Actualitate
Dragnea arunca pe masa cartea atomica

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB PRELUARE INPOLITICS.RO:
Dacă Liviu Dragnea a ieșit în direct și la oră de vîrf, la Antena 3, pentru a transmite mesaje de o importanță crucială fără a se sinchisi de concurența cu marea semifinală Croația-Anglia (putea ieși azi, la fel de bine) e pentru că nu era interesat ca spusele lui să aibă neapărat o mare răspîndire. Important era ca ele să ajungă fix la urechile interesate și acolo vor ajunge, cu siguranță. Mai ales că liderul actualei puteri a aruncat pe masă cea mai mare carte imaginabilă. Ba chiar neimaginabilă, pentru mulți.
Cei care au urmărit, totuși, emisiunea, au putut observa un Dragnea sobru, ușor pămîntiu și foarte riguros în exprimare, cu atît mai mult cu cît majoritatea afirmațiilor lui au fost extrem de tăioase.
E clar că emisiunea Sinteza zilei de aseară a fost, cu adevărat, una specială, iar liderul PSD chiar a avut mesaje grele de transmis.
De fapt, într-o țară cît de cît normală, pînă la această oră s-ar fi sesizat mai multe instituții, începînd cu parchetul militar și Comisia SRI și terminînd cu CSAT.
Asta, în condițiile în care Dragnea a spus, cu subiect și predicat, că un înalt ofițer din servicii, activ, i-a devoalat informații secrete despre acțiuni, oricum, ilegale, ținînd de implicarea serviciilor în aranjarea condamnării sale la ICCJ:
”Este un ofiţer, nu-i dau numele, pentru că sunt un om totuşi de caracter, dar care mi-a zis că a participat întâmplător la o discuţie cu nişte şefi din nişte instituţii şi care au zis, domnule, deocamdată am rezolvat doar un judecător, dar lucrăm în continuare. Eu nu îi dau numele, dar dacă, şi este militar, dacă ţine la onoarea militară şi nu are mize mici şi nu vrea să stea cu piatra asta pe inimă toată viaţa, poate ar fi bine să iasă să spun lucrul ăsta, pentru că mâine i se poate întâmpla lui aşa ceva”.
Același Dragnea a declarat fără echivoc că președintele Klaus Iohannis transmite ordine justiției prin intermediul unui șef de serviciu special: ”În momentul în care e deranjat de cineva cere direct, sau sugerează, sau îşi trimite emisari, gen Pahonţu, să ducă ordine de execuţie către procurori sau poate chiar către judecători”.
Afirmații de maximă gravitate, venite de la al treilea om în stat pe adresa justiției și a serviciilor.
Deocamdată, e liniște.
Și totuși, acest tip de acuzații larg difuzate aseară de Liviu Dragnea pălesc în fața bombei atomice lansate de el.
Cu precauții, cu exprimări atent selectate, dar cît se poate de clar, pe fond:
Liderul PSD a fluturat în fața clasei politice ideea amnistierii faptelor de corupție.
Să vedem ce a spus exact Dragnea.
Introducerea a fost făcută, subtil, prin discuția despre amnistia fiscală, vehiculată zilele trecute de ministrul Orlando Teodorovici, care spunea că se lucrează la un asemenea proiect, fără cifre concrete, deocamdată.
Numai că cifre concrete a avansat Dragnea aseară, și ele trebuie că au sunat tare melodios într-o droaie de urechi:
”Amnistia fiscală, de exemplu, este o măsură prin care se şterg, se anulează nişte datorii ale companiilor şi ale cetăţenilor, şi este vorba de peste 1 milion de români care au datorii şi pe care nu şi le mai pot plăti, şi care dă posibilitatea ca aceste companii să se restarteze şi persoanele respective să nu mai aibă această povară şi fiecare să se reintegreze, să participe în acest parcurs viu, în acest proces viu al economiei, al societăţii, al ţării în general”.
