Actualitate
Ciolos, politica securistica si misterul celor 100 de zile
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Nu știm dacă fostul premier Dacian Cioloș e un om al serviciilor secrete, indiferent de unde, așa cum se comentează cam de multișor, dar sigur e un lucru: politica pe care o face este una de tip securistic. Dovadă anunțul șocant făcut astăzi, care a stupefiat opinia publică și avea toate motivele să o facă.
Concret, Cioloş a anunţat, azi, la Cluj, că el şi susţinătorii săi au înregistrat o nouă formaţiune politică, Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS), care va lua locul Mişcării România Împreună. Un partid conceput și înregistrat la tribunal pe șest, fără ca cineva să fi știut.
“Au trecut opt luni de când noi ne organizăm pe teren şi acest dosar trenează în justiţie. Oameni care nu doresc ca noi să avem acest vehicul politic încearcă să împiedice, încearcă să facă să treneze acest proces de înregistrare şi dacă mergem în acest ritm am concluzionat că riscăm să ajungem în martie, aprilie, mai şi să nu fim în măsură să candidăm la următoarele alegeri care vor avea loc la sfârşitul lunii mai. Atunci, în septembrie ne-am decis să ne gândim la o alternativă şi colegi de-ai noştri, care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi, dar care au vrut să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic. Astăzi, vreau să vă anunţ că acel partid politic este înscris în Registrul partidelor politice din România, deci astăzi vreau să vă anunţ dragi prieteni că avem partidul nostru politic. Este vorba de Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, pe scurt PLUS”, a spus Dacian Cioloş, în faţa câtorva sute de susţinători din ţară, conform Agerpres
De ce spunem că Cioloș face o politică dubioasă, de tip securistic?
Să o luăm metodic.
Într-adevăr, fostul premier a depus actele pentru partidul MRÎ încă din martie, deși formațiunea se căznea să apară de un an de zile, exasperînd fanii acestuia.
După care, (prea) mult timp s-a așternut o liniște totală.
Pe 5 noiembrie, am ridicat într-o analiză problema ciudatei pasivități a lui Dacian Cioloș și a echipei sale față de tergiversarea înregistrării partidului.
Cînd au mai rămas doar vreo 5-6 luni pînă la depunerea listelor pentru europarlamentare și încă nu ți-a ieșit partidul, te cam enervezi. Și iei atitudine, mai ales că o victimizare nu i-ar fi prins rău.
Pînă atunci, însă, liniște.
Dintr-o dată, poate simplă coincidență, după apariția materialului nostru se declanșează reacțiile MRÎ împotriva tergiversării dosarului.
“Actele au fost depuse pe 30 martie și de atunci am tot avut cereri de intervenție la tribunal. S-au respins la tribunal, s-a făcut apel la cererile respective, am fost la Curtea de Apel unde s-au respins cererile – au fost trei – și acum am revenit la tribunal și acolo mai avem încă doua cereri de intervenție în plus. Sincer, nu știu care sunt persoanele care au făcut de data asta cererile de intervenție. Dar pe fond sunt total nejustificate, sunt cereri prin care încearcă să ne întârzie. Dar procedura este de așa natură încât orice ar conține cererea de intervenție trebuie tratată de către judecător în același fel. Au fost tot felul de mișcări, de exemplu au depus cererea dar nu au plătit timbru judiciar și li s-a dat alt termen pentru a plăti. Au făcut cereri de strămutare, de recuzare, au folosit toate modalitățile” declara presei Alin Mituță, unul dintre membrii fondatori ai MRÎ.
Pe 19 noiembrie, instanța respinge o cerere a fondatorilor MRÎ de a se urgenta procedura de înregistrare.
De atunci a mai trecut aproape o lună și azi aflăm că Cioloș are partid.
De cînd îl are?
Țineți-vă bine: de o lună și jumătate.
