Actualitate
Donald Trump si forta banului/ La Cotroceni nu se înțelege prea bine acest joc al marilor puteri
COMENTARIU DE CONTELE DE SAINT GERMAIN (PRELUARE BLOG):
Donald Trump are o particularitate care îl deosebește radical de toți ceilalți mari lideri ai lumii: este, înainte de politician, un redutabil om de afaceri.
Percepția lui despre forța banului în construirea și gestionarea puterii este fundamental diferită de cea a politicienilor. Ea presupune un mod de acțiune mai direct, mai agresiv, mai rapid, mai riscant. Un risc din partea lui controlat, dar pentru adversari cu consecințe de multe ori imprevizibile.
Donald Trump știe pe pielea lui diferența dintre a avea banii necesari imediat la indemână, într-un singur buzunar, și de a trebui să-i strângi din mai multe buzunare, fiecare cu fermoarele și sigiliile lui de protecție, fiecare adăugând un timp de așteptare suplimentar care poate compromite valorificarea momentului optim de acțiune.
În această logică, încă de la preluarea mandatului său, Președintele Trump a cerut Europei și, în special, motoarelor economice ale vechiului continent, să-și mărească contribuția la finanțarea NATO la 2% din PIB pentru apărare.
Surprinzător pentru mulți, primul care a acceptat acest prag impus de SUA, în schimbul unei primiri oficiale la Casa Albă cu toate beneficiile subsecvente de imagine, a fost președintele României Klaus Iohannis.
Pentru a fi, domnia sa, nu doar eroul principal dar și eroul unic al unui gest deschizător de drumuri, nu l-a interesat să obțină, preventiv, pentru asumarea acestui angajament costisitor pentru țară vreun mandat din partea Parlamentului sau a Guvernului României.
Ne amintim foarte clar ce presiuni s-au pus ulterior pe șefii coaliției de guvernare pentru a oficializa gestul hazardat al președintelui.
Acum s-a întors roata! Liviu Dragnea a luat el o acțiune pe cont propriu, cea cu mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, punându-l pe Klaus Iohannis în postura de jumătate neglijată.
Klaus Iohannis, vanitos și țâfnos cum îl știm, nu a avut nervi să absoarbă cu inteligență șocul sfidării autorității sale. Răsuflând pe la toate supapele de siguranță, a început să împroaște cu exagerări, imprecații și minciuni în direcția celor ce atentaseră la jucăria sa preferată, politica externă a României. În loc să obțină satisfacția unor gesturi de consolare din partea celor care până mai ieri îl cocoloșiseră cu laude și încuviințări promițătoare, s-a trezit, brusc, lăsat într-un con de umbră. În vreme ce reflectoarele atenției care contează erau puse exact pe inamicii săi Dăncilă și Dragnea. Doamna Prim Ministru Dăncilă era primită la Vatican cu toate onorurile cuvenite iar domnul Președinte Dragnea era numit de crema ziarelor americane „cel mai puternic politician român al momentului”.
De fapt, Președintele Iohannis prin comportamentul său nevos și dezarticulat dovedește o dată în plus (oare mai era nevoie?) că nu ințelege mare lucru din politică și diplomație.
Dar să ne intoarcem la ideea de început a acestui articol. Decizia președintelui Trump de a denunța unilateral acordul nuclear cu Iranul se înscrie perfect în logica omului de afaceri Donald Trump conștient de marele avantaj pe care i-l conferă statutul de lider mondial cu cel mai mare cash la dispoziție.
Nu au vrut, Germania și Franța, să-și respecte angajamentele din 2014 de a contribui cu 2% din PIB-ul lor național la bugetul NATO? Foarte bine! Vor pierde mult mai mult din denunțarea de către SUA a acordului nuclear cu Iranul. Căci vor fi nevoite să-și sisteze afacerile, deosebit de înfloritoare, cu Teheranul. Oare ce vor alege în final?
Mutarea lui Trump, pe frontul iranian, este o formă de negociere, în stil de mare afacerist, cu puternicii Europei, pentru a-i obliga pe aceștia să-și mărească contribuția financiară la NATO.
Predicția mea este că, în perioada de tranziție stabilită pentru aplicarea deplină a embargoului american privind Iranul (6 – 12 luni), atât Merkel cât și Macron își vor reevalua contribuția la NATO astfel încât să determine SUA să revină la sentimente mai bune, adică la condițiile acordului cu Iranul existente până în aprilie 2018.
La Cotroceni nu se înțelege prea bine acest joc al marilor puteri. Se cuplează prin pinioane nepotrivite criza iraniană cu cea a mutării ambasadei noastre la Ierusalim în cheia, urechisto – mahalagistă, a conflictului politic intern din România.
Domnul Klaus Iohannis nu pricepe un lucru: că politica externă a țării nu este moșia lui exclusivă. Și Constituția dar și înalte rațiuni de stat îl obligă să colaboraze, în luarea marilor decizii internaționale, cu cealaltă jumătate a executivului și anume cu guvernul. Iar, în final, cu Parlamentul. Căci, altfel, se poate lovi sub centură unde doare rău. Cum se vede chiar în aceste zile.
În plan militar România este mult mai legată de SUA decât de UE. Prin acceptarea bugetului de 2% pentru apărare, prin facilitățile construite de americani la Deveselu și M. Kogălniceanu, noi, ca țară, am dobândit o poziție cheie în strategia geopolitică a SUA. Din aceste motive fiecare gest al administrației de la București este privit la Washington cu infinit mai multă atenție și precauție decât înainte.
În momentul în care, pentru a te răfui cu adversari politici interni, inciți la manifestații de stradă ostentativ pro – europene, mesajul recepționat peste ocean este că în România președintele încurajează poziții anti – americane.
Macron și Merkel visează la o Europă cu mai multe viteze. Asta ar însemna pentru România periferizare. Merită această perspectivă punerea capră a țării într-o susținere de argat a planului Macron – Merkel precum cea propusă de Iohannis?
Cred că este nevoie urgentă de armonizare internă, cel puțin pe probleme externe. Împrejurările internaționale au plasat, în fine, România, într-o poziție de invidiat, în care vocea ei chiar să conteze. Cu puțin curaj și buni negociatori am putea recupera ani lungi de proastă guvernare.
Dar oare avem curajul necesar? Și acei negociatori de anvergură? (Sava N.).
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
-
Exclusivacum 12 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Exclusivacum 17 oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



