Anchete
BYE BYE LUCICA! SI SA NU MAI FACI !
Lucian Onea si-a dat demisia din functia de procuror-sef al DNA Ploiesti, dupa ce procuroarea Elena Iordache de la Parchetul General a inceput urmarirea penala pe numele sau. Demisia lui Lucian Onea de la sefia unitatii de elita a venit imediat dupa ce opinia publica a solicitat suspendarea acestuia si inainte cu o zi ca Laura Kovesi sa participe la conferinta anticoruptie de la New York.
Lume, lume! Unitatea de elita DNA Ploiesti a ramas fara „paraditorul” sef. Lucian Onea zis „Lucica” a demisionat din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie – ST Ploiesti. Demisia lui Onea vine la cateva ore de la momentul la care procuroarea Elena Iordache l-a chemat la Parchetul General pentru a-l informa ca a fost inceputa urmarirea penala pe numele sau intr-un dosar care ar viza infractiuni comise in timpul exercitarii functiei de sef al DNA Ploiesti, impreuna cu ex-procurorul Mircea Negulescu, zis „Portocala”.
Conform celor de la Lumea Justitiei, plecarea lui Lucian Onea de la sefia DNA Ploiesti este un eveniment, tinand cont ca in ultimul an au fost dezvaluite constant abuzurile pe care „Lucica” le-a facut in calitate de sef al unitatii de elita, iar inlaturarea sa de la conducerea DNA Ploiesti a fost ceruta inca din 2017. In zadar insa, caci Onea a anuntat inca de atunci ca nu isi da demisia, iar sefa DNA Laura Kovesi nu a catadicsit sa il schimbe pe conducatorul DNA Ploiesti, sustinand ca nu intra in atributiile ei sa il demita pe Onea si, mai ales, ca nu are motiv, intrucat nu stie daca dezvalurile despre „paradelile” lui Onea din spatiul public ar fi reale:
”Procurorii DNA nu falsifica probe si respecta legea. Legea nu prevede nicio posibilitate a procurorului-sef de a suspenda procurorii din functie, suspendarea unui procuror din functie se face in cazuri strict prevazute de lege si este competenta CSM, Sectia de procurori sau de judecatori. Printre atributiile pe care le am, nu pot sa sanctionez procurorii, nu pot sa-i suspend din functie, nu pot sa-i pedepsesc. Nu am acest atribut”. (…)
Deocamdata, nu am nicio certitudine ca acele inregistrari sunt reale sau nu, ca acele conversatii s-au purtat in modul in care au fost prezentate. Toata activitatea DNA se rezuma la un dosar in care un inculpat DNA face declaratii despre un procuror? Faptul ca un inculpat acuza un procuror nu inseamna ca e si adevarata”, sustinea Kovesi la inceputul anului 2018.
Intamplator sau nu, plecarea lui Onea de la sefia DNA Ploiesti are legatura cu sefa DNA, tinand cont ca in ultimele ore opinia publica a cerut Laurei Kovesi sa il demita pe Lucian Onea, lucru care nu s-a intamplat.
Totusi, aflata in situata ca in timpul deplasarii in Statele Unite ale Americii sa ii fie afectata grav imaginea de „Zeita anticoruptie” pe care o are in Romania, din cauza unui sef de parchet din subordinea sa care este cercetat penal, Lucian Onea a anuntat, probabil la indemnul sefei sale – ca doar nu a facut-o de capul lui, stiindu-se ca, asa cum Onea a marturisit, ca vorbeste aproape zilnic cu Kovesi la telefon – ca isi da demisia din functie.
Va dati seama, cum avea sa se duca Laura Kovesi la New York pentru a participa la dezbaterea organizata de Organizatia Natiunilor Unite „15 ani de implementare a Conventiei – tendinte, realizari si provocari”, cu un sef de unitate urmarit penal?
