Actualitate
EXPLOZIV/Avem un președinte care, chiar și cu coada între picioare, susține până în ultima clipă interese antiromânești
Se desfac apele pe legea offshore
Legat de puternica dispută care are loc pentru adjudecarea imenselor zăcăminte de gaze naturale din subsolul Mării Negre, este extrem de interesant de văzut cum sunt distribuite opțiunile factorilor interni de putere. Cine cu cine joacă? De ce parte se plasează partidele politice? Dar cei mai activi reprezentanți ai societății civile?
Duminică, 16 septembrie, în fața Palatului Parlamentului, la intrarea în Parcul Izvor, va avea loc o manifestație inițiată de avocatul Dan Chitic. Conform mesajelor acestuia, demonstrația își propune susținerea publică a deciziei majorității parlamentare de a proteja interesele României. Care se concretizează în obținerea în viitorii ani a circa 24 de miliarde de euro din totalul câștigului estimat al marilor corporații, care se ridică la 100 de miliarde de euro. În al doilea rând, mitingul are drept scop avertizarea celor care, din exterior sau din interior, fac presiuni în sens contrar. Urmărind o modificare a legii votate în Parlament în sensul diminuării dramatice a veniturilor României.
Acest eveniment, a cărui amploare e greu de estimat în acest moment, are însă un efect neașteptat. Ne arată cum se poziționează unii și alții în raport cu obiectivele urmărite de statul român prin majoritatea parlamentară versus obiectivele multinaționalelor. Este subiectul pe care îl voi dezvolta în cele ce urmează.
În Parlamentul României, respectiv în Camera Deputaților, majoritatea parlamentară a dezbătut și a votat legea offshore având drept obiectiv o taxare a profiturilor pe care urmează să le obțină companiile care exploatează diferitele perimetre, și mai ales a supraprofiturilor, precum și un mecanism prin care în România să poată comercializa 50% din producția extrasă, transformând această țară într-un hub regional al comerțului cu gaze. Opoziția, cei mai mulți parlamentari PNL, USR și PMP, s-au plasat de cealaltă parte a baricadei. De partea multinaționalelor care au invoca și invocă faptul că dirijarea unei părți din profituri în beneficiul României le-ar aduce grave prejudicii. Și ar face investițiile nerentabile.
După ce legea a fost votată în Parlament, așa cum a dorit majoritatea, ea a ajuns la președintele Klaus Iohannis spre promulgare. Acesta a întârziat cât a putut de mult momentul pronunțării și, în final, a refuzat să o promulge, trimițând-o înapoi în Parlament pentru reexaminare. A tras de timp deliberat, știind că vine și vacanța parlamentară și mizând, ca de obicei, și pe un moment emoțional. Care e reprezentat de un eveniment extrem de important și onorant pentru România, Summitul celor Trei Mări, pe care îl organizează instituția prezidențială. Klaus Iohannis s-a plasat, astfel, și el, de partea răului. Obiectivul pe care l-a urmărit este antinațional.
Și o dovadă suplimentară în acest sens este că, după ce avocatul Dan Chitic a anunțat că face acest miting în fața Palatului Parlamentului în 16 septembrie, respectiv într-una din zilele în care urma să se desfășoare summitul chiar în această incintă, a doua clădire din lume ca mărime, președintele Klaus Iohannis a făcut o mișcare surprinzătoare. A mutat locul de desfășurare a summitului în altă parte a Bucureștiului, respectiv în gălușca de la Romexpo. Cheltuielile acestei relocări sunt uriașe. Pentru că Romexpo, spre deosebire de Palatul Parlamentului care are toate dotările necesare, trebuie să facă mari cheltuieli suportate din bugetul statului pentru o amenajare adecvată.
Să încercăm să fim lucizi. Dan Chitic nu este altceva decât un avocat de succes. El nu dispune de vreun partid politic, nu are la degetul mic vreo organizație civică cât de cât relevantă, nu dispune de niciun fel de infrastructură mediatică. În schimb, dintr-un legitim avânt patriotic, a decis că este bine să organizeze un miting fără să știe câți vor veni pentru a susține acolo interesele României. Știe însă că Summitul celor Trei Mări, unde va fi prezent și Rick Perry, secretarul american pentru Energie, va putea fi utilizat de forțele externe interesate pentru a exercita presiuni decisive asupra autorităților de la București, chiar în săptămâna în care comisiile de specialitate dezbat obiecțiile președintelui Klaus Iohannis. Iar viteazul Klaus Iohannis s-a speriat. Și a mutat locul de desfășurare a summitului într-un spațiu în care, în mod evident, nu vor putea pătrunde manifestanții – atâția cîți vor fi. Avem, așadar, un președinte care, chiar și cu coada între picioare, susține până în ultima clipă interese antiromânești.
Inventarul celor dispuși să slujească mai degrabă cele câteva companii străine – americane, rusești, austriece și maghiare – cu riscul de a le răpi românilor o importantă resursă lăsată de Dumnezeu în schimbul a nimic, nu se oprește aici. De aceea îi rog pe cititori să fie atenți și să vadă mai departe cum se poziționează ansamblul organizațiilor #rezist în raport cu această temă. E ușor de observat că acești activiști, plătiți sau nu de George Soros, plătiți sau nu de anumite fundații germane, plătiți sau nu de companii care fac afaceri cu energie, nu reacționează în niciun fel la această provocare. Ca și când tema nu ar exista. Deși 24 de miliarde câștigate sau necâștigate de statul român influențează pe termen lung structura democratică a acestei țări pe care batalioanele de asalt #rezist pretind că o apără.
Și pentru a încheia, îi mai rog pe cititori să observe cine dintre jurnaliștii din presa scrisă, audiovizuală sau electronică tace ca peștele și cine pune umărul de partea interesului național. Iar în final e interesant de analizat cum se poziționează casele de presă. Dar mai avem, atenție, o puzderie de analiști și sociologi, autentici sau vopsiți, care și ei influențează într-un sens sau altul opinia publică.
Iată cum un eveniment aparent minor, o simplă intenție de a organiza un miting legal pe care Chitic și l-a asumat și pentru care a cerut aprobare la Primăria Capitalei, împarte România în două felii care devin extrem de vizibile.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 11 oreI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin




