de PICCJ, efectele acestor reglementari nu pot fi extinse pe cale de interpretare si aplicare, pentru a permite unui procuror DIICOT sa functioneze, de fapt, in cadrul PICCJ.

O concluzie contrara ar echivala, nici mai mult nici mai putin, decat cu eludarea unor norme legale clare si exprese, care sa permita unui procuror care NU are gradul si vechimea necesara sa activeze in PICCJ, sa activeze totusi, printr-o cale ocolita, via DIICOT, in aceasta structura de la varful Ministerului Public.

O astfel de concluzie este insa inadmisibila, deoarece ar permite ca, pe cale ocolita si printr-o interpretare vadit contrara legii, sa se permita printr-un act infralegal ceea ce legea interzice in mod expres.

  1. Cu privire la prevederile legale privind delegarea

Art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca „Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii„.

Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ.

  1. Cu privire la prevederile constitutionale
  2. Ierarhia instantelor si parchetelor

Art. 72
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 131
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Considerentele care au stat la baza adoptarii art. 72 din Constitutie au fost expuse de Curtea Constitutionala in Decizia 235/2005, in care a subliniat ca:

stabilirea competentei exclusive a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a efectua urmarirea penala si a dispune trimiterea in judecata in cazul infractiunilor savarsite de deputati sau senatori, fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate de acestia in exercitarea mandatului, nu aresemnificatia absolvirii de raspundere penala. Prevederea constitutionala instituie masuri de protectie fata de eventuale abuzuri, sicane sau constrangeri la care ar putea fi expusi parlamentarii la niveluri inferioare de instrumentare a cauzelor penale. Pe de alta parte, s-a urmarit ca cercetarea si trimiterea in judecata a parlamentarilor sa se faca de cea mai inalta autoritate judiciara, cu atributii de conducere si supraveghere a urmaririi penale.

Aceasta ratiune are la baza tocmai faptul ca procurorii din cadrul PICCJ sunt prezumati a fi procurorii cu cel mai inalt grad de profesionalism din cadrul parchetelor, cu vechime suficienta pentru a le conferi maturitate profesionala si cu suficiente examene si concursuri trecute care sa le ateste pregatirea temeinica in domeniul juridic.

Aceasta prezumtie a gradului de profesionalism este generata de faptul ca procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul PICCJ au ajuns in varful piramidiei din cadrul Ministerului Public prin competitie deschisa, parcurgand toate etapele profesionale, si nu prin folosirea diverselor artificii contrare legii si Constitutiei, asa cum in mod vadit incearca sa faca in cazul de fata doamna procuror Laura Codruta Kovesi.

  1.  Legalitatea si controlul ierarhic

Art. 132 – Statutul procurorilor
(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

Pentru ca un procuror sa-si poata desfasura activitatea potrivit „principiului legalitatii”, prima conditie este ca pozitia pe care acesta o ocupa sa fie in baza legii. Tocmai pentru acest motiv, conform Codului de procedura penala, actele procedurale facute de un procuror necompetent sunt lovite de nulitate. Cu privire la nelegalitatea unei asemenea delegari am explicat la punctul anterior.

Referitor la controlul ierarhic al procurorilor, acesta se face de sus in jos, procurorul ierarhic superior putand atat sa dea dispozitii in scris procurorului din subordine, cat si sa infirme acte si solutii ale acestuia.

Analizand constitutionalitatea textului de lege, din recentele modificari adoptate la Codul de procedura penala, care impunea repartizarea aleatorie a dosarelor procurorilor, CCR a stabilit ca acesta incalca tocmai principiul „controlului ierarhic” prevazut in Constitutie, „care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine„.

Extinderea acestui control ierarhic este detaliat de CCR in recenta Decizie 633/2018, in care spune:

289. In temeiul Constitutiei si al Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie [art.65 din lege]. Potrivit prevederilor art.64 alin.(1), alin.(3) si alin.(4) din Legea nr.304/2004, dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine; solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, iar lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror (i) in cazul suspendarii sau incetarii calitatii de procuror; (ii) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa; (iii) cand lasa cauza in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile. In temeiul art.64 alin.(5) din lege, procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic superior.

  1. Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale.

Prin urmare, daca printr-o lege nu se poate incalca un asemenea principiu constitutional, cu atat mai mult nu se poate face printr-un act infralegal.

In momentul acesta, conform art. 44 alin (3^1) din Legea 303/2004, „Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop„.

A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare.

