Connect with us

Actualitate

Solicitare din SUA Sectiei pentru procurori din CSM sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General

Incisiv

Publicat

pe

Romanian Community Coalition a transmis o solicitare Sectiei pentru procurori din cadrul CSM pentru ca aceasta sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatei si Justitie, cauza care este pe ordinea de zi a sedintei Sectiei din data de 20 decembrie 2018.

In solicitare, Romanian Community Coalition a aratat ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal, prin urmare nu se califica pentru a fi delegata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca „Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii„.

Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ„, a aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Mai mult, o asemenea delegare ar incalca si prevederile constitutionale privind atat ierarhia instantelor si parchetelor, cat si controlul ierarhic sub care procurorii isi desfasoara activitatea.

A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare„, a mai aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Intreaga solicitare adresata Sectiei pentru procurori a CSM poate fi citita mai jos.

 

Romanian Community Coalition | www.coalitiaromanilor.org

19 decembrie 2018

Catre
Sectia pentru procurori
Consiliul Superior al Magistraturii
(via posta si email: secretar_general@csm1909.ro)
Ref. Solicitare respingere propune de delegare la PICCJ a proc. Laura Codruta Kovesi
Stimati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM,

Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,

Cu sediul procesual ales in XXX, Romania, prin presedinte Cristian Terhes,

Luand nota din relatarile presei ca pe data de 20 decembrie 2018, Sectia pentru procurori a CSM se va pronunta cu privire la delegarea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ,

Vazand, de asemenea, ca propunerea de delegare se afla pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 20 decembrie 2018 , la nr. 2 punctul 17 (lucrarea nr. 25427/2018), unde se precizeaza:

17. Nota Directiei resurse umane si organizare privind propunerea de delegare in functii de conducere a doamnelor procuror Jurma Anca (D.N.A.), Nedelcu Iuliana, Constantin Antonia – Elenora si Bradiceanu Simona (P.I.I.C.C.J.), precum si pe functii de executie a domnilor procurori Kovesi Laura – Codruta si Mircea Adrian (P.I.I.C.C.J.)„,

Va solicitam sa respingeti cererea de delegare a doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ, dat fiind ca domnia sa are grad profesional doar de parchet de pe langa tribunal, prin urmare dispunerea delegarii acesteia intr-o functie de executie in cadrul PICCJ ar incalca atat Constitutia cat si legea.

 

MOTIVE

 

  1. Cu privire la gradul profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi

Dupa cum rezulta din adresa cu nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018 a PICCJ, transmisa subscrisei in urma unei solicitari facute in baza Legii 544/2001 si anexata prezentei solicitari, cel mai inalt grad profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi este de parchet de pe langa tribunal.

De asemenea, faptul ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal este confirmat si de catre Sectia pentru procurori a CSM prin Hotararea 673 din 06.11.2018, prin care Sectia i-a respins acesteia cererea de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data de 9 iulie 2018 a fost revocata din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 526/9 iulie 2018, revenind pe postul detinut anterior la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul teritorial Sibiu, cu grad de procuror de parchet de pe langa tribunal, astfel cum reiese din Hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior a Magistraturii nr. 391/11 iulie 2018„, sta scris in pagina 2 par. 1 din Hotararea 673/06.11.2018 a Sectiei pentru procurori a CSM.

 

  1. Cu privire la statutul si gradul profesional al procurorilor DIICOT

Potrivit art. 1 alin. (2) si urm. din OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism:

(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza ca structura in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si este condusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

(4) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic si este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

Asa cum rezulta din textul precitat, DIICOT este o structura specializata care, desi functioneaza in cadrul PICCJ, are personalitate juridica proprie si regulile specifice de functionare.

In considerarea acestui aspect, legiuitorul a stabilit reguli derogatorii pentru accederea in aceasta structura de Parchet, numirea procurorilor fiind facuta prin ordin al Procurorului sef DIICOT.

In ceea ce priveste conditiile cerute de lege atat de grad si vechime, precum si de concurs, acestea deroga de la regulile generale, legea – chiar in forma modificata recent – prevazand conditii semnificativ mai facile de acces la DIICOT, fata de accederea la PICCJ.

Astfel, nu doar ca vechimea ceruta pentru accederea la PICCJ este mai mare decat cea pentru DIICOT, dar si gradul cerut este diferit: la PICCJ se poate accede doar daca procurorul are grad de parchet de pe langa curte de apel, in timp ce la DIICOT se poate accede cu grad de tribunal, ca si in cazul de fata.

Ca atare, in mod categoric, accederea in structura DIICOT nu confera – nici temporar, nici definitiv – gradul de PICCJ procurorilor ce functioneaza in cadrul acestora, acestia ramanand cu gradul avut, accesul intr-o structura ce functioneaza in cadrul PICCJ fiindu-le permis de legiuitor in temeiul unei legi speciale, in considerarea specificului activitatii acestui parchet.

Gradul profesional este un lucru, un procuror neputand avea in acelasi moment decat un singur grad, structura in care functioneaza este alt lucru. De aceea legea nu recunoaste existenta unor procurori cu „grad de DIICOT”, ci sunt procurori cu grad de tribunal, curte de apel etc. ce functioneaza in cadrul DIICOT.

In acest sens s-a pronuntat, de altfel, si Sectia pentru procurori a CSM, prin Hotararea 673/2018, prin care a fost respinsa cererea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional de PICCJ.

Referindu-se la notiunea de grad profesional, Sectia a aratat in respectiva hotarare ca:

(…) promovarea in functii de executie, astfel cum a fost reglementata de dispozitiile art. 43 – 45 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modifIcarile si completarile ulterioare (pe loc sau efectiva), se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel national, la parchetele imediat superioare, cu respectarea conditiilor imperativ prevazute de lege.

Promovarea in functii de executie si obtinerea unui grad profesional superior cu un caracter permanent reprezinta un drept castigat cu caracter defInitiv in evolutia carierei profesionale a unui magistrat.

In ceea ce priveste practica anterioara a CSM, de recunoastere a gradului profesional de PICCJ procurorilor ce au activat in cadrul structurilor specializate, prin aceeasi Hotarare, Sectia pentru procurori a CSM a retinut ca:

Aceasta practica anterioara a fost reconsiderata de Plen si de instanta de contencios, retinandu-se ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs.

Concluzionand, cata vreme DIICOT este o structura reglementata printr-o lege speciala, derogatorie, ce permite functionarea in cadrul ei a procurorilor care NU au grad de PICCJ, efectele acestor reglementari nu pot fi extinse pe cale de interpretare si aplicare, pentru a permite unui procuror DIICOT sa functioneze, de fapt, in cadrul PICCJ.