Ați citit bine: Dragnea vorbește despre proiectul ștergerii datoriilor unui milion de români și de companii.
În sine, doar această știre ar fi de maximă senzație.
Dar nu!
Urmează ceva mult mai spectaculos.
– ”România nu are nevoie doar de o reconciliere fiscală, de o reunificare fiscală, de o pacificare fiscală, România are nevoie de o pacificare generală, o pacificare politică, o pacificare socială. Pentru că uitaţi-vă în ce situaţie suntem de un an şi ceva de zile, noi stăm sub acest asediu turbat, politic, mediatic, manipulatoriu, şi intern şi extern, şi, de fapt, noi ar trebui să ne ocupăm de bunăstarea românilor”.
– ”România are nevoie de un moment zero, un moment zero de care avem nevoie cu toţii. Toţi trebuie să înţelegem că trebuie să privim înainte, pentru că altfel vom rămâne prizonierii trecutului, România va rămâne prizoniera trecutului. Nu ştiu dacă vom fi în stare să îl facem, pentru că nu ştiu dacă toţi au şi vor avea curajul meu”.
– ”Să nu mai lăsăm loc de şantaj, pentru că doar o persoană scoasă din acest angrenaj mafiot al statului paralel (Laura Kovesi n.n.) nu rezolvă problema. Angrenajul a rămas, iar motivele de şantaj au rămas, dosare dosite, dosare neîncepute, informaţii prin tot felul de servicii, legături prin care se fac presiuni şi prin care se gestionează dosare sau procese, toate astea au rămas. Aici trebuie un moment zero”.
Întrebat de moderator cum se poate ajunge la acel moment zero, Dragnea răspunde:
”Sunt mai multe variante. Dar, dacă toţi vor avea curaj, România are o şansă uriaşă să privească înainte şi să devină ceea ce poate deveni în Europa şi în lume. Are şansa să scoată din teritoriul naţional teama, teroarea, frica, de la cel mai mic funcţionar până la cel mai înalt demnitar, de la cea mai mică firmă până la cea mai mare firmă românească, frica tuturor că se poate întâmpla ceva, frica tuturor că poate fi luat oricine, oricând, pentru orice. (s.n.) Dacă vor avea acest curaj sau dacă vor rămâne toată viaţa cu laşitatea generată de teamă, generată de interese politice meschine sau de interese personale meschine, vom vedea”.
”Aici nu este decât o singură variantă, şi anume, varianta totală, variantă completă, adică să avem un sistem nou, curat”
Și tot el explică mecanismul:
”Lupta anticorupţie a fost denaturată, a fost compromisă prin toate aceste acţinui. Asta este lupta anticorupţie, un consilier local luat pentru nu ştiu ce sau cineva care a primit foloase necuvenite nepatrimoniale constând în aplauze, Olguţa Vasilescu că a primit mită electorală constând în aprecieri la televizor sau aprecieri pe Facebook, în situaţia asta suntem şi din situaţia asta trebuie să ieşim. Nu este foarte simplu, dar, repet, în aceste zile, în aceste săptămâni, în aceste luni, în aceşti ani, în această perioadă, cu cât mai mulţi oameni de stat, oameni politici cu curaj vor fi, cu atât mai mult această ţară va avea o şansă uriaşă, dacă nu, o să ne bucurăm doar că am iniţiat unele lucruri, am generat speranţe şi sunt generate speranţe mari, dar lucrurile o să revină la mai rău, la o situaţie mai rea decât a fost până acum, pentru că un astfel de balaur dacă nu este stârpit în totalitate şi dacă sistemul care poate să genereze aşa ceva nu este reconfigurat, reformat în profunzime, lucrurile nu se pot rezolva. Deci, din păcate sau din fericire, aici nu este decât o singură variantă, şi anume, varianta totală, variantă completă, adică să avem un sistem nou, curat, sănătos, o ţară, un stat care să funcţioneze după reguli democratice, după reguli sută la sută democratice, democraţie care poate deranja, care poate să bucure, dar este tipul de societate la care ne-am angajat să muncim cu toţii şi în care vrem să trăim cu toţii”.