Conform datelor de la Tribunalul București, cererea de înregistrare a noului partid a fost depusă pe 25 septembrie, iar pe 26 octombrie era aprobat. Cu cele cinci zile pentru posibilitatea de apel – timp în care nu a contestat nimeni – partidul PLUS a intrat în legalitate pe 31 octombrie.
Și acum să privim puțin de sus: termenul limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile europarlamentare e 25 martie 2019.
Din 15 decembrie 2018 pînă în 25 martie 2019 mai sunt fix 100 de zile.
Trei luni în care un partid nou apărut trebuie să obțină în primul rînd notorietate – oamenii trebuie să știe pe ce pun ștampila – să se organizeze, să atragă fonduri, să conceapă materialele electorale cu noul nume și noua siglă șamd.
Timpul presează și fiecare minut e prețios.
Și atunci, marea întrebare e cum de a ales Cioloș deliberat să piardă o lună și jumătate de timp prețios pentru lansarea noului partid, simulînd că se dă de ceasul morții cu vechiul partid?
În loc să intre vijelios în acțiune, fostul premier a tărăgănat de parcă alegerile ar fi peste cel puțin un an-doi.
Și, mai grav, a mințit prin omisiune opinia publică, gestul său fiind fără precedent în politică: primul partid înregistrat ”noaptea, ca hoții”.
De asemenea, el a legitimat, prin acuzațiile sale, ideea de stat-paralel, atît timp cît forțe oculte cu interese politice ar fi pus la cale și au și reușit manipularea justiției în sensul blocării partidului său.
Ar fi util de aflat de ce a fost sigur Cioloș că al doilea partid nu va fi boicotat la fel ca primul, în condițiile în care noile partide sunt de mai multă vreme contestate pe bandă de unul și același Gică-contra, lider al unui partiduleț obscur? De unde a știut că el va merge ca uns și nu va sta alte 7-8 luni prin tribunal? Dacă sistemul chiar era cu ochii pe el, ar fi prins de veste oricum de manevra respectivă.
Un alt mister, rămas neexplicat, a fost scos la iveală de siteul Aktual24, la începutul lunii noiembrie: cu cîteva zile înainte, adică exact cînd se aproba în justiție partidul de rezervă, cel mai mare grup de pe Facebook (din mai multe) al sustinatorilor lui Dacian Ciolos a disparut in mod straniu, fara nicio explicatie. In grup se aflau peste 100.000 de de simpatizanti ai fostului premier.
”Membrii grupului, intitulat simplu „Dacian Ciolos”, erau foarte activi, postand si comentand zilnic informatii despre activitatea lui Dacian Ciolos si, mai ales, despre abuzurile Regimului PSD. Grupul a disparut fara nicio explicatie in urma cu cateva zile, desi avea aproximativ 120.000 de membri” consemna siteul. A rămas dispărut pînă azi.
Cum s-ar putea explica per ansamblu acest comportament bizar al fostului comisar european?
O ipoteză ar fi că Cioloș a sperat pînă în ultimul moment că tergiversarea partidului său să ducă la o integrare a Platformei 100 în USR, partid parlamentar, gata făcut și destul de bine plasat în sondaje – reale ori ba – ceea ce l-ar fi scutit de uriașa muncă de construire și de popularizare a propriului partid. Desigur, în partid Cioloș ar fi urmat să obțină, finalmente, o poziție de top. Din păcate, USR i-a stricat planurile, punctul pe I fiind plasat de liderul Dan Barna, care a declarat joi că oamenii lui Cioloș nu vor compărea pe listele useriste în cazul în care partidul lui nu se oficializează pînă la finele anului. În plus, Barna a dat și un termen limită pentru negocieri privind o alianță în cazul înregistrării MRÎ, finele lui ianuarie. Altminteri, ”USR va merge singur la europarlamentare”. Ceea ce ar explica de ce Dacian Cioloș s-a activat brusc 48 de ore mai tîrziu și a făcut anunțul că are, de fapt, partid, ca să nu piardă ultimul tren.