O concluzie contrara ar echivala, nici mai mult nici mai putin, decat cu eludarea unor norme legale clare si exprese, care sa permita unui procuror care NU are gradul si vechimea necesara sa activeze in PICCJ, sa activeze totusi, printr-o cale ocolita, via DIICOT, in aceasta structura de la varful Ministerului Public.

O astfel de concluzie este insa inadmisibila, deoarece ar permite ca, pe cale ocolita si printr-o interpretare vadit contrara legii, sa se permita printr-un act infralegal ceea ce legea interzice in mod expres.

  1. Cu privire la prevederile legale privind delegarea

Art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca „Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii„.

Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ.

  1. Cu privire la prevederile constitutionale
  2. Ierarhia instantelor si parchetelor

Art. 72
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 131
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Considerentele care au stat la baza adoptarii art. 72 din Constitutie au fost expuse de Curtea Constitutionala in Decizia 235/2005, in care a subliniat ca:

stabilirea competentei exclusive a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a efectua urmarirea penala si a dispune trimiterea in judecata in cazul infractiunilor savarsite de deputati sau senatori, fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate de acestia in exercitarea mandatului, nu aresemnificatia absolvirii de raspundere penala. Prevederea constitutionala instituie masuri de protectie fata de eventuale abuzuri, sicane sau constrangeri la care ar putea fi expusi parlamentarii la niveluri inferioare de instrumentare a cauzelor penale. Pe de alta parte, s-a urmarit ca cercetarea si trimiterea in judecata a parlamentarilor sa se faca de cea mai inalta autoritate judiciara, cu atributii de conducere si supraveghere a urmaririi penale.

Aceasta ratiune are la baza tocmai faptul ca procurorii din cadrul PICCJ sunt prezumati a fi procurorii cu cel mai inalt grad de profesionalism din cadrul parchetelor, cu vechime suficienta pentru a le conferi maturitate profesionala si cu suficiente examene si concursuri trecute care sa le ateste pregatirea temeinica in domeniul juridic.

Aceasta prezumtie a gradului de profesionalism este generata de faptul ca procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul PICCJ au ajuns in varful piramidiei din cadrul Ministerului Public prin competitie deschisa, parcurgand toate etapele profesionale, si nu prin folosirea diverselor artificii contrare legii si Constitutiei, asa cum in mod vadit incearca sa faca in cazul de fata doamna procuror Laura Codruta Kovesi.

  1.  Legalitatea si controlul ierarhic

Art. 132 – Statutul procurorilor
(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

Pentru ca un procuror sa-si poata desfasura activitatea potrivit „principiului legalitatii”, prima conditie este ca pozitia pe care acesta o ocupa sa fie in baza legii. Tocmai pentru acest motiv, conform Codului de procedura penala, actele procedurale facute de un procuror necompetent sunt lovite de nulitate. Cu privire la nelegalitatea unei asemenea delegari am explicat la punctul anterior.

Referitor la controlul ierarhic al procurorilor, acesta se face de sus in jos, procurorul ierarhic superior putand atat sa dea dispozitii in scris procurorului din subordine, cat si sa infirme acte si solutii ale acestuia.

Analizand constitutionalitatea textului de lege, din recentele modificari adoptate la Codul de procedura penala, care impunea repartizarea aleatorie a dosarelor procurorilor, CCR a stabilit ca acesta incalca tocmai principiul „controlului ierarhic” prevazut in Constitutie, „care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine„.

Extinderea acestui control ierarhic este detaliat de CCR in recenta Decizie 633/2018, in care spune:

289. In temeiul Constitutiei si al Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie [art.65 din lege]. Potrivit prevederilor art.64 alin.(1), alin.(3) si alin.(4) din Legea nr.304/2004, dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine; solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, iar lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror (i) in cazul suspendarii sau incetarii calitatii de procuror; (ii) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa; (iii) cand lasa cauza in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile. In temeiul art.64 alin.(5) din lege, procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic superior.

  1. Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale.

Prin urmare, daca printr-o lege nu se poate incalca un asemenea principiu constitutional, cu atat mai mult nu se poate face printr-un act infralegal.

In momentul acesta, conform art. 44 alin (3^1) din Legea 303/2004, „Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop„.

A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare.

  1. Interesul subscrisei in prezenta speta

In ceea priveste interesul subscrisei in formularea prezentei solicitari, subliniem faptul ca numirea unui procuror in cadrul PICCJ este o chestiune de interes public atat din perspectiva carierei sale, ce excede interesul privat al acestuia, cat si a activitatii Ministerului Public.

a. Interesul vizand cariera magistratului, din perspectiva interesului public

Chestiunile ce tin de cariera magistratului depasesc linia interesului sau personal, constituind o veritabila garantie de independenta a acestuia, acest considerent fiind regasit atat in deciziile Curtii Constitutionale cat si in standardele internationale.

Or, aceasta independenta nu este un privilegiul al magistratului, ci o garantie oferita fiecarei persoane ca drepturile si libertatile sale fundamentale sunt aparate si respectate.

In consecinta, orice chestiune ce priveste cariera magistratilor are o neindoielnica componenta de interes public, prin urmare interesul oricarei persoane cu privire la orice aspecte care vizeaza cariera magistratului este pe deplin justificat.

b. Interesul din perspectiva activitatii Ministerului Public

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor„, prevede art. 131 alin. (1) din Constitutie.

„Interesele generale” ale societii sunt media intereselor individuale ale membrilor unei societati. Prin urmare, daca o autoritate publica de rang constitutional are atributii de a reprezenta aceste interese, este dreptul oricarei persoane influentate de activitatea Ministerului Public sa intervina, atunci cand apreciaza necesar, pentru apararea oricarei chestiuni ce tine de legalitatea activitatii acestuia.

Mai mult, Ministerul Public desfasoara o activitate exclusiv in interesul societatii si pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, astfel incat promovarea, numirea, delegarea ori detasarea in cadrul PICCJ, care e structura cea mai inalta din cadrul Ministerului Public, este o chestiune ce justifica interesul oricarui cetatean.

A admite contrariul ar insemna ca persoanele si cetatenii pe care Ministerul Public are obligatia sa-i apere sa nu poata interveni atunci cand considera ca in activitatea extrajudiciara a Ministerului Public legea este incalcata, drepturile lor fiind, in consecinta, periclitate, ceea ce ar fi aberant.

  1. Interesul general si individual al subscrisei in aceasta speta

Subscrisa este organizatie neguvermentala inregistrata in 2014 in statul California, SUA, cu scopul, printre altele, de a sprijini lupta anticoruptie, independenta justitiei, statul de drept si respectarea drepturilor omului in Romania.

Prin urmare, interesul nostru cu privire la aceasta speta este justificat de aceste obiective inscrise in statut si de interesul pe care-l avem in buna si legala functionare a Ministerului Public.

[…]

Pentru toate aceste motive, va solicitam sa respingeti propunerea de delegare in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a procurorului Laura Codruta Kovesi.

Atasam prezentei:
• Cererea facuta PICCJ in baza Legii 544/2001 prin care am solicitat sa ne comunice „data obtinerii fiecarui grad profesional al fostului procuror-sef DNA Laura Codruta Kovesi”;
• Raspunsul comunicat de PICCJ prin adresa nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018.

Solicitam ca orice raspuns ne remiteti cu privire la aceasta solicitare sa ne fie comunicat pe adresa de email cterhes@gmail.com.

Cu stima,

Cristian Terhes, Presedinte

 

Actualitate

DEFENCE-SECURITY-GOVERNMENT RELATIONS NATO felicita ziarul Incisiv de Prahova pentru dezvaluirile si analizele sale pertinente in domeniul securitatii si sigurantei nationale

Incisiv

Publicat

pe

De

DEFENCE-SECURITY-GOVERNMENT RELATIONS NATO felicita ziarul Incisiv de Prahova pentru dezvaluirile si analizele sale pertinente in domeniul securitatii si sigurantei nationale, analize ce au fost incluse si exploatate in startegiile Grupulului de informații și relații globale, in urma schimbului constant de informatii.

DEFENCE UNLIMITED

DEFENCE-SECURITY-GOVERNMENT RELATIONS        

NATO CAGE LOAD1 – CADSI

         

Dear Mr. Adrian Radu,

It is a big privilege to extend this official letter to your Good Offices and Convenience.

Consequent with the superior value as well as your online mass-media leveraging posts & articles, to include exclusive analysis of the most relevant aspects, I stand prepared to express my sincere gratitude for what I believe it is a far-reaching and extended journalistic matrix impact of Incisiv de Prahova strategies.

As per your advice and counsel, due your written and posted conclusions, and under the proper guidance referring to your reliable high expertise as one of the most experienced journalist on many extended and complex matters of great importance, people did understand many detailed challenges facing Romania.

I wish you GOOD LUCK in your future endeavors!

With best regards, I am.

Sincerely,
Sr. Excellence Professional Lead Expert, Political Consultant 

Direct dial: +974 662 03 406 The Gulf |Doha-Qatar|

Tel:            +______  International
Mobile:      +_______  Overseas
Web: www.defenceunlimited.com

Headquarters:

Ottawa
251 Laurier Ave W, Suite 900
Ottawa, ON, K1P 5J6, Canada.
Vancouver
Airport Square Building
1200 West 73rd Avenue, Suite 1100
Vancouver, B.C., V6P 6G5, Canada.

Continental Blvd, Southlake TX 76092, USA

 

Citeste in continuare

Actualitate

„Bine ati venit in judetul lui Portocalã!”/ Bannere uriase, montate pe DN1 si prin tot orasul Ploiesti

Incisiv

Publicat

pe

De

Teroare psihica pentru „distinsul procuror” Negulescu Mircea.

 Oricine se plimba in aceste zile prin Ploiesti, are onoarea de a vedea prin tot orasul bannere si mash-uri intinse prin piata, pe pasarele, pe garduri, pe cladiri, in fata instantelor, in care sunt insirate toate abuzurile facute de procurorul Mircea Negulescu in anii sai de glorie.

Ia uitati ce scrie pe bannere:

„Bine ati venit in judetul lui Portocala! Aici se fabricau zeci de dosare cu probe false”

„Zeci de familii distruse de Portocala, Onea & Co:

-Denunturi false

-Martori santajati

-Poligraf masluit

-Prejudicii inventate

-Martori protejati cu multiple identitati

-Probe informatice trucate”.

„Bine ati venit in judetul lui Portocalã!”. Bannere uriase, montate pe DN1 de persoane necunoscute

Un banner cu un mesaj în care se sugerează că, la DNA Ploiești, au fost fabricate dosare a fost montat pe una dintre pasarelele care traversează DN 1, în localitatea Bărcănești, informeaza ziarulincomod.ro.

“Bine ați venit în județul lui Portocală! Aici se fabricau zeci (de – n.r.) dosare cu probe false”, este mesajul inscripționat pe bannerul respectiv.

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin ordonanța din 9.01.2019, au dispus extinderea urmăririi penale, efectuarea în continuare a urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale față de Mircea Negulescu și Lucian Onea, foști procurori în cadrul DNA Ploiești

*NEGULESCU MIRCEA, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, complicitate la represiune nedreaptă, inducerea în eroare a organelor judiciare, compromiterea intereselor justiției, trafic de influență, fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”
DNA Ploiești a instrumentat mai multe dosare de răsunet, în care au fost anchetați, printre alții, Sebastian Ghiță, Victor Ponta, membrii familiei Cosma si Toader Cristinel.

*ONEA LUCIAN GABRIEL pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual, uz de fals, divulgarea informațiilor secrete de stat, abuz în serviciu, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”.

De precizat este faptul ca textul de pe aceste bannere NU instiga la ura sau violenta, nu este discriminatoriu. Toate panotajele au acoperire in textul Ordonantei procurorului sef adjunct Adina Florea de la PICCJ. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti

Incisiv

Publicat

pe

De

“Datoram loialitate neconditionata doar Patriei noastre si nu persoanelor trecatoare la conducerea unor institutii,  si ele vremelnice, si cu care unii dintre conducatorii acesto ra nu sunt capabili sa se identifice. […]. Secretizarea                  informatiilor cu scopul de a se ascunde abuzul de putere, acte administrative ilegale ori infractiuni este interzisa”!!!

Noilor generatii de sereisti nu le va veni sa creada, luand de bune textele constitututionale, ale Legii nr. 14/1992, Legii nr. 51/1991 si ale noianului de acte (ordine) normative interne, pe care, probabil le considera „sfinte”, ca – de-a lungul vremii – activitatea unor cadre SRI (si nu putine!) a fost complet paralela si cu legalitatea si cu menirea aceastei institutii de securitate nationala.

Ne-am propus, in masura posibilitatilor noastre modeste, sa restituim tinerelor generatii mici fragmente din istoria imunda lasata de cateva personaje sinistre care au populat SRI-ul, relatandu-le intr-un stil pe cat posibil interesant, avand ferma certitudine ca trebuie stiute de toti, deoarece fac parte din memoria organizatiei, cu atat mai mult cu cat unele din acestea sunt condamnate penale la pedepse cu inchisoarea (cu sau fara executare), ori au un vraf ce sesizari penale (plangeri si denunturi la diferite unitati de parchet, indeosebi DNA), care au fost inmormantate, dar o spun cu toata sinceritatea si responsabilitatea, solutiile de clasare au fost impuse de binomul Coldea-Kovesi, iar la instantele militare la mentinerea solutiilor de clasare a intervenit direct si impostorul general de justitie izmana, Oprea Gabriel, vicepremier.

