Anchete
EXPLOZIV/ Seful SRI, prizonier in „campul tactic” al generalului Dumbrava…/Hellvig, trei dosare la DNA! – Comisarul de Prahova
Repozitionarile strategice ale taberelor care incearca din rasputeri sa salveze ce se mai poate salva din statul paralel scot la iveala amanunte de-a dreptul halucinante, cum ar fi „capturarea” informationala nu doar a unor importanti lideri politci sau demnitari ai statului roman, dar chiar a unor sefi de servicii secrete. Si daca ani de-a randul, in timp ce George Maior si Florian Coldea isi declarasera fatis hegemonia asupra sistemului, alti sefi de structuri ca Marcel Opris si Lucian Pahontu isi intareau pozitia fiind „baieti buni” cu toata lumea, in timp ce sefii DGIA si SIE, generalii Marian Hapau si Silviu Predoiu se bazau pe incumetrirea dintre ei si se sustineau reciproc, venirea unui politician democratic ca Eduard Hellvig in fruntea celui mai important serviciu secret al tarii parea sa fie semnalul ca, gata, se va trece la resetarea SRI-ului.

Seful SRI, prizonier in „campul tactic” al generalului Dumbrava…
Mai ales ca primul pas a si fost facut mai repede decat se asteptau multi, Eduard Hellvig avand totusi taria de a accepta, fie si tacit, ejectarea de la butoanele operative ale serviciului ale lui Florian Coldea si a multora dintre generalii loiali acestuia din vechea garda. Numai ca al doilea pas nici ca a mai fost lasat sa-l faca… Si, ce-i drept, nici Hellvig nu a mai indraznit, astfel ca „decaparea” partiala a „coldistilor” nu a reprezentat,de fapt, decat o noua rafuiala fratricida intre gruparile rivale de la varful SRI. Iar Eduard Hellvig neavand nici consilieri nu neaparat loiali, dar barem de meserie, insa nici curajul necesar pentru a se impune drept un sef de serviciu jucator s-a trezit in foarte scurt timp in postura de „bibelou de portelan” la birou, cea care il prinde de altfel atat de bine si pe seful statului.

Iohannis, un alt „captiv” de lux
Pentru ca atat Klaus Iohannis, cat si Eduard Hellvig sunt deja marii pierzatori ai luptei crancene care inca se da pentru preluarea controlului sistemului, ambii fiind „paralizati” de frica unor dosare minutios documentate inca dinainte de ocuparea actualelor functii si neindraznind prin urmare sa joace in vreun fel, nici macar atunci cand altii le ridica mingea la fileu! Drept urmare, constient ca tot aia e „si in spatele carutei, si pe jos”, Eduard Hellvig se complace in postura unui captiv de lux in panza de paianjen migalos tesuta in jurul sau prin cele trei dosare pe care, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, le are la Directia Nationala Anticoruptie ! Astfel ca nu misca in front nici macar atunci cand are sansa nesperata de a arbitra razboiul pe viata si pe moarte dintre „lupii tineri” Razvan Ionescu si Adrian Ciocirlan si ultimii „coldisti” din serviciu, stransi in jurul generalului Voinescu!
De mana cu Iohannis
Iar situatia in care se afla Eduard Hellvig seamana izbitor cu cea a sefului statului, din moment ce si Klaus Iohannis are grija, inainte chiar de a-si urmari propriile interese politice, ca nu cumva sa-i supere in vreun fel pe cei care au avut „inspiratia” de a-l „impacheta” din timp, informational vorbind.

Teama de „usa” de pe Stirbei Voda este prea mare pentru unii…
Culmea este insa ca desi Eduard Hellvig are avantajul ca si-ar putea totusi purta razboiul pe cont propriu, cu toate ca unul dintre dosare ii vizeaza si un membru de familie, spre deosebire de presedintele tarii care se teme mai mult de complicatiile juridice ale sotiei, decat de orice pe lume asta, seful Serviciului Roman de Informatii ezita de a lua o pozitie transanta si de a se repozitiona in vreun fel fata de noile realitati cotidiene, mai ales ca acestea se schimba de la o zi la alta. Iar in ritmul asta se va duce de mana cu Iohannis la Bruxelles. Asta daca va mai ramane in picioare promisiunea ca, daca nu merg treburile bine la SRI si „sistemul ticalosit” ii vine de hac are asigurat un loc eligibil pe listele Partidului National Liberal pentru alegerile europarlamentare de la anul.
Teama de „incontrolabil”
De altfel, liderii gruparilor implicate in „batalia pentru SRI” nici nu baga foarte mult in seama tabara Hellvig, multumindu-se sa-i amageasca pe „pifanii” din jurul acestuia ca ei unii ii sunt loiali pana la moarte! Si atata timp cat au oameni „buni la toate”, precum este cazul ambitiosului adjunct Adrian Ciocirlan si a „finului” sau, colonelul Sorin Epure, nici ca le pasa de ce ar putea zice „ala micul”… Insa teama lor este cu totul alta si anume ca in sistemul in care membrii „fratiilor” transpartinice cunosteau totusi regulile jocului apar „fisuri” tot mai mari. Si degeaba controleaza „baietii destepti” din sistem pana si pe presedintele Romaniei sau se joaca pe degete cu chiar seful SRI, ca atunci cand in ecuatie apar „elemente incontrolabile”, influenta lor devine zero barat.

SRI are destui ofiteri de informatii loiali statului roman care pot reseta serviciul
Si a afla „de la altii” ca sefii „centralei” americane din Romania, Europa de Est si intreaga Europa au fost convocati de urgenta la Washington normal ca le da „busola” peste cap, mai ales ca nici nu se pot baga in seama si cu oamenii celor mai puternice agentii din lume, ca sa acopere astfel „scurgerile” cu propuneri de mici servicii de reciprocitate, cum sunt invatati pe plan intern! Si asta doare! Mai ales cand habar nu ai ce soarta ti-a fost harazita la atatea mii de kilometri, in ciuda tuturor eforturilor „logistice” de a-si crea „imperii” in fata unor politicieni pana nu demult prea debili pentru a le scutura din temelii. Dar iata ca in timp ce-si dau la gioale unii la altii pentru interese marunte, puzderia de sefuleti de structuri care numai ofiteri de informatii ai tarii lor nu mai sunt deja sunt cuprinsi de panica la ideea ca un „incontrolabil” ar putea prelua controlul! Asta fiind de altfel cea mai mare spaima a celor care timp de peste un deceniu au fost prea preocupati cu faurirea „statului paralel” pentru a mai avea macar prevederea de a nu lasa in urma „fapte” care ii pot incrimina oricand dupa viitoarea „schimbare a liniilor” din sistem. Una care insa nu va mai fi controlata tot de ei, pentru ei !
Ofiteri de informatii ai statului roman !
Pentru ca surpriza cea mai mare pregatita sistemului nu este nici pe departe legea raspunderii magistratilor, ci modificarea statutului ofiterului de informatii ! Si cu toate ca Liviu Dragnea a avertizat discret ca va veni „nucleara” si pentru „baietii destepti” de pana acum ai sistemului, acestia din urma uita ca, totusi, „cocosul canta si in dimineata in care il tai”! Iar dupa cum dezvaluiam cu ceva vreme in urma, modificarea de capatai abil introdusa in noul pachet legislativ prevede ca „butoanele” operative ale serviciilor secrete vor trece in mainile prim- adjunctilor si a adjunctilor, astfel ca nu mai are cine stie ce miza pe cine va desemna Klaus Iohannis in fruntea structurilor drept directori „plini”, poate doar pentru „gadilarea” orgoliului excesiv al acestuia. Insa adevarata „bomba” este ca prim- adjunctii si adjunctii structurilor s-ar putea sa nu mai fie numiti direct de „mutunachii” politici care ar putea fi numiti de seful statului la conducerea serviciilor secrete, ci „girarea” lor va reveni comisiilor parlamentare de profil, care vor trebui sa le dea avizul necesar. Si apoi se va vota in plenul Parlamentului ! Astfel ca „fratiile” nu doar ca vor fi sparte peste noapte, dar liderii acestora s-ar putea trezi pe cap cu sefi „incontrolabili”, care nu au uitat sa fie mandri ca sunt ofiteri de informatii ai statului roman ! Si care chiar sa le dea peste maini atunci cand vor vrea sa mai apese butoanele campurilor tactice, diabolica inventie a generalului Dumbrava…(Catalin Tache).