Mai ales daca tinem cont cat de importanta este aceasta plecare in America pentru Laura Kovesi. Sustinem aceasta intrucat, asa cum apare anuntul publicat pe site-ul DNA, plecarea lui Kovesi la dezbaterea ONU de la New York este un eveniment de referinta pentru aceasta, lasand sa se inteleaga ca este un soi de invitat de onoare la o „reuniune la nivel inalt” unde va tine un discurs si va impartasi din experienta sa.
Numai ca la evenimentul care marcheaza aniversarea a 15 ani de la adoptarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva Coruptiei (UNCAC) vor participa toti cei 182 de conducatori ai institutiilor care lupta impotriva coruptiei din cele 182 de state membre.
Si, apropo, revenind la Lucian Onea, ne intrebam de ce oare pana la aceasta ora Parchetul General nu a catadicsit sa publice un comunicat de presa in care sa anunte masurile luate in dosarul in care este cercetat Lucian Onea, pentru a vedea exact acuzatiile care i se aduc? Nu de alta, dar in dosarul Revolutiei in care l-au chemat pe Ion Iliescu pentru a-l informa ca s-a extins urmarirea penala a fost publicat pe site un comunicat de presa, inca de la orele pranzului.
Prezentam in continuare comunicatul de presa prin care Laura Kovesi isi anunta plecarea in Statele Unite:
„Procurorul sef la D.N.A Laura Codruta Kövesi este invitata sa sustina un discurs la ONU (Organizatia Natiunilor Unite)
Procurorul sef la D.N.A Laura Codruta Kövesi a primit invitatia de a sustine un discurs in cadrul unei reuniuni la nivel inalt organizate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, ce va avea loc miercuri 23 mai 2018, la New York. Dezbaterea la nivel inalt marcheaza aniversarea a 15 ani de la adoptarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva Coruptiei (UNCAC), cunoscuta si drept Conventia de la Merida, semnata si ratificata de Romania, alaturi de alte 182 de state.
La reuniune participa presedintele Adunarii Generale a Natiunilor Unite Miroslav Lajčák si secretarul general al Natiunilor Unite António Guterres.
Procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a fost invitata sa vorbeasca in deschiderea primei sesiuni de dezbateri, intitulata „15 ani de implementare a Conventiei – tendinte, realizari si provocari”. Reuniunea va gazdui doua sesiuni de dezbateri la care, pornind de la prezentarile facute de expertii invitati, ceilalti participanti vor avea posibilitatea sa adreseze intrebari si sa impartaseasca aspecte rezultate din experienta tarilor pe care le reprezinta.
In conformitate cu Rezolutia 72/196, adoptata de Adunarea generala Natiunilor Unite in vederea organizarii acestei reuniuni la nivel inalt, presedintele forului mentionat va intocmi o sinteza a discutiilor, document ce urmeaza a fi transmis Conferintei statelor membre ale Conventiei – for decizional – precum si tuturor statelor membre ale ONU.
Conventia Natiunilor Unite impotriva Coruptiei a fost adoptata in octombrie 2003 de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite si a fost semnata la Merida, Mexic, ca urmare a recunoasterii caracterului global al amenintarilor pe care le presupune coruptia, amenintari care impun o abordare cuprinzatoare si multidisciplinara. Conventia este un instrument anticoruptie ce reprezinta o angajare internationala aproape universala, avand in vedere ca a fost semnata de 183 de state, iar dispozitiile Conventiei sunt obligatorii pentru statele semnatare.
Conventia a fost semnata de Romania la Merida la 9 decembrie 2003, fiind ratificata in anul 2004.
Avand in vedere acoperirea substantiala si cuprinzatoare incluzand masuri de prevenire, incriminare si investigare, cooperare internationala si recuperarea prejudiciilor, precum si asistenta tehnica si schimb de informatii, Conventia (UNCAC) a devenit un cadru si un reper important pentru multe initiative nationale si internationale de lupta impotriva coruptiei.”(Cutov Ina).
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