Acum, eu nu stiu ce vorbe frumos invelite in staniol le-au spus recrutorii de la serviciile de personal care merg anual prin licee si colegii pentru a convinge si indruma pe tinerii absolventi sa urmeze mai departe cursurile facultatilor Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul” (parazitata de exemplu, de un impostor ca generalul izmenar Oprea Gabriel, fost cadru universitar la aceasta institutie si coordonator de doctorat) si mi-e greu sa-mi inchipui de la cine si ce aud cei care aplica la cursurile universitare de masterat, despre munca in interiorul SRI, care ar fi un fel de nesfarsita actiune „a la James Bond”, ori consta numai in operatiuni spectaculoase gen CIA ori FBI, asa cum au vazut ei in filme. Cert este ca, dupa un timp, marea majoritate are un mare soc cand se vad inauntru in cazul in care au devenit ofiteri SRI si-si dau seama cum devine, de fapt, chestiunea. Sigur, pentru ei primeaza acel sentiment de siguranta, stabilitate in viata pe care ti-l da angajarea intr-o institutie militara, si nu oricare, ci una de elita, chipurile, desi salariile debutantilor sunt putin mai mari decat cele ale unui functionar public de la Politia Locala, si asta datorita unor sporuri mai consistente.

Multi, foarte multi s-au pacalit si, pot sa va spun, neavand desigur o statistica, ca dintr-o estimare aproximativa, bazata pe propriile constatari, rezulta ca in primii cinci ani cam 30% din ei pleaca, negasind ceea ce se asteptau, asta pe promisiunile si cuvintele frumos impachetate ale celor de la personal care, efectiv, nu au curajul sa spuna din start adevarul acestor aspiranti. Mai este categoria fiilor, nepotilor, afinilor etc. indemnati si indrumati de fostii securisti sa dea examenele corespunzatoare la SRI, mai punand si ei o vorba, mai dand o recomandare…

Am auzit, cu stupoare, ca in 2014, la 25 de ani de la Revolutie, un specimen din SRI, ramas anchilozat inainte de 1989 mai rau decat multi alti comunisti cocliti, avea in vedere ca si conditie prioritara la recrutarea candidatilor care aplicau pentru incadrarea in SRI, ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist. Asadar, pentru acest semidoct prafuit, supremul reper valoric a ramas Securitatea! Problema este ca nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza. Dinozaurul se numeste col. BALAN MARCEL – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare).

Generatiilor care nu au prins perioada romantica a SRI, cu directoratul lui Magureanu, cu Gioni Popescu adjunct, cu Paltanea, Bucur si Dumitrache sefi la Prahova etc., cu Malureanu, Badescu, Apolzan, Olaru, Candea, Tonescu sau Ciceo pe la Bucuresti, cu Costin Georgescu si Alexandru Radu Timofte directori, nu le ramane decat sa citeasca cate un articol din presa vremii ori unul ca acesta, in care incerc sa adun momente de „glorie” din istoria SRI.

Inca din introducere se cere semnalat, din onestitate, pentru respectarea adevarului, ca, de altfel, la testul psihologic prealabil si la interviu, desi declarativ SRI clameaza ca vizeaza oameni inteligenti si de o anumita tinuta intelectuala, in realitate tocmai astia sunt respinsi (mai sunt si exceptii care nu stiu cum se strecoara), deoarece viitorul ofiter nu trebuie sa aiba initiativa, inventivitatea sa fie cat mai mica, nu trebuie sa fie mai destept decat viitorul sef si, nu in ultimul rand, trebuie sa fie supus, bun executant, adica sa prezinte un perfect profil de sluga. O personalitate puternica, dominanta, stapana pe propriile fapte si vorbe, cu o atitudine ferma, coerenta si bine argumentata, deranjeaza la maxim. SRI are nevoie, jos, la baza, de albinute lucratoare, de niste robotei nu prea bine dotati la mansarda, care sa adune tot felul de date si informatii de pe teren (desigur, dupa un plan de cautare, de regula greu de respectat), si, intr-un final, cu chinurile groaznice ale ofiterilor de la analiza-sinteza, sa se incerce zilnic sa se incropeasca ceva bun de raportat din „balariile” si „varza” culeasa de acestia. Avantajul este ca, fiind multi, SRI este perceput ca omniprezent, lumea se simte controlata, monitorizata, aceasta legenda falsa convenindu-i de minune SRI.

Sincer, ma asteptam ca, pe partea de prostie, SRI sa se dezminta. Dumneavoastra cunoasteti ca este si mai dezarmant cand gasesti multa prostie intr-o entitate care se doreste a fi de elita, cum clameaza a fi SRI-ul (cand ii aud ca bat moneda pe intelligence, ma topesc de ras!).

Prioritizarea prostiei este politica de stat in Romania. Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti. Prioritizarea prostiei acopera toate sferele socialului – de la politica la nivel inalt si pana la cea mai mica companie, dar in primul rand institutiile militare. ‘Tara te vrea prost’ – suna cantecul baietilor de la Sarmalele Reci. Mai tineti minte? Prost si usor alienat, as completa. Care e scopul? Manipularea! Cu cat esti mai prost, cu atat esti mai usor de manipulat! E simplu! Ba, unde e prostie, e si multa rautate. Prostia si rautatea sunt surori gemene. Rautatea foloseste intotdeauna conducatorilor atunci cand cativa obedienti sunt asmutiti asupra unui coleg devenit incomod, pentru a-l face praf!

Una dintre cele mai teribile arme de distrugere a unui popor.
Îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă, ingaduita mediocrilor de genul „lasa ca e cuminte, e baiat bun”, in conditiile in care ala, saracul, este o catastrofa vizibila….

Dupa ce, la cea de-a cincea aniversare a infiinţării Serviciului Roman de Informaţii, a declarat public reformarea şi punerea pe baze noi a activităţii, VIRGIL MĂGUREANU a tras reforma “pe dreapta”.

Un pas timid, care a dat unele sperante noilor ofiteri SRI, s-a incercat in 2006, cand unii securistii au fost dati afara din SRI tot de … securisti. A fost halimaiul dracu! S-au injurat si scuipat unul pe celalalt, ordinele pentru ca unul sau altul sa-si dea demisia au fost transmise verbal, telefonic (nimeni neluandu-si responsabilitatea deciziei). O linie directoare tot s-a intrevazut in operatiunea asta de epurare: securistii vroiai sa scape de colegii lor care activasera pe liniile de munca ale fostelor Directii I, V si VI, care au si fost trecuti in rezerva pur si simplu, la gramada, fara nicio justificare. Acuzatia: au facut politie politica! Stiti care este culmea? Multi dintre cei ramasi, facusera mai multa politie politica si incalcasera si mai grosolan drepturile si libertatile fundamentale ale omului, decat ceilalti trecuti „ergo subit” in rezerva de pe o zi pe alta!

