Actualitate
EXPLOZIV/Sesizarea deputatului Liviu Pleșoianu impotriva lui Coldea si Kovesi va fi cercetată de DIICOT

„În urmă cu două săptămâni, am sesizat Parchetul General cu privire la posibile infracțiuni contra securității naționale (pe baza afirmațiilor lui Sebastian Ghiță privitoare la faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi „ofițeri ai unui serviciu secret străin”). Ei bine, am primit răspuns. De acest caz se va ocupa DIICOT. Voi urmări cu maxim interes ce se va întâmpla mai departe. Urmează să solicit actualizări de la DIICOT. Având în vedere că vorbim despre posibile infracțiuni contra securității naționale, dosarul ar trebui să constituie o maximă urgență!“, anunță Liviu Pleșoianu.
Iată conținutul sesizării, postate pe facebook de deputat.
„Subsemnatul Pleșoianu Liviu Ioan Adrian, deputat în Parlamentul României, doresc să sesizez Ministerul Public cu privire la următoarea situație:
În cadrul unei serii de înregistrări / interviuri, difuzate și preluate la scară națională de către cea mai mare parte a presei (atât în anul 2017, cât și în anul curent), fostul deputat Sebastian Ghiță a făcut mai multe afirmații în ceea ce privește o posibilă TRĂDARE a interesului național de către domnul Florian Coldea și de către doamna Laura Codruța Kovesi. Înainte de a reda câteva pasaje ilustrative în acest sens, trebuie să menționez faptul că domnul Sebastian Ghiță (conform propriilor afirmații) face referire la anumite situații și momente în calitate de martor al acestora.
În data de 16 ianuarie 2017, a fost difuzată de către presă o înregistrare în care Sebastian Ghiță vorbește despre faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi „sunt, de fapt, ofițeri ai unui serviciu secret străin”:
„Puterea lui Coldea asupra colegilor şi asupra celorlalte instituţii vine din relaţia sa de exlusivitate cu Kovesi. Amândoi sunt, de fapt, ofiţeri ai unui serviciu secret străin. Un serviciu secret al unei ţări partenere României, dar totuşi ai unui serviciu secret străin. Acesta este motivul pentru care Coldea obliga SRI şi pe colegii din SRI să o ajute pe Kovesi tot timpul, cu plagiatul, cu comisiile, cu orice, astfel încât Kovesi să rămână acolo în funcţie”.
În altă înregistrare, difuzată tot în 2017, Sebastian Ghiță detaliază și dă chiar numele unor „șefi ai stației CIA din România”:
„Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”.
De asemenea, în cadrul unui interviu difuzat anul acesta, Sebastian Ghiță reia afirmațiile din 2017 și le completează, adăugând un element de o maximă gravitate – faptul că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi primit ordine de la șeful antenei CIA din România, iar că unul dintre aceste ordine ar fi fost acela de a distruge trusturile de presă românești.
Într-o secvență a interviului, Sebastian Ghiță spune așa: „Evident că între Coldea și Kovesi erau și alte lucruri în afara celor de siguranță națională. Cred că SRI a ajutat-o mai mult pe Codruța decât pe alții. O ajuta și personal, și instituțional. Era meritul Codruței că stătea atât de aproape de Coldea. E o chestiune de evidență că Florian Coldea și Kovesi aveau legătură cu CIA. CIA are una dintre cele mai puternice ”antene” din zonă în România”.
Jurnalistul Ion Cristoiu, realizatorul interviului cu Sebastian Ghiță, completează informațiile:
„Sebastian Ghiță se întâlnea, alături de Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, cu șeful antenei CIA din România. El spune că Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse. Ghiță a recunoscut că a pus la cale preluarea Realitatea TV la aceste întâlniri, misiunea sa a fost să fie manager la Realitatea TV”.
Consider că Ministerul Public are datoria și obligația de a cerceta dacă informațiile furnizate de către Sebastian Ghiță sunt reale. Mai consider și că Ministerul Public are datoria și obligația de a demara cu celeritate cerecetări în acest caz având în vedere gravitatea posibilelor fapte, calitatea posibililor făptuitori, precum și interesul public uriaș. În cazul în care afirmațiile lui Sebastian Ghiță se dovedesc a face referire la fapte, situații și împrejurări reale, în cazul în care, așa cum declară Sebastian Ghiță, Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea au fost / sunt ofițeri ai unui serviciu secret străin sau au executat / execută ordinele acestuia, pe lângă alte infracțiuni incidente, consider că trebuie acordată o deosebită atenție articolelor 394 și 395 din Codul penal (Infracțiuni contra securității naționale – Trădarea și Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat). Necesitatea derulării cu celeritate a unor cercetări rezultă tocmai din posibila afectare a securității naționale. Cu așa ceva NU ne putem juca și e imperios necesar ca societatea românească să constate că Ministerul Public ia în serios orice posibilă infracțiune care aduce atingere securității statului nostru!
De asemenea, în situația în care se probează afirmația lui Sebastian Ghiță (redată de jurnalistul Ion Cristoiu, cel care a realizat interviul cu Sebastian Ghiță) conform căreia „Dan Voiculescu și condamnarea sa a fost cerută din SUA. Americanii au dat ordin ca trusturile de presă românești să fie distruse”, am avea de a face atât cu o foarte gravă încălcare a Constituției României, articolul 30, alineatul 4 („Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”), cât și, cel puțin, cu infracțiunea de represiune nedreaptă.
Față de cele prezentate, chestiuni care consider că pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de lege, vă rog să luați măsurile legale care se impun.
Aceasta este declarația pe care o susțin și o semnez pe propria răspundere!
Vă mulțumesc,
Liviu Pleșoianu”
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!