Articolul EXPLOZIV/ Seful SRI, prizonier in „campul tactic” al generalului Dumbrava…/Hellvig, trei dosare la DNA! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
Anchete
„CREDITUL” CARE S-A LĂSAT CU ZĂBRELE: CUM ȘI-AU LUAT ESCROCII „BONUSUL” DE LA POLIȚIA CAPITALEI
În timp ce unii muncesc o viață întreagă pentru a pune un ban deoparte, „regizorii” de carton ai metodei „Vishing” s-au gândit că e mai simplu să facă teatru la telefon. Doar că, de data aceasta, piesa lor s-a jucat cu casa închisă… direct în arestul poliției, după o demonstrație de forță și profesionalism semnată de structurile de investigații din București.
„Directorii” de la colțul străzii și basmul cu „contul securizat”
Totul a început cu un scenariu demn de telenovelele ieftine, dar cu un impact psihologic devastator. O femeie de 75 de ani a fost victima aleasă de acești „profesioniști” ai manipulării care, după cum dezvăluie Sindicatul Europol, au pus în scenă o suită de apeluri menite să bage spaima în orice om de bună-credință. Mai întâi, un „angajat al băncii” a sunat-o cu o voce gravă și oficială, anunțând-o că cineva, un personaj misterios și malefic, încearcă să îi contracteze un credit pe nume.
Dar stați, că circul nu s-a oprit aici! Pentru ca minciuna să aibă și „ștampilă de stat”, a intrat în scenă al doilea actor, care s-a prezentat drept reprezentantul unei instituții guvernamentale. Mesajul? „Protejați-vă banii, doamnă, statul e aici să vă salveze!”. Presiunea psihologică a fost atât de mare încât femeia, convinsă că participă la o „operațiune secretă” de salvare a economiilor, a scos din bancă suma de 50.000 de lei. Planul escrocilor era simplu: victima urma să predea plicul unui „curier” care, chipurile, depunea banii într-un „cont securizat”. Singura problemă? „Contul” era, de fapt, buzunarul larg al unor paraziți sociali.
50.000 de motive să plângi în duba Poliției
Din nefericire pentru acești „antrenori de credite”, planul lor s-a izbit frontal de realitatea dură a cătușelor. Sesizați de victimă, care a avut prezența de spirit necesară într-un moment critic, polițiștii din Capitală au trecut la treabă. Nu cu vorbe, ci cu fapte. Au înțeles instantaneu mecanismul infracțional și au pregătit „scena” pentru actul final: flagrantul.
În momentul în care escrocii au întins mâna cu nerușinare după plicul ce conținea cei 50.000 de lei, „curierii” au primit o surpriză pe care nu o vor uita prea curând. În loc de bancnote foșnitoare, au simțit pe încheieturi metalul rece al cătușelor. Polițiștii i-au imobilizat fulgerător, iar cercetările nu s-au oprit la simplii pioni; a fost identificat rapid și un al treilea membru al grupării, demonstrând că rețeaua lor era la fel de șubredă ca și moralitatea lor.
Când Secția 22 și Sectorul 6 le strică „afacerea” infractorilor de tastatură
Acest succes răsunător, semnalat cu mândrie de Sindicatul Europol, nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei colaborări de manual între polițiștii din cadrul Secției 22 Poliție, Serviciului de Investigații Criminale (SIC) al Sectorului 6 și experții de la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Informatice.
Acești profesioniști au demonstrat că, indiferent cât de creativi se cred infractorii în spatele telefoanelor, legea are brațul mai lung și mintea mai ascuțită. Întreaga sumă de 50.000 de lei a fost recuperată, iar gruparea care profita de vulnerabilitatea persoanelor în vârstă a fost scoasă din circuitul „afacerilor” de stradă.
Este un semnal clar: în București, cine încearcă să fure munca de o viață a bătrânilor, riscă să își petreacă restul zilelor explicându-le colegilor de celulă cum e cu „conturile securizate”. Felicitări colegilor pentru reacția rapidă și pentru că au arătat, încă o dată, că uniforma de polițist vine la pachet cu o doză letală de eficiență pentru infractori! (Irinel I.).