Dacian Cioloș, trebuie spus, are nevoie ca de aer de o alianță cu USR pentru europarlamentare fie și numai pentru a avea pe cine să dea vina în cazul unui rezultat slab, care i-ar putea șubrezi serios dorințele cotroceniste.
Drept e că la un moment dat opinam că relaxarea lui Cioloș față de tărăgănarea partidului său s-ar putea explica prin dorința de a ”sări” sub acest pretext peste europarlamentare, tocmai pentru că fostul premier dădea semne că țintește spre președinție, iar un scor mic i-ar fi retezat șansele. Faptul că acum, brusc, dă semne de maxim interes pentru europene și chiar anunță că ar putea candida personal – deși Barna l-a lăsat deja în ofsaid spunînd că un partid nu se conduce de la Bruxelles – ar putea transmite că scenariul său cotrocenist a început să se dezumfle zdravăn.
Interesant e cum se vor împărți locurile pe lista comună în alegeri, care în general se face pe baza rezultatelor din sondaje. Cu un partid nou lansat și cu nume necunoscut marelui public, s-ar putea ca Cioloș să aibă oarece probleme. Cît despre o candidatură pe cont propriu, ar fi o glumă excelentă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
AeroVironment, gigantul dronelor militare, achiziționează ESAero într-o tranzacție de 200 de milioane de dolari
AeroVironment (AV), un jucător major în industria apărării, specializat în sisteme fără pilot, a anunțat astăzi o achiziție strategică de aproximativ 200 de milioane de dolari: preluarea Empirical Systems Aerospace (ESAero), o companie de inginerie din California, expertă în sisteme aeriene fără pilot (UAS). Această mișcare subliniază ambițiile AeroVironment de a-și consolida poziția pe o piață în plină expansiune, marcată de cerințe accelerate și inovație continuă.
O mișcare strategică pe o piață în creștere rapidă
Conform anunțului, ESAero își va continua operațiunile din facilitățile sale din California, dar va funcționa acum ca o subsidiară a AeroVironment, integrată în grupul său de „Precision Strike and Defense Systems” și în unitatea de afaceri „Loitering Munition Systems”. Această integrare este concepută pentru a valorifica sinergiile și a accelera procesele de dezvoltare.
Wahid Nawabi, CEO-ul AeroVironment, a subliniat importanța acestei achiziții: „ESAero aduce o agilitate impresionantă în tranziția de la proiectare la fabricație, ceea ce va accelera capacitatea AV de a reduce decalajul dintre designul conceptual și execuția producției. Capabilitățile ESAero sunt vitale pentru a răspunde cerințelor urgente ale unei piețe în creștere rapidă a tehnologiei de apărare, unde nevoile emergente stimulează inovația de ultimă generație și dezvoltarea de produse.”
California: Un nou centru de excelență pentru prototipare
AeroVironment a evidențiat facilitățile din California ale ESAero, anunțând că acestea vor fi transformate într-un „centru de excelență pentru prototipare și fabricație avansată”, cu un accent clar pe „îmbunătățirea capacităților de producție”. Se anticipează că echipa de conducere și forța de muncă a ESAero vor fi integrate în operațiunile AeroVironment, asigurând continuitatea și transferul de expertiză.
AeroVironment, cu sediul în Virginia, este deja un nume sonor în domeniu, producând sisteme fără pilot și muniții ghidate — inclusiv celebrul Switchblade, furnizat Ucrainei în contextul conflictului actual — precum și sisteme de rachete tactice și servicii conexe pentru toate domeniile de operațiuni.
Alte achiziții și viziunea extinsă a AeroVironment
Această tranzacție marchează a doua achiziție importantă pentru AeroVironment în ultimele 12 luni, după preluarea BlueHalo pentru 4,1 miliarde de dolari în luna mai a anului trecut. Această serie de achiziții reflectă o strategie agresivă de extindere și consolidare a capacităților în domeniul apărării și tehnologiei autonome.