Liviu Dragnea nu pronunță explicit sintagma ”amnistierea corupților”, dar nici nu lasă loc de interpretări.
O asemenea procedură aplicată după ce ”lupta anticorupție a fost denaturată” e singura care ar ”restarta/reconfigura” sistemul, care ar elimina frica de la ”cel mai mic funcţionar până la cel mai înalt demnitar” și care ar transforma în hîrțoage fără valoare ”dosare dosite, neîncepute” și ar anihila ”informaţiile prin tot felul de servicii, legăturile prin care se fac presiuni”.
Liderul PSD face o ofertă irezistibilă întregii clase politice și dă semnalul că e gata să se pună în fruntea luptei:
”Eu nu am nicio ezitare, eu merg exact înainte, fără ezitare. Cei care vor dori să meargă cu mine vor fi oameni curajoşi, cei care nu vor dori să meargă cu mine înseamnă că vor fi nişte laşi, nişte fricoşi. Aici nu e vorba de mine, eu sunt un obiectiv, o ţintă importantă, ţintă importantă care, odată dată la o parte, poate să înceapă ”principiul dominoului”(…) Este doar problema de curaj, dacă vor avea capacitatea, tăria, toţi, să îşi rupă această zgaibă care îi face să… ”dar poate avem o problemă, dar poate avem o problemă de imagine, dar poate cine ştie ce alte probleme avem?”. Ce probleme să avem? Ne pot omorî? Probabil că nu! Avem timp, mai avem timp, nu foarte mult, să ducem la capăt toate aceste lucruri”.
Mesajele au fost lansate.
Urmează feedbackul.
Dacă va veni.
Dincolo de asta, ideea a două mari amnistii, una fiscală și una penală, poate fi discutată, analizată, cîntărită.
Ținînd cont, însă, de atitudinile de pînă acum ale liderului PSD, un pas în față, doi în spate, e greu de crezut că el chiar crede în succesul tentativei sale de polarizare a clasei politice, în sensul unei resetări a sistemului.
Mai degrabă, punînd alături și promisiunea ”100%” că președintele Iohannis va fi suspendat în toamnă, e de luat în calcul că Dragnea aruncă pe masă mize uriașe ca să se aleagă măcar cu unele victorii mărunte.
Iar în loc de resetarea întregului sistem, s-ar mulțumi, la o adică, și cu ”reconfigurarea” doar a dosarelor sale. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Actualitate
Camera Reprezentanților adoptă „Legea cea mare și frumoasă” a președintelui Trump, trimițând un pachet masiv de 150 de miliarde de dolari pentru apărare pe biroul președintelui

O victorie dificilă pentru administrația Trump, cu implicații majore pentru bugetul Pentagonului și prioritățile de apărare
Camera Reprezentanților a aprobat „Legea Cea Mare și Frumoasă” a președintelui Donald Trump, un pachet legislativ amplu, ce include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, trimițându-l pe biroul președintelui înainte de termenul limită stabilit de acesta, 4 iulie.
Legea, adoptată cu 218-214 voturi, a fost aprobată cu dificultate. Conducerea GOP a elaborat legea folosind un proces cunoscut sub numele de conciliere bugetară, care permite unui partid cu o ușoară majoritate în ambele camere ale Congresului să avanseze legislația fără amenințarea de a fi blocat de un filibuster al partidului advers.
Lupte interne în cadrul Partidului Republican
Cu toate acestea, republicanii s-au luptat asupra detaliilor măsurii ample, care include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, finanțare suplimentară pentru securitatea frontierei, o prelungire a reducerilor de taxe adoptate în prima administrație Trump și reduceri masive de cheltuieli pentru programe precum Medicaid și Programul Suplimentar de Asistență Nutrițională. Neadoptarea legii ar fi fost un dezastru pentru Pentagon, al cărui buget fiscal 2026 a fost construit în jurul finanțării suplimentare din conciliere.
