Anchete
BOMBA/Judecatorul Danilet sustine ca a vazut magistrati „deontologi” care stateau la masa cu ofiteri SRI/Cin’ sa fie, cin’ sa fie?
Tudorel Toader s-a aflat marti la Constanta, avand intalniri cu prefectul judetului, cu conducerea Curtii de Apel Constanta si cu conducerea Penitenciarului Poarta Alba.
In timpul Conferintei de Presa, la rugamintea celor de la Incisiv de Prahova ai caror reprezentanti se aflau la Tribunalul Harsova, jurnalistul Mihai Caldararu, directorul Micnews.ro a inmanat Ministrului Justitiei MEMORIUL intocmit de familia BADARUTA din HARSOVA cu privire la ilegalitatile la care a fost supusa aceasta si la neregurile grave cu natura penala derulate la nivelul Curtii de Apel Constanta in dosarul 440/36/2017 in care sunt judecati pe probe false si se incearca condamnarea in mod ilegal.

Cu privire la Memoriul primit, Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat ca doreste realizarea unei evidente a persoanelor care au fost anchetate si arestate, iar ulterior achitate pentru a sti in acest mod cati romani au suferit pe nedrept, precizand ca nu ar fi lipsit de interes sa cunoasca si numele procurorului care a anchetat persoana respectiva.
„Probabil ca va veni vremea in care sa vedem o evidenta riguroasa a celor care au fost anchetati, arestati, detinuti eventual si ulterior achitati necondamnati. Sa stim si noi un tablou al romanilor care au suferit pe nedrept.
Nu stiu daca vom realiza sau nu, dar poate nu ar fi lipsit de interes sa stim si faptul ca X a fost tinut in ancheta trei ani de zile, eventual trimis in judecata, eventual arestat, de catre procurorul Y”, a spus Tudorel Toader.
Sa stim cine a facut ancheta!
„Poate nu e lipsit de interes sa stim si noi de ce pe unul care fura il punem la zid si spunem ca asta e condamnat si cutare si cutare si dupa aceea el e nevinovat. Ne pare rau, iti dam despagubiri, du-te la CEDO, iti dau aia de la CEDO, vezi daca nu facem o intelegere si o semneaza ministrul Justitiei si scoatem procesul de pe rol, ii dam 2-3 mii de euro, la revedere.
Credeti ca trei mii de euro acopera suferinta a trei ani de puscarie nemeritata? Categoric, nu. Si atunci de ce il punem la zid, a furat, e infractor, e cutare, e cutare, e grav, e foarte grav, dar ala care a facut represiunea asta nedreapta nu trebuie sa-l stim si pe ala? Poate va veni vremea cand lucrurile se vor limpezi…Nu e nevoie de legiferare, e foarte simplu, statistic”, a explicat Tudorel Toader.
Mentionam ca, la sfarsitul conferintei de presa, Badaruta Alexandra a stat de vorba personal cu Ministrul Justitiei pe baza Memoriului inaintat si a solicitat “dreptate si luarea masurilor legale care se impun”.
Mafia “gulelor albe” din justitia din Constanta poate inca isi vor permite sa zambeasca la acest demers, avand in vedere competentele stricte ale ministrului Tidorel Toader dar ii sfatuim sa fie mai rezervati avand in vedere ca, anterior vizitei acestuia in Constanta, Incisiv de Prahova a transmis acestuia si tuturor factorilor abilitati, inclusiv organelor de cercetare penala o solicitare cu probe pentru a se stopa aceste abuzuri si ilegalitati.
Ziarul Incisiv de Prahova CONTIUNA seria dezvaluirilor si va prezinta mafia din justitia Constanta, in care o familie este distrusa pe baza de probe falsificate de un procuror celebru (care are peste 40 de plangeri penale si/sau administrative la Inspectia Judiciara pe numele sau), de un avocat celebru (fost comandant de Politie din judet) si de „agaricii” din justitie care inchid ochii la Cerificate Medico-Legale si declaratii false date sub juramant.
Astfel, numai in justitia si mafia din Constanta poti deveni din parte vatamata in faptuitor si sa fii condamnat pe baza de probe falsificate cand reclamantii falsi au legaturi de prietenie cu procurorul celebru si avocatul militian, legaturi tipice crimei organizate.
Mentionam ca, in dosarul 440/36/2017 DE LA CURTEA DE APEL CONSTANTA s-a ingradit dreptul la aparare al inculpatilor si la un proces echitabil.
Reamintim cititorilor ca, inculpatii din acest dosar sunt, in fapt, victimele reale, fapt confirmat, ATENTIE, intr-un rechizitoriu aflat pe rolul Tribunalului Harsova, unde reclamatii din dosarul 440/36/2017 DE LA CURTEA DE APEL CONSTANTA sunt trimisi in judecata ca inculpati!!!
Deci, doua rechizitorii efectuate de doua organe de cercetare penala, faptele fiind savarsite in aceleasi imprejurari de timp si loc, existand conexitate intre ele, cu doua solutii diametral opuse.
In rechizitoriul ajuns la dosarul 440/36/2017 DE LA CURTEA DE APEL CONSTANTA existand declaratii false si/sau alte documente false (Certificate Medico-Legale dubioase, etc) si in rechizitoriul de la Tribunalul Harsova unde exista documente si foarte multe declaratii conform cu realitatea.
In pozele atasate v-am aratat cum asa zisa victima, agresata cu toporul sabia, bate…conform declaratiilor mincinoase de la dosar si a certificatelor-medicale false arata la cca 13 zile de la asa zisa agresiune!!!

De asemenea, v-am prezentat in EXCLUSIVITATE o inregistrare audio a cadrului medical de pe salvare care demonstreaza MINCIUNA SI FALSURILE din acest dosar: pretinsa victima avea doar o zgarietura la picior!!!! DECLARATIA DATA IN FATA INSTANTEI!
In numarul de azi va devoalam alte probe, acte oficiale care demonstreaza falsul certificatelor medicale.
Este vorba despre un Raport de Expertiza Medicala intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Constanta si de Nota de Opinie EXPERTALA MEDICO- LEGALA intocmita de expertul in medicina legala, dr Gabriel Gorun.
In ambele se constata faptul ca asa zisa victima nu a facut obiectul unei altercatii cu sabie, topor, bate neprezentand decat simple zgarieturi (probabil de la o cazatura si/sau de la saritura gardului cu sarma ghimpata cand a “spalat putia” cand a auzit ca vin organelle de politie solicitate de familia BADARUTA la 112 cand au fost atacate in curtea propie.
Astfel ne explicam falsurile emise la aceeasi data de medicul legist pentru presupusa victima: in procesul verbal 55 de zile de ingrijire medicala ca sa apara un alt document emis in aceeasi zi, cu 80 de zile de ingrijiri medicale. Se deduce ca, MAFIOTII sunt si PROSTI, nici macar falsurile nu le pot efectua cu “cap”.

DE MENTIONAT este faptul ca, Raportul de Expertiza Medicala intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Constanta si Nota de Opinie EXPERTALA MEDICO- LEGALA scot in evident FALSURILE din Certifiactul Medico-Legal si din Raportul de constatare medico-legal nr 4154/363/A emis de SJML Constanta la data de 13.10.2015, confirmand in totalitate dezvaluirile noastre.
Spicuim pentru dumneavoastra cateva constatari ale acestor falsuri, falsuri pentru care familia BADARUTA a fost retinuta, arestata si condamnata in prima instanta la 8 ani cu executare de mafia “robelor” din Constanta:
1. Raportul de constatare este incheiat si redactat avand data de 13.10.2015 , in conditiile in care in cadrul partii descriptive din acesta sunt mentionate iterative elemente medico-legale de EXAMINARE DIRECTA CLINICA a pacientului din data de 14.10.2015.
Frumos, nu?
2. Nerespectarea metodologiei de documentare a RCMI cu acte medicale (absenta solicitarii si examinarii filmelor radiologice in dinamica, a buletinelor de analiza bio-umorala, absenta consemnarii datelor din foaia de observatie) ce au condus probabil la concluzii insufficient sustinute sau ERONATE (unele contrazise FLAGRANT) de documentatia inaintata).
3. FOLOSIREA UNOR RESURSE DE DOCUMENTARE IN AFARA NORMELOR LEGALE ACCEPTATE
4. APRECIEREA TOTAL ERONATA A GRAVITATII LEZIUNILOR TRAUMATICE PRIN INDICELE “ZILE DE INGRIJIRI MEDICALE”, FLAGRANT EXAGERATA, IN AFARA CRITERIOLOGIEI MEDICO-LEGALE, IN CADRUL RCML!!!
5. VALORIFICAREA IN CADRUL RCML A UNUI DIAGNOSTIC INSUFICIENT PENTRU SUSTINEREA PUNERII IN PRIMEJDIE A VIETII.
6. APRECIEREA IN CADRUL RCML DE TIP INTEGRATIV UNITAR, ERONAT INSA, A MECANISMULUI LEZIONAL, IN CIUDA EVIDENTULUI POLIFORMISM.
7. ABATERI METODOLOGICE PRIVIND INTOCMIREA RCML
8. NELUAREA TUTUROR DILIGENTELOR NECESARE PENTRU LAMURIREA TUTUROR ASPECTELOR CAZULUI SI A ANALIZARII DISCRIMINATIVE A REPERELOR DIVERGTENTE/CONTRADICTORII, ETC.
Si, cand te gandesti ca pe baza unor declaratii false ale asa ziselor victime care sunt in fapt adevaratii agresori (in dosarul de la Tribunalul Harsova) si pe baza acestor falsuri membrii familiei BADARUTA au fost retinuti, arestati, condamnati in prima faza la 8 ani si se inceraca condamnarea lor de mafia de la Curtea de Apel Constanta care le-au refuzat orice proba si orice cerere in aparare…
Rugam DIICOT – sectia CENTRALA sa intervina in mafia judiciara de la CONSTANTA.
Vom reveni cu dezvaluiri incendiare privind aceasta mafie din Constanta: crima organizata, bani, amenintari, santaje, hartuiri, DNA Central si, normal…procurorul celebru care conduce judetul Constanta, un altfel de „PORTTOCALA” de Constanta, unul mai HIDOS! (Cerasela N.).
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 15 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