Andrew Gibson, CEO și co-fondator al ESAero, a salutat decizia, afirmând: „Aderarea la AV reprezintă o oportunitate unică de a amplifica anvergura și impactul muncii noastre inovatoare și de a obține un succes mai mare. Prin combinarea capabilităților de inginerie și fabricație ale ESAero cu expertiza inegalabilă a AV în sisteme autonome, suntem poziționați să avansăm tehnologiile aerospațiale disruptive și să livrăm valoare reală și la timp pentru clienții noștri.”
Un oficial de rang înalt din cadrul Comandamentului Armatei pentru Spațiu și Apărare Antirachetă (SMDC) a intervenit recent pentru a liniști scepticii, afirmând că noul domeniu de carieră spațială al Armatei nu va interfera cu misiunile Forței Spațiale a SUA. Acțiunea vine în contextul în care Armata își propune să creeze un corp de specialiști dedicat operațiunilor spațiale tactice.
Rolul cheie al armatei în domeniul spațial tactic
„Nu încercăm să invadăm cerințele sau setul lor de misiuni,” a declarat colonelul Felix Torres, comandantul Centrului de Excelență SMDC al Armatei, într-un interviu recent. Acesta a subliniat că, deși Armata vizează ocuparea a 1.000 de noi posturi pentru o specialitate militară centrată pe spațiu, suprapunerea capabilităților între servicii nu este un fenomen nou.
„Dacă ne uităm la Armată, avem tone de aeronave cu aripă rotativă care asigură sprijin aerian apropiat. Marina probabil că, dacă nu mă înșel, are mai multe avioane decât Forța Aeriană. Pușcașii Marini au și ei propriile avioane. Nu am spus niciodată: «Dă-le pe toate Forței Aeriene», pentru că nu ar funcționa așa. Fiecare dintre noi are abilități, seturi și scheme unice.”
Noul MOS 40D: Profilul și formarea specialiștilor
Noul cod de specialitate militară (MOS) al Armatei, denumit 40D Specialist în Operațiuni Spațiale Tactice, are ca scop dotarea serviciului cu „cei mai buni și mai străluciți” profesioniști spațiali, pentru a descuraja și învinge adversarii în domeniul spațial, a explicat Torres.
Anunțul de anul trecut privind înființarea 40D a generat dezbateri aprinse, unii analiști din domeniul apărării susținând că o specializare spațială în cadrul Armatei ar fi o risipă de resurse, ar submina forța comună și ar crea „fisure organizaționale”, ceea ce ar afecta capacitatea SUA de a „lupta și câștiga.”
Oficialii Armatei, pe de altă parte, au argumentat că fiecare serviciu este nu doar obligat de Departamentul Apărării (prin Directiva 5100.01) să încadreze, să antreneze și să echipeze forțe spațiale, dar este și necesar ca fiecare serviciu să aibă propriile operațiuni spațiale. Aceștia au adăugat că „Forța Spațială nu poate face totul” și că fiecare serviciu are propriile capabilități spațiale care au „scopuri distincte bazate pe cerințe specifice serviciului.”
Delimitarea clară a misiunilor: Nu o invazie, ci o completare
„Suntem dirijați să facem asta. Nu încercăm să le preluăm munca, sau ceva de genul acesta,” a reiterat Torres în interviu. „Am văzut toate articolele și, sincer, râd, dar avem seturi de misiuni foarte specifice.”
Torres a detaliat că misiunea 40D va consta în operarea sistemelor de război electronic terestre și a comunicațiilor prin satelit ale Armatei, în sfera tactică, concentrându-se pe sprijinirea și protejarea forțelor terestre. Forța Spațială, în schimb, se concentrează mai mult pe operațiunile pe orbită și războiul orbital.
„Dacă priviți din perspectiva Forței Spațiale, […] ei controlează sateliți, îi pilotează. Încarcă sarcinile utile de comunicații și lucruri de genul acesta, sincronizând acele capabilități pe orbită. Ei efectuează operațiuni de întâlnire și proximitate. Noi nu facem asta,” a precizat el. „Eu nu fac nimic din toate astea, și niciun militar din Armată nu face.”