O noapte dramatică în Congres
Într-un moment dramatic de la sfârșitul nopții trecute, a părut că legea nu avea voturile republicane necesare pentru a fi adoptată. Cinci parlamentari republicani au votat inițial împotriva unei moțiuni procedurale pentru a avansa legea – suficient pentru a împiedica avansarea acesteia – în timp ce alți opt republicani s-au abținut de la vot.
Persuasiunea Speakerului Johnson
Pe parcursul mai multor ore, Președintele Camerei, Mike Johnson, a reușit să convingă toți acei parlamentari republicani să voteze în favoarea legii, cu excepția unuia: Rep. Brian Fitzpatrick din Pennsylvania. Atât Fitzpatrick, cât și Rep. Thomas Massie din Kentucky s-au opus legii în timpul votului final.
Priorități de finanțare în pachetul de apărare
Deoarece Camera a optat pentru adoptarea versiunii legii elaborate de Senat, fără modificări, versiunea Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului privind majorările cheltuielilor pentru apărare va intra în vigoare. În forma sa finală, această lege includea:
- 29 de miliarde de dolari pentru construcția de nave și alte cheltuieli legate de baza industrială maritimă. Această finanțare este crucială pentru ca Marina să poată plăti cele 16 nave solicitate în cererea sa pentru anul fiscal 2026, inclusiv două distrugătoare din clasa Arleigh Burke și un al doilea submarin din clasa Virginia.
- 25 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, scutul intern de rachete care este una dintre cele mai mari priorități de apărare ale lui Trump, cu un cost total estimat la 175 de miliarde de dolari.
- 25 de miliarde de dolari pentru muniții, distribuiți între numeroase programe. Cea mai recentă versiune a legii SASC a adăugat investiții de 5 miliarde de dolari în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice.
- 16 miliarde de dolari pentru a accelera tehnologiile inovatoare, cum ar fi dronele, inteligența artificială și armele cu costuri reduse. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a crescut finanțarea pentru Oficiul pentru Capacități Strategice de la 250 de milioane de dolari la 600 de milioane de dolari.
- 15 miliarde de dolari pentru modernizarea nucleară, cu cea mai recentă versiune a legii adăugând 150 de milioane de dolari pentru a accelera programele de livrare a armelor nucleare și eliminând 96 de milioane de dolari din cheltuielile clasificate.
- 12 miliarde de dolari pentru cerințele de descurajare Indo-Pacific. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a șters 5,1 miliarde de dolari din fondurile spațiale clasificate din această secțiune, adăugând 1 miliard de dolari pentru avionul spațial X-37 și 3,6 miliarde de dolari pentru sateliți militari, printre alte investiții spațiale.
- 9 miliarde de dolari pentru superioritatea aeriană. Cea mai recentă versiune a legii a șters 1 miliard de dolari din cheltuielile pentru programe clasificate și a inserat 600 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Forțelor Aeriene și 500 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Marinei – două eforturi care nu par să fie asociate cu un program de înregistrare cunoscut public.
Actualitate
Scandal în Moldova: Blocul „Victoria” inițiază colectarea de semnături pentru unirea cu Rusia, anunță oligarhul Ilan Șor de la Moscova
Actualitate
Val de arestări în Turcia: Erdogan intensifică presiunea asupra opoziției, acuzații de corupție aruncă o umbră asupra democrației

Trei primari ai Partidului Republican al Poporului (CHP), reținuți sub suspiciunea de corupție, stârnind indignare și acuzații de abuz de putere.
Într-o mișcare controversată, trei primari importanți ai opoziției din Turcia au fost reținuți sâmbătă, 5 iulie, sub acuzații de corupție, alimentând tensiunile politice deja existente. Zeydan Karalar, primarul orașului Adana, Abdurrahman Tutdere, primarul orașului Adıyaman, și Mühittin Bocek, primarul orașului Antalya, toți membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), se află acum sub anchetă, conform informațiilor furnizate de Associated Press.
Acuzații similare, destine separate?
Agenția Anadolu din Turcia a raportat că, deși cazurile primarilor din Adana și Adiyaman sunt interconectate, cel al primarului din Antalya este tratat separat. Detaliile specifice ale acuzațiilor nu au fost încă făcute publice în totalitate, dar acuzațiile de corupție planează greu asupra viitorului lor politic.
Reacția primarului Karalar: „Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea”
Într-o scrisoare publicată online imediat după reținere, primarul orașului Adana, Zeydan Karalar, a denunțat ceea ce el numește o detenție „nedreaptă și ilegală”. „Știți că am încercat doar să îndeplinesc datoria sacră pe care mi-ați dat-o,” a scris Karalar. „Nu m-am închinat și nici nu o voi face. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea.”
CHP denunță „răzbunare politică”
Reacția din partea CHP nu a întârziat să apară. Președintele CHP, Burhanettin Buluț, a condamnat reținerile, acuzând guvernul de folosirea sistemului judiciar ca „armă de răzbunare politică”. Buluț a subliniat că „nu le pasă de lege, ci de a-și proteja propria putere” și a promis că partidul său „nu se va supune niciodată acestui sistem murdar care lovește voința poporului”. Mai mult, Bulut a lansat un apel către locuitorii din Adana pentru a protesta împotriva detenției primarului.
Un tipar alarmant?
Aceste arestări vin într-un context politic tensionat, marcat de acuzații similare îndreptate împotriva altor figuri proeminente din opoziție. Cu o zi înainte, fostul primar al orașului Izmir, Tunç Soyer, și președintele provinciei Izmir din CHP, Șenol Aslanoglu, au fost și ei reținuți sub acuzații de corupție.
În martie, Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și un rival politic important al președintelui Erdogan, a fost de asemenea reținut sub acuzații similare. Deși Imamoglu a fost ulterior eliberat și desemnat candidat la președinție de către CHP, arestarea sa a declanșat proteste masive în toată Turcia.
Întrebări fără răspuns
Aceste evenimente ridică semne de întrebare serioase cu privire la independența sistemului judiciar turc și la utilizarea acuzațiilor de corupție ca instrument politic. Criticii susțin că președintele Erdogan folosește aceste acuzații pentru a intimida și a reduce la tăcere opoziția politică, consolidându-și astfel puterea.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste cazuri și ce impact vor avea asupra viitorului politic al Turciei. Un lucru este cert: tensiunile politice sunt în creștere, iar democrația turcă se află într-un moment critic.
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Târgșor: O menajerie a ilegalităților, condusă de un director cu GPS-ul defect și protejată de DIP-ul Stockholm
-
Administratieacum 2 zile
Canicula paralizează traficul greu: Restricții drastice în 15 județe din 7 iulie 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova putredă: Justiția confirmă, mafia imobiliară se destramă (incet, dar sigur!)
-
Exclusivacum 2 zile
„Ați sărit ca sacalii pe președintele nostru!”: Sindicatul Solidaritatea Ploiești acuză abuzuri și promite răzbunare
-
Exclusivacum 2 zile
Vălenii de Munte: Circul justiției continuă! Telefon confiscat ilegal și o femeie transformată în trofeu pentru polițiști prea zeloși
-
Exclusivacum o zi
Inspecția penitenciară: Spectacol de marionete sau circ cu pretenții de control?
-
Exclusivacum 5 zile
Impactul noilor măsuri fiscale asupra polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zile
DOBROGEA, CÂMP DE EXPERIMENTE. Fermierii acuză teste ilegale și pericole geopolitice! SISTEMUL ANTIGRINDINĂ, groparul agriculturii romanesti: Dezvăluiri Incendiare!