Anchete
Portretul unei „catastrofe” administrative: Fostul judecător Andi Malaliu critică dur viziunea lui Ilie Bolojan asupra guvernării
Într-o analiză extrem de acidă publicată pe rețelele sociale și preluată de publicația Lumea Justiției, fostul judecător Andi Malaliu de la Tribunalul București conturează un portret extrem de sumbru al lui Ilie Bolojan. Caracterizat drept „cea mai mare catastrofă”, Bolojan este ținta unor critici severe care vizează nu doar deciziile sale politice, ci și mentalitatea care stă la baza acțiunilor sale. Judecătorul aflat la pensie consideră că, într-un context marcat de secetă și inflație, prezența acestuia în peisajul decizional reprezintă o problemă mult mai gravă decât crizele economice actuale.
Între inflație și arșiță: De ce este considerat Ilie Bolojan o amenințare mai mare decât criza economică
Andi Malaliu descrie un tablou apocaliptic al realității curente, marcat de scumpirea motorinei și stagnare generală, însă plasează figura lui Ilie Bolojan în vârful ierarhiei „nenorocirilor” naționale. Fostul magistrat susține că politicile promovate de acesta sunt lipsite de empatie și deconectate de nevoile reale ale cetățenilor.
Conform analizei citate de Lumea Justiției, discursul lui Bolojan despre economisirea energiei electrice și evitarea utilizării aerului condiționat este văzut ca o dovadă de meschinărie. Malaliu ironizează poziția liderului politic, sugerând că recomandările de austeritate vin dintr-o incapacitate de a înțelege confortul minim necesar, contrastând totodată imaginea de intelectual promovată de aparatul de propagandă cu realitatea exprimării sale limitate.
Hagi Tudose în varianta politică: Analiza unui stil de conducere bazat pe austeritate forțată și economii mărunte
Critica judecătorului merge mai adânc, speculând asupra rădăcinilor psihologice ale comportamentului lui Ilie Bolojan. Malaliu sugerează că austeritatea „de tip Birtin” pe care acesta o impune societății ar putea proveni dintr-o copilărie marcată de lipsuri, care a generat o „cărpănoșenie demnă de Hagi Tudose”. Această mentalitate de a strânge la chimir fiecare „creițar” este văzută ca un obstacol major în calea dezvoltării.
„La orice problemă, are o singură soluție: să mai taie ceva, să mai reducă ceva, să mai facă o economie de doi bani”, notează Andi Malaliu, comparând anvergura deciziilor lui Bolojan cu economia derizorie dintr-o veche reclamă la detergent. În opinia sa, acest mod de a gândi „moare sufletul câte puțin” la fiecare renunțare, transformând actul de guvernare într-o pedeapsă aplicată populației.
Absența viziunii strategice: O critică severă privind incapacitatea de a genera programe serioase de redresare
Concluzia fostului magistrat este una lipsită de echivoc: administrarea unei țări necesită o gândire strategică și o viziune în perspectivă, atribute pe care le consideră total străine de profilul lui Ilie Bolojan. Malaliu subliniază că o națiune nu poate fi condusă prin meschinărie și tăieri constante, ci prin programe solide de redresare economică.
În viziunea sa, Ilie Bolojan apare ca un personaj „înăcrit”, a cărui singură strategie este reducerea cheltuielilor, fără a putea oferi o direcție de creștere. Acest portret, publicat de Lumea Justiției, ridică semne de întrebare asupra impactului pe care un astfel de model de conducere, bazat pe o austeritate rigidă, îl poate avea asupra viitorului economic și social al României. (irinel I.).
Anchete
OLIMPUL „PENALIȘTILOR” DE LUX: CUM SE RECOPILEAZĂ ELITA ÎN CARUSELUL FUNCȚIILOR ȘI AL TITLURILOR POMPOASE
Justiția română și mediul academic par să fi inventat mașina timpului și a perpetuum mobile-ului: nimeni nu pleacă, toți se transformă și se rearanjează pe scaune mai confortabile. Recent, s-a mai bifat o „reorganizare” de zile mari în cadrul Asociației Române de Științe Penale (ARSP), unde personajele cu greutate din sistem și-au mai tras câteva rânduri de funcții pe sub robă, într-un spectacol al auto-promovării care ar lăsa orice muritor de rând cu amețeală.