Torres a menționat că, deși Armata caută cei 1.000 de specialiști 40D, o mare parte a soldaților va proveni din unități existente care au expertiză în domenii precum detectarea amenințărilor aeriene, comunicațiile prin satelit și alte operațiuni de informații bazate pe spațiu. El a adăugat că, deși toți soldații 40D trebuie să aibă grade între E-4 (specialist) și E-9 (sergent major), nu este obligatoriu să aibă un background legat de spațiu. „Ne ajută dacă au avut o experiență spațială? Da, din perspectiva Armatei, ne ajută financiar, astfel încât să nu fim nevoiți să trimitem oameni la școli și, de asemenea, ne permite să îi integrăm mai rapid în forța operațională. Dar nu înseamnă neapărat că sunt singurii pe care îi dorim, pentru că în cele din urmă este vorba de performanță, și îi vrem pe cei mai buni și mai străluciți pentru această slujbă,” a declarat Torres.
De la teorie la practică: Cazuri de utilizare și desfășurare
Locațiile de desfășurare pentru cei aproape 1.000 de soldați spațiali vor varia. Unii vor lucra cu comandamentele combatante ale Armatei, cum ar fi cele din Europa, Africa și Pacific. Alții ar putea oferi sprijin pentru forțe operative multi-domeniu sau grupuri de efecte de lovitură de teatru. De asemenea, ar putea lucra la SMDC, unde vor sprijini Forța Spațială, Comandamentul Spațial, Comandamentul de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD) sau Comandamentul de Nord. Aceștia ar putea lucra și pentru centrul de excelență al SMDC, în școala de instruire, a adăugat Torres.
În aceste roluri, soldații vor avea o varietate de sarcini, inclusiv: detectarea și urmărirea timpurie a rachetelor balistice; războiul de navigație la altitudine înaltă; misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR); misiuni anti-ISR și instruire, printre altele, a explicat Torres.
În ceea ce privește instruirea, Torres a precizat că profesioniștii spațiali ai Armatei îi vor instrui pe soldații înrolați în 40D, și nu vor primi instruire de la Forța Spațială. Motivul este pur și simplu că misiunile celor două servicii sunt diferite, a declarat Torres.
O colaborare crucială într-un peisaj geopolitic complex
Torres a afirmat că Armata colaborează în continuare „100%” cu Forța Spațială și cu celelalte servicii în operațiunile bazate pe spațiu. El a subliniat că, pentru a atinge superioritatea spațială și a învinge amenințările adversarilor, reprezentate de Rusia și China, o astfel de colaborare va continua cu existența 40D, pentru a sincroniza efectele terestre, dezvoltarea țintelor și „armamentul” prin echipele sale de planificare a controlului spațial.
„Atât China, cât și Rusia exercită o presiune severă asupra capabilităților spațiale ale SUA și internaționale. Ambele dispun de o gamă largă de arme antisatelit, iar prin surse deschise se poate observa cât de impactante sunt aceste sisteme în războiul modern,” a declarat Torres, adăugând că pentru a învinge ambele țări, armata americană va trebui să lupte o luptă comună.
Rick Freeman, vicepreședintele responsabil cu divizia Amazon Leo dedicată guvernului, nu mai conduce brațul companiei însărcinat cu afacerile spațiale militare, o mutare care ridică semne de întrebare privind direcția strategică a gigantului tehnologic. Plecarea sa, confirmată recent, survine într-un moment crucial pentru ambițiile spațiale ale Amazon și pentru relația sa tot mai profundă cu sectorul apărării.
O plecare surprinzătoare la un moment crucial
Conform informațiilor obținute, Rick Freeman s-a despărțit de Amazon la sfârșitul lunii februarie, motivând decizia prin „explorarea unor noi oportunități în afara companiei”. Această plecare este notabilă având în vedere rolul său central în consolidarea prezenței Amazon în domeniul spațial militar, un segment de piață în plină expansiune și de o importanță strategică majoră pentru Statele Unite.
Angajamentul rămâne, strategia se reevaluează?
Un purtător de cuvânt al Amazon a subliniat că „această schimbare nu are niciun impact asupra angajamentului nostru față de clienții din sectorul guvernamental și public, atât din SUA, cât și din alte părți ale lumii”. Proiectul Amazon Leo a fost conceput pentru a oferi comunicații rezistente și securizate clienților din sectorul public – civil și de apărare – iar compania rămâne pe deplin dedicată acestui segment, alături de diviziile de consum și enterprise. Pe lângă această plecare de vârf, s-a mai semnalat o rearanjare internă la nivelul personalului de marketing, care a fuzionat echipele dedicate sectorului civil și guvernamental, însă fără a implica alte concedieri.
Amazon Leo: O scurtă istorie, ambiții coloniale în spațiu
Lansat inițial în 2019 sub denumirea de Project Kuiper, Amazon Leo vizează construirea unei rețele de peste 3.000 de sateliți pe orbita joasă a Pământului (LEO), capabile să ofere servicii de internet. Scopul declarat este de a concura direct cu rețeaua Starlink/Starshield a SpaceX, deținută de rivalul șefului Amazon, Jeff Bezos, Elon Musk. Primii sateliți operaționali au fost lansați în aprilie 2025, iar în noiembrie 2025, proiectul a fost redenumit oficial Amazon Leo. Până în februarie, compania anunța deja prezența a 200 de sateliți pe orbită, cu planuri ambițioase de extindere. Conducerea Amazon a informat investitorii în februarie că intenționează să investească încă un miliard de dolari în Amazon Leo în 2026, pe lângă cele aproximativ 10 miliarde de dolari deja investite, având peste 20 de lansări programate.
Miza Pentagonului: Diversitate și securitate în orbita joasă
Departamentul Apărării (DoD) și Forța Spațială își pun mari speranțe în succesul Amazon Leo, oficialii văzând în această constelație o oportunitate de diversificare față de Starlink în ceea ce privește furnizorii de servicii de comunicații în bandă largă prin LEO. În mod particular, Amazon Leo este un candidat potențial pentru extinderea bazei de furnizori pentru rețeaua clasificată MILNET a Forței Spațiale, destinată transportului rapid de date. În prezent, MILNET se bazează pe sateliții Starshield de la SpaceX, construiți pentru constelația LEO proliferată a National Reconnaissance Office. Rick Freeman, fost pușcaș marin, s-a alăturat Amazon în 2023, într-un moment în care compania își intensifica eforturile pe piața de apărare, semn al importanței pe care gigantul o acorda segmentului militar. Plecarea sa survine așadar într-un moment strategic, lăsând deschise întrebări despre modul în care Amazon își va naviga viitoarele parteneriate în domeniul securității spațiale.
Busola pierdută și dilema dieselului de stat: Pamflet cu aroma de absurd administrativ, marca IPJ Botoșani
În saga nesfârșită a „reformei” poliției române, unde mediocritatea e ridicată la rang de virtute iar aroganța se confundă cu...
DGA, acronimul incompetenței: Polițistul român, mai fără drepturi decât un infractor!
E o rușine națională, o pată pe uniforma justiției și o dovadă incontestabilă că, în România, nu toți sunt egali...
Ospiciul Antigrindină: De la ‘stație pilot’ la ‘pacient’ cu ‘schizofrenie juridică’ – 20 de ani de jaf pe banii noștri!
De ani buni, „Incisiv de Prahova” a urlat din toți rărunchii digitali: Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
IPJ Prahova, fabrica de „viziuni” pe bandă rulantă! Șeful Achim, clarvăzătorul fără precedent – DOCUMENTE! (I)
Așa cum ziarul de investigații Incisiv de Prahova a promis, începem astăzi seria demascărilor fără perdea! După ani de „amnezie”...