O mare gafa pe linie de personal a lui MAGUREANU a fost numirea unei caricaturi intr-una din functiile de adjunct al sau: Dumitru Cristea. Psiholog de formaţie, una dintre cele mai păguboase achiziţii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viaţa civilă. Ca adjunct al directorului SRI şi rector al Institutului Naţional de Informaţii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă nişte relaţii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunţe la funcţie.

Dar, si mai veros si periculos  a fost generalul Victor Marcu. Cadru activ al fostei Securităţi, şef de sector în cadrul fostului Centru de Informaţii Externe, responsabil cu problemele emigraţiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informaţii. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului VIRGIL MĂGUREANU. Intrând în conflict cu acesta, VICTOR MARCU a fost îndepărtat din funcţie şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acţionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuşi, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forţe obscure, a reuşit să înfiinţeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureştilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliţii lui. Când presa a semnalat malversaţiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost.

De fapt, asa cum vom vedea, MAGUREANU avea cu Paltanea Corneliu de la Prahova – pe unele segmente, altele decat cele profesioanale – multe alte treburi si afaceri care nu aveau absolut nicio tangenta cu Serviciul Roman de Informatii.

A urmat COSTIN GEORGESCU (1997-decembrie 2000), de departe cel mai slab si tembel director al SRI-ului. Ramai siderat cum isi da el cu parerea, acum, despre toti si toate: „Eu am fost la SRI si stiu aia si aia…”. Costin Georgescu nu a facut nimic constructiv si folositor la nivelul SRI-ului, astfel incat aceasta sa-i justifice ca tot timpul sa apara acum la televizor si sa isi faca publicitate pe spatele a mii de ofiteri. E de o nesimtire maxima! De altfel, daca urmariti emisiunile in care este invitat, spune ori platitudini, ori enormitati. El nu sufla nici in fata lui Paltanea, nici a prim-adjunctului VASILE LUPU, nici a consilierului prezidential Dorin Marian si nici a secretarului general Remus Opris al PNT-cd din CDR ori a lui Vlad Rosca de la PNTCD! De altfel, ca o picanterie, consilierul juridic al SRI Prahova, Andronache Cristina, una din amantele lui Păltânea Cornel din unitatea SRI Prahova, cu care are chiar un copil (desi e recunoscut in cunostinta de cauza ca nu este al lui de fostul sot, faimosul ofiter SRI Andronache Florian Teodor, fost consilier pe problematica informatiilor clasificate al ministrului justitiei Cazanciuc Robert, nasul sau din a doua casatorie si coleg de liceu), a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă incepand cu 1997. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, Costin Georgescu, in al carui pat a si intrat curand (prietenii de la Directia Juridica stiu de ce!).

După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, Cristina Andronache a fost dată afară din Serviciu, cu jartieră şi cu portjartieră cu tot.

Castigandu-si, deja, o pozitie buna in lumea mondena si de afaceri a Bucurestiului, a fost numita de tribunal, pe 07.12.2012, administrator judiciar si lichidator, fiind practician in insolventa, al Clubului de Fotbal Rapid Bucuresti detinut de cetateanul moldovean VALERII MORARU, aici contribuind si nasul ei din prima casatorie, Doru Viorel Ursu. In 26.09.2014, a fost nevoita sa demisioneze, filiera moldoveneasca nefiindu-i atat de familiara si prietenoasa pe cat ii era lui Paltanea, asa cum vom vedea.

Paltanea a reusit sa-l corupa pana si pe prim-adjunctul directorului SRI, generalul VASILE LUPU. Paltanea i-a dat un autoturism BMW din alea furate si-i procura droguri fiului acestuia, dependent de stupefiante. Cauza prim adjunctului directorului SRI, generalul Vasile Lupu, s-a disjuns din dosarul lui Paltanea si a fost declinata sub aspectul competentei in favoarea Sectiei Parchetelor Militare, pentru continuarea cercetarilor.

Cred ca aici ar fi momentul sa punctam o concluzie intermediara, dramatic: sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene.

Lui COSTIN GEORGESCU i-a urmat ALEXANDRU RADU TIMOFTE, al carui merit (altele nu stiu, dar si acesta ar fi fost suficient), este ca a inteles exact ce se intampla in SRI, indeosebi la SJI Prahova si, intr-o sedinta fulger prin primavara anului 2001 tinuta intempestiv la Ploiesti, l-a eliberat din functie pe Paltanea si l-a trecut in rezerva, acestuia urmandu-i, la scurt timp, alti securisti de marca precum col. Bucur Daniel, prim loctiitorul lui Paltanea, col. Nita Grigoras, seful Sectorului Contraspionaj, col. Dumitrache Gheorghe, seful Sectorului Apararea Constitutiei etc.

Nu stim cat de real este, dar avand in vedere adversitatea fatisa a lui Paltanea fata de Talpes, inclin sa cred ca asa a fost. Talpes, fost director SIE, consilier al Presedintelui pe problem de securitate nationala, când a fost întrebat despre directorul Centrului de Afaceri Romano-Rus, Corneliu Păltănea (fost şef al SRI Prahova), şi despre relaţiile acestuia cu foşti ofiţeri KGB care operează în economia românească,  Talpeş  a fost extrem de precis.  „La ei, ca şi la noi, sunt ofiţeri sau foşti ofiţeri de informaţii care operează în economie, inclusiv în economia subterană. La noi,  fostul ofiţer Corneliu Păltânea, implicat atât în economia legală, cât şi în cea  subterană,  a slujit doar propriile interese sau interese de grup, nu a slujit ţara, de aceea eu i-am şi cerut lui Radu Timofte să-l dea afară şi el l-a dat afară. Era evident că Păltânea era în relaţii cu firme din Rusia  şi cu foşti ofiţeri corupţi de acolo. Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au  ieşit din sistem, incluviv pe cei trecuţi în rezervă şi care acţionează în economia subterană, dar la noi  ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze  nu numai economia, ci şi serviciile , ceea ce este mult mai grav. Ei n-au slujit statul român, ei s-au slujit pe ei şi la ora actuală fac tot posibilul să distrugă statul” spunea Talpeş. Relevant este urmatorul exemplu dat de Talpes: „Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională, de care PĂLTÂNEA nu este străin”.

Lui Timofte i-a fost bagat in coasta generalul IANCU VASILE din 2001.  Iancu il inlocuia, ca prim-adjunct SRI, pe generalul Vasile Lupu, care a fost trecut in rezerva de CSAT la cererea sa, dupa ce a fost acuzat de implicare in scandalul „Timofte-KGB”, Lupu fiind fost sef al faimoasei UM 0110, despre care unii colegi de dinainte de 1989 aveau demult banuieli ca a tradat (ex. col. Minoiu Nicolae si col. Stanciu Eugen).

Despre el se cunoaste ca a fost colonel de Securitate, lucrand in cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, unitate infiintata dupa fuga generalului Pacepa, precum si in UM 0544, de informatii externe. Lucru pe care oficialii NATO nu prea il agreeaza. Dupa Revolutie, Iancu a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, seful Centrului Operativ Zonal Muntenia, sef al Corpului de control al SRI si, in final, prim-adjunct de director, din care a demisionat pe 01.09.2003.

 

 

Unitatea SRI Prahova reprezinta, dupa Bucuresti, cea mai mediatizata directie din tara. A fost condusa din 1990 pana in 2001, pana cand fostul director ALEXANDRU RADU TIMOFTE a rupt pisica in doua, de o gasca de infractori securisti: Paltanea, Bucur, Dumitrache, cu acoliti recrutati din sectie, care – prin mai multe metode si mijloace, inclusiv ofiteri acoperiti (cititi articolele cu Marian Breajen!) au preluat sub control tot judetul si au cumparat tot ce se putea cumpara din conducerea SRI, pe directori, prim-adjuncti, Directia „E”, Corpul de Control, conducerile unitatilor centrale, iar in mediul politic: prim-ministri, secretari generali de partide, consilieri prezidentiali pe probleme de securitate nationala, prefecti de Prahova, presedintii Consiliului Judetean Prahova…. etc.

Ar fi redundant sa reluam, in prezentul material, toate povestile cu:

  • Vilele „Caprioara” si „Vanatoru” de la Cheia, cearta dintre Breajen si Ninel Popescu, doi ofiteri acoperiti facuti de Paltanea si chiolhanurile de acolo;
  • Incendierea „Vanatorului” pentru a se incasa polita de asigurare;
  • Vila de la Cheia cu materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu;
  • Incalcarea embargoului ONU asupra fostei Iugoslavii sub aspectul aprovizionarii cu titei si produse petroliere, incalcat fluierand de Paltanea cu Astra, Teleajen si Vega (povestea cu Solventul, cu garniturile de tren, cu fratii Gardean etc.).;
  • Chiolhanurile cu italieni in Muntii Buzaului, la cabane de vanatoare, cu bautura, mancare, femei etc., prostilor din unitate soptindu-li-se complice la ureche, de raspandaci atoatestiutori: „Domnul comandant este in misiune. Stie si domnul Magureanu!”;
  • Blind Romana, Salub, Hipodromul, mascarada lui Paltanea cu cipriotii la cumpararea si reabilitarea Hotelului „New Montana” din Sinaia;
  • Centru de Afaceri Romano-Rus, lansat cu surle si trambite in vara lui 2003, la pachet cu Nova Bank, constituita pe scheletul defunctei Banci Unirea (preluata cu scandal de aceiasi rusi). Pretextul suna pompos: echilibrarea schimburilor comerciale romano-ruse. CARR are rol de firma de lobby, consultanta si intermediere. Sistemul integrat gandit de rusi era simplu, iar infrastructura, deja creata. Sa mai spunem doar ca Potrivit lui Constantin Samson, discuţiile despre înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus ca loc  pentru intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie, au început în toamna anului 2002 , la Restaurantul „La Fitze” din Herăstrău, exact în perioada în care integrarea României în NATO devenise previzibilă (după atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001). La acest restaurant s-au întâlnit Constantin Samson, Iurie Cecan (cetăţean moldovean) şi Liviu Niţă (implicat în scandalul SUNOIL,  atunci abia ieşit din închisoare). Iniţiativa înfiinţării centrului i-ar fi aparţinut lui Iurie Cecan, la solicitarea şefului său Anatoli Patron , preşedintele Nova Bank (fosta Bancă Unirea). La rândul său, Patron ar fi fost executantul ordinelor lui Arkadie Volski, pe atunci consilierul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Samson ne-a spus că a fost  ales de ruşi pentru înfiinţarea „Centrului” deoarece ” avea susţinere la autorităţi”. Surse autorizate susţin că Anatoli Patron  şi Arkadie Volski ar fi fost înalţi ofiţeri KGB.

Cert este ca, de altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[1], fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Penultimul tinde a-i intrece pe toti: col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem, ulterior pensionat chiar daca facuse politie politica!!!

Dar saga nu s-a oprit in 2001. Scandalurile au continuat pana in 2014, momentul mutarii discipolului lui Paltanea la DJJI Dambovita. Deoarece la comanda SRI Prahova au fost numai securisti, era inevitabil conflictul de mentalitati si generatii si avalansa de scandaluri, in conditiile in care nimeni nu avea habar de ceea ce cu pompa directori SRI numeau „management” (vax!).

Sa revenim, insa, in epoca Paltanea! Ca sa nu aveti impresia ca presa centrala sau locala delireaza colac peste pupaza aflam de la colegii de la Catavencii ca un fost membru al CSM, care i-a fost si sef ,care ar trebui sa vegheze la mersul normal si fara derapaje a justitiei din Romania ….dl Adrian Bordea este un fost judecator de Tribunal, corupt pana in maduva oaselor…

Bordea provine dintr-o familie de securist !

El  este fiul lui generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a DSS, adică al poliției politice,  Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. Adrian Bordea a fost desemnat să judece un dosar extrem de sensibil, în care a dat o soluție de eliberare din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană, căreia i-au protejat afacerile din Prahova. În acest dosar au mai fost cercetați colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur. Vina coloneilor Păltânea și Dumitrache este aceea că ar fi intervenit la Președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației “Cosa Nostra”, urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave. Mafioții i-au dat șpagă colonelului Păltânea:  -2 autoturisme Alfa Romeo,    -2 BMW,  -2 Mercedes,    -1 rulotă Fiat Ducato, -1 jeep Mitsubishi Pajero, +1 jeep Mitsubishi Sport +1 Mitsubishi Eclipse, -1  jeep Toyota Land Cruiser +1 jeep Toyota +1 Toyota Corola și o Toyota Carina.

