Inlocuitorul lui Florian Coldea la butoanele operative ale Serviciului Roman de Informatii a fost pus de Lucian Pahontu, asta ca sa fie clar de la bun inceput ! Iar Eduard Hellvig a fost nevoit „sa inghita” numirea lui Razvan Ionescu drept prim- adjunct al sau cu doar zece minute inainte de anuntul oficial ! Si uite cum, asa cum nimeni nu este profet in tara lui, si generalul Pahontu, desi primeste lovitura dupa lovitura in lupta informativa ce macina Serviciul de Protectie si Paza de peste un an de zile, fiind, ce-i drept, un „incasator” cum demult n-a mai avut sistemul  a reusit, iata, o performanta de-a dreptul halucinanta. Este vorba despre penetrarea informativa, si inca „pe persoana fizica” a principalului serviciu secret al tarii, chiar la varful acestuia! Pentru ca, nu-i asa, junele Razvan Ionescu nu are cum sa uite vreodata „umarul” lui Pahontu pe care s-a cocotat pana la functia de prim adjunct al directorului SRI, Eduard Hellvig.

Un Hellvig care, desi a fost singurul de la varful serviciilor secrete asumat si girat deopotriva de seful statului in timpul mandatului sau incepe sa se dovedeasca tot mai mult „mana moarta” a lui Iohannis in lupta pentru suprematie in sistem. Si cum ar putea fi altfel, cand in ciuda intentiilor de netagaduit de democratizare a serviciului, principalii trei adjuncti ai lui Hellvig sunt bine interconectati la cu totul alte grupari de interese. Pentru ca in timp ce Razvan Ionescu trebuie sa-i multumeasca lui Pahontu pentru sprijinul oferit la surprinzatoarea sa nominalizare si chiar „sa pupe ghiulul” la o adica, generalul George Viorel Voinescu ramane pe deplin loial fostului prim- adjunct , caruia ii raporteaza si de doua ori pe zi tot ce misca in SRI, dupa ce Florian Coldea s-a vazut nevoit sa faca un pas inapoi acum deja mai bine de un an. Iar Adrian Ciocirlan este racordat la propriile proiecte politice, dupa cum foarte bine stiu pana si partenerii strategici de peste Ocean. Astfel ca, oricat ar incerca sa mentina un echilibru de fatada in interiorul serviciului, misiunea lui Eduard Hellvig pare una imposibila, acesta fiind greu de luat in serios ca fiind adevaratul conducator al Serviciului Roman de Informatii, cel putin atata timp cat adjunctii sai trag care „hais” si care ”cea”… Asta ca sa nu mai vorbim si de „perversa” recent primita de la chiar predecesorul sau, George Maior, actualul ambasador in SUA nepierzand niciun prilej de a se autoprezenta, ironic, drept protectorul lui Hellvig, lasand sa se inteleaga ca „a avut grija si de ala micu” atunci cand a fost la Washington …!

Razvan Ionescu, omul SPP !

Au fost adversari din umbra ai statulului paralel care s-au entuziasmat peste masura atunci cand Florian Coldea a parasit oficial conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii,  „legendand” varianta de lucru ca Eduard Hellvig nu doar ca l-ar fi ejectat din sistem pe cel care a condus de facto serviciul un deceniu, dar si ca mai avea un pic si aproape ca-i dadea si un picior in fund. Insa pozitia de forta de pe care ar fi jucat Hellvig in viziunea sustinatorilor iohannisti nu prea se potrivestre deloc cu adevarul gol-golut atat de bine cunoscut de catre toti cei din conducerea SRI, si anume ca Razvan Ionescu a fost impus prim -adjunct doar cu 10 minute inainte de anuntul oficial ! Si ca Hellvig, socat peste masura sau neputincios, aproape ca nici nu mai conteaza, nu a schitat niciun gest pentru a stopa aceasta mutare„ in plic” a generalului Lucian Pahontu. Cel care, desi subestimat de multi, a reusit, iata, sa-si impuna propriul favorit la conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii. Ce-i drept, intr-o perioada in care nu incepuse inca „documentarea” sa din fruntea SPP si se bucura din plin de linistea unui „armistitiu mincinos”…

Voinescu, „goarna” lui Coldea !

Si de parca nu ar fi fost de ajuns ca reprezentantul „lupilor tineri” din sistem in fruntea SRI  este omul de incredere al altul sef de structura, situatia lui Eduard Hellvig este cu atat mai ingrata cu cat, la nivelul serviciului, mai exista un veritabil „stat in stat”. Este vorba de gruparea condusa de generalul George Viorel Voinescu, „ultimul mohican” din „epoca de aur” a statului paralel pastrat „miraculos” ca adjunct al SRI-ului. Si cel care, dupa cum bine stiu pana si structurile contrainformative ale altor servicii, nu face niciun secret din faptul ca a ramas „cu Coldea in suflet”, existand suspiciuni rezonabile ca acesta nu doar ca il tine la curent pe fostul sau sef cu ce mai e nou, dar si ca ar transmite mesajele de „rezistenta” ale fostului prim- adjunct catre „coldistii” ramasi inca in serviciu.

Ciocirlan si-a taiat stomacul !

Cam aceasta ar fi singura noutate demna de luat in seama cu privire la strategia altui adjunct din „garda noua”, Adrian Ciocirlan. Cel care, desi si-a schimbat substantial aspectul fizic in urma unei interventii chirurgicale, dupa cum il birfesc cu ironie sau invidie, dupa caz, ceilalti sefi din conducerea SRI, nu si-ar fi schimbat si proiectele cu puternice conexiuni intr-o anume parte a lumii politice. Iar inconjurat astfel din toate partile de oameni care isi urmaresc propriile strategii, Eduard Hellvig pare tot mai izolat in incercarea de a se impune ca un director – jucator al SRI-ului. Asta ca sa nu mai spunem ca trebuie sa aiba un ochi deschis si la spate atunci cand vine vorba de George Maior, actualul ambasadaor al Romaniei la Washington netrecand  inca  peste „umilinta” ca nu si-a putut impune el succesorul la conducerea serviciului. Iar daca vrea sa arate cu adevarat ca tine totusi in mana haturile serviciului si sa capete astfel parteneri puternici, Eduard Hellvig ar trebui sa faca acest lucru din chiar propriul birou, ci nu din  complexul „Stejarii”. Care, ce-i drept, tot „in Padure” se afla si la o aruncatura de bat de „barlogul” din Baneasa, dar una e sa lupti direct „pe front” si alta sa te retragi la terase de fite printre baieti de oras, pozand in victima, cand, totusi, ai painea si cutitul inca in mainile tale…(Catalin Tache).