  1. Interesul subscrisei in prezenta speta

In ceea priveste interesul subscrisei in formularea prezentei solicitari, subliniem faptul ca numirea unui procuror in cadrul PICCJ este o chestiune de interes public atat din perspectiva carierei sale, ce excede interesul privat al acestuia, cat si a activitatii Ministerului Public.

a. Interesul vizand cariera magistratului, din perspectiva interesului public

Chestiunile ce tin de cariera magistratului depasesc linia interesului sau personal, constituind o veritabila garantie de independenta a acestuia, acest considerent fiind regasit atat in deciziile Curtii Constitutionale cat si in standardele internationale.

Or, aceasta independenta nu este un privilegiul al magistratului, ci o garantie oferita fiecarei persoane ca drepturile si libertatile sale fundamentale sunt aparate si respectate.

In consecinta, orice chestiune ce priveste cariera magistratilor are o neindoielnica componenta de interes public, prin urmare interesul oricarei persoane cu privire la orice aspecte care vizeaza cariera magistratului este pe deplin justificat.

b. Interesul din perspectiva activitatii Ministerului Public

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor„, prevede art. 131 alin. (1) din Constitutie.

„Interesele generale” ale societii sunt media intereselor individuale ale membrilor unei societati. Prin urmare, daca o autoritate publica de rang constitutional are atributii de a reprezenta aceste interese, este dreptul oricarei persoane influentate de activitatea Ministerului Public sa intervina, atunci cand apreciaza necesar, pentru apararea oricarei chestiuni ce tine de legalitatea activitatii acestuia.

Mai mult, Ministerul Public desfasoara o activitate exclusiv in interesul societatii si pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, astfel incat promovarea, numirea, delegarea ori detasarea in cadrul PICCJ, care e structura cea mai inalta din cadrul Ministerului Public, este o chestiune ce justifica interesul oricarui cetatean.

A admite contrariul ar insemna ca persoanele si cetatenii pe care Ministerul Public are obligatia sa-i apere sa nu poata interveni atunci cand considera ca in activitatea extrajudiciara a Ministerului Public legea este incalcata, drepturile lor fiind, in consecinta, periclitate, ceea ce ar fi aberant.

  1. Interesul general si individual al subscrisei in aceasta speta

Subscrisa este organizatie neguvermentala inregistrata in 2014 in statul California, SUA, cu scopul, printre altele, de a sprijini lupta anticoruptie, independenta justitiei, statul de drept si respectarea drepturilor omului in Romania.

Prin urmare, interesul nostru cu privire la aceasta speta este justificat de aceste obiective inscrise in statut si de interesul pe care-l avem in buna si legala functionare a Ministerului Public.

[…]

Pentru toate aceste motive, va solicitam sa respingeti propunerea de delegare in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a procurorului Laura Codruta Kovesi.

Atasam prezentei:
• Cererea facuta PICCJ in baza Legii 544/2001 prin care am solicitat sa ne comunice „data obtinerii fiecarui grad profesional al fostului procuror-sef DNA Laura Codruta Kovesi”;
• Raspunsul comunicat de PICCJ prin adresa nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018.

Solicitam ca orice raspuns ne remiteti cu privire la aceasta solicitare sa ne fie comunicat pe adresa de email [email protected]

Cu stima,

Cristian Terhes, Presedinte

 

Actualitate

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major? SRI “doarme” sau iar are alte interese “absconse”?

Incisiv

Publicat

pe

De

Dancila face parte din statul paralel intrucat nu a dat raspuns cu privire la protocolele incheiate intre SRI si institutiile. parte ale administratiei publice centrale. aflate in coordonarea sau subordinea Guvernului Romaniei!!!

Recent unul dintre sindicatele existente la nivelul operatorului de comunicatii electronice fixe si mobile – “Telekom Romania”, a trimis o scrisoare catre ministrul comunicatiilor si societatii informationale prin care il sesizeza de intentiile actionarului majoritar al companiei “Telekom Romania” de a  vinde actiunile detinute. Interesant este ca pe langa acest aspect actionarul majoritar OTE si DT are in vedere o serie de proceduri de externalizare a unor activitati interne ale operatorului catre terte parti interesate, dar fara se informeze salariatii posibili afectati de astfel de masuri de reorganizare manageriale situatie ce ar putea intra sub incidenta prevederilor Legii nr.67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora.

Semnalam faptul ca, avand in vedere interesul public intrucat operatorul “Telekom Romania” este un agent economic de interes public major si mai mult infrastructura de comunicatii a acestuia face parte din infrastructura critica nationala conform OUG nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, respectiv normelor infralegale aplicabile,  situatie in care organele abilitate ale statului roman (MCSI, ANCOM, MAI, SRI, MMJS etc.) comisiile ITC ale Parlamentului Romaniei) ar trebui sa analizeze si sa ofere publicului cel putin un raspuns competent cu privire la situatia de fapt sus precizata.