E greu sa le si numeri nu-I asa, deci total  14 autoturisme, un adevarat show-room…

Partea proastă este că președintele Tribunalului Dâmbovița din acea perioadă a fost Adrian Bordea, ulterior președinte al CSM. Partea nasoală, este că Bordea i-a eliberat din arest pe generalul Ovidiu Soare și pe colonelul Gheorghe Dumitrache, în calitate de magistrat la ÎCCJ. Partea sinistră a problemei este că, pentru faptade trafic de influență în favoarea mafiei italiene (frații Pilleri și Pizzatto), magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Apoi, Bordea nu putea să semneze un act de eliberare din arest a unor învinuiți, în dosarul în care el însuși apare ca făptuitor, chiar dacă a semnat respectivul document ca judecător la ÎCCJ, calitate în care a fost avansat prin semnătura șefului statului de atunci, Ion Iliescu. Situația catastrofală în care a ajuns Justiția română este că CSM, instituție care se ocupă de apărarea demnității magistraților, ca și de nelegiuirile înfăptuite de magistrați, a ajuns să fie condus de un giga-nelegiuit, controlat de serviciile de informații. Majoritatea sefilor din justitia post decembrista sunt scule șantajate și ținute sub un permant control de noua Securitate. În altă ordine de idei, coloneii SRI Corneliu Păltânea, Gheorghe Dumitrache și Daniel Bucur, ajutați prin traficul de influență al judecătorului Adrian Bordea, au fost subalternii generalului-maior Aron Bordea, tatăl magistratului, în cadrul Securității Judetului Dâmbovița. În calitate de șef al poliției politice, generalul Bordea s-a ocupat de disidenții Paul Goma, Doinea Cornea și Andrei Pleșu. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005. O morisca de relatii de afaceri ametitoare ce pornesc de la Cluj si se inchid in poarta rafinariei Astra Ploiesti. Politisti, fosti ofiteri SRI si oameni de afaceri sifonati in scandaluri sunt legati cu fire nevazute, la un loc, sub semnul banilor negri. Specialitatea casei sunt operatiunile cu produse petroliere, splarea de bani si complicate scheme financiare ce au ca punct final societati din paradisuri fiscale.

In legatura cu CENTRUL ROMAN PENTRU EXPANSIUNE ECONOMICA RAPIDA SRL J40/5294/1993  BDUL. MAGHERU 7 C, CUI 3683293 DIZOLVATA CU LICHIDARE / RADIERE IN 14.04.2006, desi nu reprezenta la vedere interesele vreunui oligarh, cativa afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. Se numeste Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR) si a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea.

Revenim la vila de nebunii din Cheia. În data de 16 mai 1997, între Nicolae Popescu şi Corneliu Păltânea (adică între doi prieteni buni) a fost încheiat contractul privind execuţia lucrării structură de rezistenţă locuinţă Cheia, în baza căruia executantul se obliga să construiască imobilul situat în Cheia, comuna Măneciu, fiind menţionat în contact numai avansul pentru lucrare, în cuantum de 17 milioane de lei vechi (an 1997). Verificările financiar-contabile efectuate de către specialistul financiar al DNA au concluzionat că  obiectivul casă de vacanţă Valea Neagră Cheia, beneficiari Păltânea şi Popescu, a fost executat de firma NICONS SRL, efectuându-se cheltuieli şi de către celebra APASCO SA Măneciu care nu au putut fi cuantificate cu exactitate. Lucrările executate de NICONS au fost cuantificate la suma de 117 milioane lei vechi, din care 17 milioane au fost încasaţi în avans, cu sprijinul SC APASCO SA Măneciu, contravaloarea materialelor de construcţie cumpărate de APASCO fiind compensată cu lucrări executate de NICONS, existând la APSCO procese verbale de compensare.
Achitarea banilor de către beneficiarii Păltânea şi Popescu a fost argumentată de către aceştia prin prezentarea unor facturi fiscale emise de NICONS către SC MESTEACĂNUL SRL Bucureşti, dar şi facturi emise de către NICONS către HOLDING CREER INVESTIŢII SA Bucureşti, dar şi de chitanţe emise de către NICONS pe numele lui Păltânea Corneliu. Referitor la sumele înscrise în cele două facturi fiscale menţionate, despre care procurorii DNA Bucureşti susţin că ar reprezenta obiectul infracţiunii de mită pretinsă de către Corneliu Păltânea de la Giosu Ion, administrator al SC HOLDING CREER INVESTIŢII SA şi Creştin Vasile, prin intermediarul Iordănescu Toma Lucian, în scopul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, cercetările efectuate au confirmat remiterea acestor sume în virtutea unor relaţii personale între cei arătaţi (ultima parte, după cum bănuiţi, reprezintă argumentarea procurorului de caz de la DNA PLOIEŞTI). Giosu Ion a menţionat că în cursul lui 1997 s-a întâlnit cu Corneliu Păltânea, la solicitarea şefului SRI Prahova, chiar la sediul instituţiei, împrejurare în care Giosu a aflat că Păltânea îşi cosntruieşte o vilă la Cheia cu ajutorul unei firme din Lipăneşti, respectiv NICONS SRL. Giosu spune că „i-a dat o mână de ajutor să achite 50 de milioane de lei societăţii NICONS”. Îl invidiem pe Păltânea pentru relaţiile sale de prietenie, mai ales când aflăm că Giosu recunoaşte că a fost de acord să achite aceşti bani, fără să stabilească la momentul respectiv vreun termen de contraserviciu sau restituire a banilor. Cităm o propoziţie din declaraţia lui Giosu: „Am acceptat să fac această plată de bunăvoie, întrucât Păltânea Corneliu mi-a spus să o fac”. Amuzant, nu?

Printre altele, procurorul militar a reţinut că fostul şef al secţiei de informaţii Prahova, Corneliu Păltânea, a primit un „sprijin” material din partea lui Marian Sterian, învinuit în dosar, ce ocupa funcţia de administrator al celebrei APASCO SA Măneciu.
Mica atenţie a lui Sterian faţă de prietenul său Păltânea a constat în construcţia de către societatea acestuia a unei vile în Cheia, acolo unde aerul curat şi privighetorile îi asigură lui Păltânea pensia asta liniştită, după o viaţă de trudit la stat.
Procurorul a concluzionat în dosar că materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei au fost suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu. Despre „deficitarele” amintite în dosarul procurorului militar în ceea ce priveşte APASCO Măneciu ar fi multe de povestit, ne vom rezuma la câteva aspecte la finalului prezentului material. Deocamdată să continuăm cu faptele sesizate de procurorul militar bucureştean, în urma cărora DNA Ploieşti consideră că NUP-ul este binemeritat în cazul Păltânea Corneliu. Suveica evazionistă Una dintre activităţile pentru care Marian Sterian era ţinut sub papuc de către Păltânea, care stăpânea informaţii compromiţătoare despre acesta, era un sistem de evaziune fiscală care este amintit în dosarul procurorului de caz: Sterian, împreună cu alte persoane din conducerea APASCO, au conturat o metodă de păcălire a statului, prin înfiinţarea unui grup de firme de plimbat banii, pentru a eluda taxele şi impozitele datorate către bugetul de stat. Aşa au apărut la registrul ccomerţului SC SIBET SRL, SC ARAGEX SRL, SC CERNADIAN SRL şi SC DAP SRL, în care s-au „vărsat” banii datoraţi la buget, pentru degrevarea firmei – mamă de la obligaţiile de plată privind impozitele şi taxele bugetare. Firmele respective încărcate cu datoriile APASCO au fost vândute unor persoane inexistente, a căror acte de identitate specificate în contractele de vânzare-cumpărare a societăţilor s-au constatat a fi false. 30 de miliarde de lei vechi a reuşit să salveze grupul Sterian prin manevrarea banilor între firme, sumă ce trebuia plătită la bugetul de stat.Tot în dosarul instrumentat de procurorul militar al DNA Bucureşti Vasile Doană, apare un nume interesant:

Cesionările de firme către persoanele fantomă au fost „legalizate” prin cabinetul notarului public Eugenia Codescu. Un alt nume de la un afacerist care apare în dosarul Păltânea este Vasile Creştin, administratorul societăţii Mesteacănul Agricultura SRL. Într-o altă cauză, Creştin a formulat un autodenunţ în care a precizat că i-a plătit lui Corneliu Păltânea suma de cinci milioane de lei vechi, la nivelul anului 1999, la cererea lui Lucian Toma Iordănescu, în contul firmei constructoare SC NICONS SRL, din Lipăneşti. Un alt denunţ care l-a vizat pe Păltânea a fost făcut de Ion Giosu, patronul SC HOLDING CREER SRL, care a fost obligat să-i plătească lui Păltânea 50 de milioane de lei vechi în contul aceleiaşi NICONS SRL, firma care a participat la construcţia vilei lui Păltânea.
În acelaşi dosar instrumentat de DNA Bucureşti se aminteşte că Păltânea l-a obligat pe Giosu să plătească suma amintită mai devreme, în schimbul protecţiei oferite de şeful SRI Prahova, Giosu reprezentând interesele unor italieni veniţi cu afaceri în România, despre care Păltânea a „uitat” să amintească în sistemul informaţional al SRI, asupra unor pretinse activităţi infracţionale desfăşurate de italieni pe meleagurile noastre.

Si alte fapte au fost in acelasi stil si nu vrem sa va plictisim. Dar vedeti ce inseamna Un Centru de Expansiune economica Rapida?! Dar un Centru de Afaceri Romano –Rus?! Mine de aur, nu alta!! Eu stau si ma intreb ce au pazit 10 ani aia de la Directia “E”- Securitate interna a SRI???!!!! (Ec Adrian Radu).

 

[1] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri calde

Actualitate3 ore ago

DEFENCE-SECURITY-GOVERNMENT RELATIONS NATO felicita ziarul Incisiv de Prahova pentru dezvaluirile si analizele sale pertinente in domeniul securitatii si sigurantei nationale

DEFENCE-SECURITY-GOVERNMENT RELATIONS NATO felicita ziarul Incisiv de Prahova pentru dezvaluirile si analizele sale pertinente in domeniul securitatii si sigurantei nationale,...

Actualitate3 ore ago

„Bine ati venit in judetul lui Portocalã!”/ Bannere uriase, montate pe DN1 si prin tot orasul Ploiesti

Teroare psihica pentru „distinsul procuror” Negulescu Mircea.  Oricine se plimba in aceste zile prin Ploiesti, are onoarea de a vedea...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti

“Datoram loialitate neconditionata doar Patriei noastre si nu persoanelor trecatoare la conducerea unor institutii,  si ele vremelnice, si cu care...

Actualitate1 zi ago

EXPLOZIV/ Generalul Ion Oprisor, alt “ficus” din C.S.A.T

In aceste zile in care ”marele sef” care va zdruncina zdravan sistemul romanesc si-a intrat deja in paine se pun...

Actualitate1 zi ago

„Sper sa se trezeasca judecatorii si sa aiba o reactie dura fata de afirmatiile tendentioase ale lui Lazar”

Minunati-va de discursul gol si fara responsabilitate al lui Augustin Lazar, persoana care nu are demnitatea unui om de stat...

Actualitate1 zi ago

“Aceasta tehnica stalinista a fost aplicata peste tot in Romania de procurori in cardasie cu ofiteri SRI”

Nela Secara din Oradea a fost imbolnavita de cancer in urma abuzurilor din ancheta penala facuta de procurorul Cristian Ardelean,...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/MINISTERUL AFACERISTILOR INTERNI RECUNOASTE CA ANGAJEAZA PERSOANE CERTATE CU LEGEA!

În urma dezvăluirilor ziarului Incisiv de Prahova referitoare la „actrita” din filme pentru adulți, Borovina Florentina, dar si „mare politista...

Actualitate1 zi ago

Scandal pe recursul compensatoriu

Nu se face o lege pentru un om sau pentru un caz. Și nici nu se desface o lege pentru...

Actualitate1 zi ago

Model: cum lupta partidele germane impotriva supravegherii de catre servicii

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): În timp ce la noi explodează scandalul declarării ca ilegale a protocoalelor dintre...

Actualitate2 zile ago

EXCLUSIV/MEMORIU DE FUNDAMENTARE A SESIZARII PENALE INTOCMITE DE OFITERUL SRI PERCHEZITIONAT ILEGAL DE NEGULESCU MIRCEA

Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru...

Actualitate2 zile ago

EXCLUSIV/DOVADA CA INSPECTIA JUDICIARA A EXERCITAT ACTIUNEA DISCIPLINARA FATA DE PROCURORII MILITARI IN URMA SESIZARII INCISIV DE PRAHOVA

”Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Cosneanu Gheorghe, şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ („SPM”), Mihalache...

Actualitate2 zile ago

EXCLUSIV/IN URMA DEZVALUIRILOR ZIARULUI INCISIV DE PRAHOVA, „FAMIGLIA” NEDELCU A INTRAT IN FIBRILATII

Maria Nedelcu, mama fraților Nedelcu Cătălin („mare politist” si „mare sindicalist” care nici macar la telefonul mobil nu raspunde) si...

Actualitate2 zile ago

Subsemnata Kovesi Codruța Laura

Nu mai poate dura mult până când Secția specială pentru procurori o va ancheta pe și pe doamna Laura Codruța...

Actualitate2 zile ago

EXPLOZIV/ Noua grupare de ”lupi tineri” din SRI chiar apara interesele economice ale statului roman

Dincolo de harmalaia din politica si justitie, mult hulitul sistem tocmai ce este pe cale sa spele o parte din...

Actualitate2 zile ago

Cum e dirijat presedintele de servicii

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): Scriam zilele trecute că administrația prezidențială este o mare necunoscută pentru români, informațiile...

Top Articole Incisiv