GENIALITATEA GEOGRAFICĂ A ȘEFULUI IPJ BOTOȘANI: ODISEEA UNUI COMISAR-ȘEF PRIN MELEAGURI IȘENE
Un titlu pompos, o rătăcire de pomină! Cine credeți că este capabil să transforme o acțiune de control într-o excursie...
România, stat eșuat: La porțile birocrației, speranța a fost confiscată de parveniți!
Motto reinterpretat pentru secolul XXI: „Trădătorul este geniu, plagiatorul este erou, pungașul devine bogat, panglicarul e om politic… Asta-i judecata...
BIG BROTHER PE DACIA LOGAN: Cum Poliția Română a echipat „ochii-n patru” pentru subalterni și a inchis „ochii” pentru sefi!
Marea modernizare: GPS-ul, noua păpușă a sistemului Într-o Românie în care birocrația înflorește mai ceva ca buruienile pe marginea drumului,...
FABRICA DE ABSURDITĂȚI COCA-COLA PLOIEȘTI: BARONUL NAN, STĂPÂNUL EVALUĂRILOR ȘI DOMNUL NEPOTISMULUI, TRANSFORMĂ BULELE ÎN BURLANE DE CORUPȚIE!
Bine ați venit, dragi cititori, în universul paralel al Coca-Cola Ploiești, unde efervescența se măsoară în spaima angajaților, fericirea e...
ULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
Erou la datorie, paria după pensie! Imaginați-vă următoarea scenă: ani de zile, dedicare, stres, riscuri, uniforma purtată cu mândrie. Apoi,...
IPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
Scena justiției prahovene, transformată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) într-un vodevil de prost gust, atinge acum punctul culminant. Ceea...
ROMÂNIA, TEREN DE JOACĂ PENTRU AGRESORI: CÂND POLIȚISTUL E SAC DE BOX, NU FORȚĂ PUBLICĂ!
O lună, un car de evenimente. Nu vorbim de un car de miniștri demni, ci de un veritabil șir de...
Malaxorul nepotismului în uniformă: „Are cine să sune la impărăție?”
Dezvăluirea Europol care dă de gândit! Ați crezut că doar în „Epoca de Aur” se făceau numiri și mutări pe...
MĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
În plină criză de bun-simț și sub un val de „reforme” care seamănă mai mult a demolare controlată, Sindicatul Democratic...
Oda olfactivă a justiției române: De la tronul judecătoresc la latrina națională
Într-o Românie care se vrea europeană, dar care, uneori, pare blocată într-o realitate paralelă, demnitatea instituțiilor fundamentale pare să fie...
Păulești, capitala absurdului bicefal: De la „moaște” verbale la sabotaj legal – Când demnitatea comunității devine ostatică!
Păulești, o comună din inima Prahovei, pare să fi devenit nu doar o scenă politică, ci un adevărat laborator al...
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova, fabrica de „viziuni” pe bandă rulantă! Șeful Achim, clarvăzătorul fără precedent – DOCUMENTE! (I)
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
-
Exclusivacum 4 zile
MĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
-
Featuredacum 3 zileReplică tăioasă de la București: Deputatul Alexandrin Moiseev taxează ambasadorul Rusiei – „Să vorbim despre datoriile istorice!”
-
Exclusivacum o zi
Ospiciul Antigrindină: De la ‘stație pilot’ la ‘pacient’ cu ‘schizofrenie juridică’ – 20 de ani de jaf pe banii noștri!
-
Exclusivacum o zi
GENIALITATEA GEOGRAFICĂ A ȘEFULUI IPJ BOTOȘANI: ODISEEA UNUI COMISAR-ȘEF PRIN MELEAGURI IȘENE
-
Exclusivacum 3 zile
ULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
-
Exclusivacum o zi
FABRICA DE ABSURDITĂȚI COCA-COLA PLOIEȘTI: BARONUL NAN, STĂPÂNUL EVALUĂRILOR ȘI DOMNUL NEPOTISMULUI, TRANSFORMĂ BULELE ÎN BURLANE DE CORUPȚIE!