De altfel, sindicatele comenteaza intern faptul ca managementul grupului “TELEKOM ROMANIA” intentioneaza ca pana la finele lunii septembie sa reduca numarul salariatilor grupului din Romania cu cel putin 800 de salariati din toate structurile organizatinale proprii, pe langa actiunea de externalizare a activitatilor de IT catre firme interesate ce vor raspunde cereri de oferta efectuate acum cateva luni de catre departamentul de achizitii al “TELEKOM ROMANIA”.

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major, respectiv cum apara acelasi stat roman interesul sau economic si financiar detinut prin actiunile proprii la aceast operator de comunicatii eletronice, care in mod relevant mai are si protocoale clasificate incheiate cu SRI, dupa cum rezulta din raspunsul la o interpelare adresata, in mai 2018, de catre un parlamentar catre MCSI, dar si catre Primul – ministru al Romaniei ce nu s-a obosit sa raspunda nici pana la aceasta data, chiar daca conform Constitutiei art.112 avea o obligatie legala de serviciu.

Asteptam cu nerabdare un raspuns oficial din parte autoritatilor in drept atat in contextul prevederilor legale ale Legii nr.544/2001 dar si in contextul interesului national fata de situatiile create de managementul strain al operatorului anterior referit. (Cristina T.).

BNS
CAZAN 1529 A protocoale
CAZAN 1529 C protocol prim ministru
2 05 CAZAN 1529 A protocoale

Citeste in continuare

Actualitate

DGIA : ”Semnezi sau pleci”! Si a plecat!

Incisiv

Publicat

pe

De

(Preluare National – Catalin Tache):

Dupa cum dezvaluiam ieri, dintr-un document incendiar aflat inclusiv pe masa de lucru a premierului Romaniei reiese ca inalti demnitari ai statului roman de la varful Ministerului Apararii Nationale si generali sefi de structuri vitale ale Armatei Romane ar fi fost amenintati fatis de catre cei doi ministri  Mihai Viorel Fifor si Gabriel Beniamin Les, dar si de un colonel din cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei! Totul in urma refuzului acestora de a ceda presiunilor privind semnarea contractului de 1,6 miliarde de euro pentru achizitionarea a patru corvete multifunctionale de la un ofertant indicat cu ”subiect si predicat” .

Si asta cu toate ca atat in plangerile penale aflate pe rolul Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, cat si a Directiei Nationale Anticoruptie nu doar ca erau prezentate probe privind vicierea procedurii de incredintare a acordului cadru, dar si suspiciunile rezonabile cu privire la faptul ca pretul ”ofertantului indicat” ar fi fost umflat cu nu mai putin de 150 milioane de euro pe corveta, ceea ce ”indica un posibil prejudiciu adus bugetului MApN de 600 milioane euro”! Iar astazi suntem in masura sa dezvaluim si identitatea a doi dintre conducatorii de la varful Ministerului Apararii Nationale care au fost supusi unor campanii agresive si, atentie, puternic sustinute financiar din strainatate pentru a ceda si a ”face abstractie de aspectele negative constatate”, dupa cum reiese din raportul contrainformativ intrat in posesia noastra. In care se mai noteaza si ca pe filiera oculta a ofiterilor de informatii militare li s-a atras atentia  ce repercursiuni ar putea suferi pentru  refuzul de a ”atribui acordul cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale catre un anumit candidat”! Este vorba despre fostul secretar de stat pentru Armamente, Andrei Ignat si de generalul de brigada ing. Ionel Lotan, loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente! Cei care, la scurt timp dupa ce au refuzat ultimatumul DGIA privind ”cooperarea cu partea franceza” si  Ignat chiar a recurs la sesizarea oficiala a structurilor abilitate ale statului roman s-au trezit ”ejectati” de la virful MApN!

Ignat, ”mostenirea” lui Fifor pentru Les

Iar pentru ca umilinta inghitita de structuri informative care altfel se bat cu pumnul in piept cum apara ele tara de ”baietii rai” sa fie deplina, campania de satisfacere a unui partener extern prin plata unei adevarate ”taxe de smecherie” s-a derulat pe mandatul a doi ministri ai Apararii! Pentru ca, dupa cum se avertizeaza in raport, Mihai Fifor ar fi fost stopat la timp prin  nota informativa privind faptul ca ofertantul ”agreat” ar fi intarziat cu nu mai putin de cinci ani fabricarea si predarea catre Marina Armatei Australiene a corvetelor promise. Astfel ca, aflandu-se intre ”ciocanul” intalnirilor de taina cu ambasadoarea Frantei in Romania si ”rezistenta” unor demnitari si generali romani, totul sub nasul colaborationistei DGIA, fostul ministru a preferat in cele din urma politica ”strutului”, panicat fiind si de dezvaluirile de la acea vreme din ”National ”. ”Urmare a acestor discutii, ministrul Mihai Viorel Fifor nu a dat curs timp de mai multe luni unei note de informare referitoare la aspecte privind grave dificultati si probleme existente in activitatile competitorilor francezi”. Astfel ca ”avand in vedere ca pana la eliberarea sa din functie , ministrul Mihai Viorel Fifor nu a reusit sa impuna conducerii Departamentului pentru Armamente sa accepte atribuirea in conditii de incalcare a legii a acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale, demersurile efectuate in scopul satisfacerii prin metode incorecte a interesului unuia dintre competitorii inscrisi in cursa pentru atribuirea acordului cadru, demersurile sale au fost continuate de actualul ministru Gabriel Beniamin Les. Aceasta dupa ce in mod repetat a incercat sa il intimideze pe Andrei Ignat, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Armamente la acea data , pentru a accepta ca in conditii de nelegalitate sa accepte atribuirea acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete catre un anume competitor a propus eliberarea din functie a acestuia”.

Generalul Lotan, victima colaterala

Numai ca amenintarile nu au incetat nici dupa ”decaparea” secretarului de stat, intrucat ” dupa eliberarea la data de 10.06.2019 a lui Andrei Ignat din functia de secretar de stat si sef al Departamentului pentru Armamente, eforturile ministrului Gabriel Beniamin Les de a determina atribuirea acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale catre un anume competitor au fost exercitate asupra generalului de brigada ing. Ionel Lotan, loctiitor in acea perioada al sefului Departamentului pentru Armamente. Astfel ca generalul Lotan a fost pus la randul sau in situatia in care s-a aflat si secretarul de stat Ignat, amenintat de ofiteri de informatii militare sa dea curs cererilor imperative si abuzive ale conducerii MApN sau de a fi eliberat din functia pe care o ocupa. Situatie in care generalul Lotan a refuzat si el sa incalce legea, preferand mai bine sa-si depuna raportul de pensionare, 20.06.2019  fiind ultima sa zi de activitate in Ministerul Apararii Nationale”.

Si uite cum MApN nu are conducere la Departamentul pentru Armamente, achizitia de corvete a fost suspendata prin incheierea nr. 883/C1/1061 din 14.06.2019 a CNSC iar ministrul Apararii nu face niciun demers legal desi  Curtea Constitutionala a decis ca prelungirea mandatului generalului Ionel Ciuca in fruntea Armatei Romane este ilegala! Colonelul Preda de la DGIA stie bine de ce…Dar si noi!

 

 

Citeste in continuare

Actualitate

DEMASCAREA SECURISTILOR INCURCATI DE SIIJ

Incisiv

Publicat

pe

De

La DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare… Santaj, amenintari, intimidari…

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) ia pozitie in fata incercarilor disperate ale unor magistrati si politicieni care se zbat sa provoace desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Iata postarea facuta de Calin Popescu Tariceanu:

“Vad o agitatie neobisnuita in anumite zone dupa ce Comisia de la Venetia a opinat ca exista neclaritati in procesul de numire si functionare a Sectiei speciale de investigare a magistratilor. Poate membrii comisiei or fi avand unele semne de intrebare, dar voi, aparatorii vechiului sistem, sigur nu aveti.

Va prefaceti ca nu stiti de ce s-a infiintat aceasta sectie. Va reamintesc eu, pe scurt: pentru ca, atunci cand de anchetarea magistratilor se ocupa DNA, aveam parte, in fapt, de o ampla operatiune de confectionare a unor dosare pentru santajarea instantelor de judecata. Cand Sectia s-a infiintat, la DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare pe numele unor magistrati. Cand a fost momentul transferului acestor dosare la noua sectie, acelasi DNA a clasat mai mult de jumatate dintre ele. Dovada clara ca erau tinute doar ca metoda de santaj. Pe atunci era totul in regula, nu-i asa, pentru ca doamna Kovesi si acolitii ei aveau drept de viata si de moarte asupra Justitiei, punand pumnul in gura judecatorilor si fortandu-i sa danseze in campul tactic dupa muzica serviciilor.

Acum cand avem o sectie dedicata anchetarii magistratilor, o sectie complet independenta si plasata sub autoritatea CSM, garantul independentei justitiei, brusc nu mai e in regula.

Oare de ce?

Simplu: din interes, ignoranta, ori pur si simplu ticalosie, sunteti gata sa sacrificati libertatea si independenta judecatorilor. Sunteti gata sa faceti orice ca sa ingropati greselile – eufemistic spus greseli – trecutului. Sau si mai simplu: din pura complicitate cu artizanii mentinerii Justitiei in genunchi, de ani si ani de zile.

Comunistii au facut justitia cu procurorii si securistii. Regimul Macovei-Kovesi-Basescu a adaugat acestora arhiva SIPA, CNSAS, ANI sau interceptarile ilegale ale SRI.

Santaj, amenintari, intimidari, nu ati precupetit niciun efort. In tara lui Negulescu-Portocala, Romania a devenit, intr-adevar, o imensa portocala, una mecanica, exact ca in romanul lui Burgess. Naturala si colorata la exterior, dar ascunzand sub coaja un imens si tenebros mecanism de mare precizie – mecanismul dictaturii statului paralel cu sprijinul nepretuit al procurorilor.

De asta si nu de altceva va repugna Sectia speciala, nu va mai ascundeti pe dupa plop, baieti. Si mai rasfirati-va, cat de cat, ca bate la ochi”. (Paul D.).

 

Citeste in continuare

Parteneri


Parteneri speciali-probleme juridice

Știri calde

Actualitate5 ore ago

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major? SRI “doarme” sau iar are alte interese “absconse”?

Dancila face parte din statul paralel intrucat nu a dat raspuns cu privire la protocolele incheiate intre SRI si institutiile....

Actualitate5 ore ago

DGIA : ”Semnezi sau pleci”! Si a plecat!

(Preluare National – Catalin Tache): Dupa cum dezvaluiam ieri, dintr-un document incendiar aflat inclusiv pe masa de lucru a premierului...

Actualitate5 ore ago

DEMASCAREA SECURISTILOR INCURCATI DE SIIJ

La DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare… Santaj, amenintari, intimidari… Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) ia...

Actualitate5 ore ago

“Mai tineti minte cum se straduia o unitate de seama a online-ului sa scuze limbajul de borfas al lui Negulescu?”

Foarte buna comparatia cazurilor procurorilor Piturca-Portocala pe care o face Cristoiu! Si atunci, ca si acum, s-a incercat salvarea lor,...

Actualitate5 ore ago

PSD nu va vota ,,reînnoirea” vetustului Isărescu la BNR

Pun și eu aici 2 cenți: PSD nu va vota ,,reînnoirea” vetustului Isărescu la BNR. Tăriceanu, brațul din Senat al...

Actualitate5 ore ago

Exploziv: Liiceanu, filosoful cu misiuni de la PCR

(PRELUARE INPOLITICS.RO): Cel mai bun articol, fără doar și poate, pe care l-am citit în ultimii ani. Nici măcar nu...

Actualitate5 ore ago

Șeful Institutului Wiesel vrea terenul Muzeului Antipa: Este adevărat că zona este protejată, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo

Preluare FLUX 24: Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”,...

Actualitate5 ore ago

Executarea sumară a domnului Rareș Bogdan

Ludovic Orban, președintele PNL a decis. Contrar așteptărilor, Rareș Bogdan nu va prelua președinția celei mai mari organizații PNL din...

Actualitate1 zi ago

Editorial/ Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule!

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al...

Actualitate1 zi ago

In administratia lui Adrian Dobre se inmultesc doar numarul de sobolani

Primim la redactie: Buna ziua, Va transmit acest email; cu speranta ca veti publica un articol si despre situatia din...

Actualitate1 zi ago

Atac mafiot la varful MApN!

(Preluare National – Catalin Tache): Continuam astazi publicarea mai multor fragmente din raportul contrainformativ intrat in posesia noastra si in...

Actualitate1 zi ago

PNL Bucuresti in pragul exploziei: Violeta Alexandru presedinte interimar

(PRELUARE INPOLITICS.RO): Biroul Executiv al PNL, reunit azi, a decis ca Violeta Alexandru să conducă interimar organizația București, cea mai...

Actualitate1 zi ago

Falsa lecție încasată de PSD

Există o gravă contradicție în termeni. Pe de-o parte, unii dintre șefii PSD, în frunte cu doamna Dăncilă, afirmă că...

Actualitate3 zile ago

Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)

Avocata Laura Elena Chiorean (foto) din Cluj Napoca este, începând cu data de 8 Martie a.c., noul Secretar general al...

Actualitate3 zile ago

Carmen Dan, ”Denuntul Secolului” la DNA!

(Preluare National – Catalin Tache): Gata, este tot mai groasa pentru Carmen Dan! Cea care parca a avut gura aurita,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate

Top Articole Incisiv