Udroiu și Domocoș: Din boxa judecății, direct în fotoliile de catifea ale ARSP
Când credeai că un fost judecător se retrage la o binemeritată odihnă sau la o practică discretă de avocatură, surpriza vine de la publicația Lumea Justiției, care ne arată că „foștii” nu devin niciodată „uitați”. Mihail Udroiu, fost judecător și actual avocat, a fost „cooptat” – termen elegant pentru a spune că și-a mai găsit un loc de cinste – în funcția de Secretar General al ARSP.
Dar stați, că nu e singur în acest pelerinaj al titlurilor! Carmen-Adriana Domocoș, fosta șefă a Tribunalului Bihor, a decis că vicepreședinția asociației îi vine ca o mănușă, ocupându-se de acum de „relații publice și internaționale”. Probabil că experiența de la tribunal o va ajuta să explice lumii întregi cum se pot recicla funcțiile între prieteni, fără să bată la ochi.
Triunghiul de aur de la Oradea și „Zeița” de la Contabilitate
Nici Oradea nu stă rău la capitolul export de „genii” juridice. Decanul Facultății de Drept, Cristian-Dumitru Miheș, a fost și el infiltrat în conducere, demonstrând că unde-i lege (penală), e și loc de o funcție în plus. Întregul tablou este vegheat de „aristocrația” eternă a dreptului: Ovidiu-Vasile Predescu tronează ca Președinte de onoare, în timp ce Nicolae Grofu exercită funcția de Președinte executiv.
Și pentru ca tabloul să fie complet „academic”, Prim-vicepreședinte este nimeni altul decât Tudorel Toader. Da, ați citit bine! Omul care a redefinit concepte juridice întregi stă la dreapta puterii în ARSP, asigurându-se că „știința” se face ca la carte – cartea lor de vizită, desigur.
Armata de „Vipi” și Cenzorii: Un Consiliu Director mai mare decât o primărie de comună
Dacă v-ați fi imaginat că o asociație se conduce cu doi-trei oameni, vă înșelați amarnic. Setea de funcții este atât de mare încât Consiliul Director al ARSP a fost „extins” chirurgical, de la 15 la 18 membri. Că doar e loc pentru toată lumea sub soarele dreptului penal!
Departamentele sunt împărțite cu o precizie de ceasornic elvețian: Petre Buneci se ocupă de organizare, Adrian-Mihai Hotca de știință (că tot e „științifică” asociația), iar Vasile Drăghici îi suflă în ceafă lui Udroiu din postura de Secretar General Adjunct. Banii – acea resursă vulgară, dar necesară – sunt lăsați pe mâna expertei Simona Mihaela Andrei, care ocupă funcția de Trezorier și face parte, evident, din Biroul Consiliului Director.
Nume grele, titluri lungi și o listă de membri care nu se mai termină
Pentru ca niciun orgoliu să nu fie rănit, lista membrilor Consiliului Director pare desprinsă dintr-un anuar de onoare: Alexandru Boroi, Norel-Laurențiu Neagu, Elena-Ana Iancu, Nicoleta Hegheș, Ion Craiovan, Elena-Giorgiana Simionescu, Bogdan Buneci și Vlad-Alexandru Voicescu. Toți acești „doctori” și „conferențiari” veghează la bunul mers al științei penale, în timp ce Comisia de cenzori, formată din Petrică Anton, Alexandra Bazon și Bianca-Denisa Grigorie, stă cu ochii pe cifre.
În concluzie, ARSP s-a transformat într-o veritabilă fortăreață a titlurilor, unde „promovarea” este cuvântul de ordine, iar „rotația cadrelor” este sport național. Rămâne de văzut dacă dincolo de aceste numiri pompoase, știința penală va progresa sau dacă asociația va rămâne doar un club exclusivist unde „greii” își dau diplome unii altora, sub privirile admirative ale unei audiențe care încă mai crede că funcția face pe om, și nu invers. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 3 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 3 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 5 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 2 zileSezonul XXXIII al „Grădiniței de Cadre”: REPUBLICA PENALĂ PRAHOVA: DE LA ACADEMIA DE CĂMĂTĂRIE, LA PUMNI ÎN GURA COPIILOR SUB PRIVIREA BLÂNDĂ A POLIȚIEI
-
Exclusivacum 3 zileProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
-
Exclusivacum 17 oreFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII



