Anchete
OPINIE/Existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal – Comisarul de Prahova

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.
Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]
“Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.
Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.
Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”
Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt, confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).
De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:
- Sistemului naţional de securitate cibernetică (SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
- Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu, recent adus consilier de stat in cabinetul prim-ministrului). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
- Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].
Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.
Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.
Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:
“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”
Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea prevederilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.
Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa.
[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443
[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”
Anchete
Mircea Cretu si-a inaintat demisia de la conducerea instantei

Oare ce o fi patit judecatorul Mircea Cretu, presedintele Curtii de Apel Timisoara?
Gestul sau este unul neasteptat, avand in vedere ca participa la concursul pentru functii de conducere, dorind deci inca un mandat de trei ani ca presedinte al Curtii de Apel Timisoara, dezvaluie Lumea Justitiei. Cert este ca cererea de eliberare din functia de presedinte a Curtii de Apel Timisioara, prin demisie, formulata de Mircea Cretu va fi discutata de Sectia pentru judecatori a CSM in sedinta de joi, 7 decembrie 2023. (Irinel I.).
Anchete
Vi-l mai amintiti pe procurorul DNA Camelus Paduraru, despre care avocatii spuneau ca este cel mai enervant procuror de sedinta?

Ei bine, dupa pensionare, fostul procuror a ajuns fix avocat., dezvaluie Lumea Justritiei.
Aflam asta de pe pagina de Facebook a lui Camelus Paduraru!
Si tot de acolo aflam ca acelasi Camelus se crede Cicero, sau ar vrea sa fie precum Cicero. In acest sens, daca va uitati la linkul paginii de Facebook a lui Camelus, veti observa ca numele acestuia este “cicero.filosof” (vezi facsimil). Te doare capul, nu altceva! In plus, va rugam sa mai remarcati ca fostul procuror si-a pus diacritica doar la numele de familie, nu si la prenume. Probabil ca s-a gandit ca astfel va suna latineste. Oricum: situatia nu e grava, daca ne gandim ca altii se cred Napoleon (ca tot ruleaza zilele astea filmul in cinematografe). (Irinel I.).
Altfel, va dati seama ce mandrie trebuie sa fie pe avocati la gandul ca sunt colegi cu unul care a pledat in instanta pentru condamnarea unor oameni trimisi nevinovati in judecata de DNA? (Irinel I.).
Anchete
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj

Primarul din Baia Mare, Catalin Chereches, are saptamana viitoare o sansa de a scapa de condamnarea de 5 ani inchisoare cu executare pentru luare de mita primita in urma cu cateva zile la Curtea de Apel Cluj, dezvaluie Lumea Justitiei. Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj, stramutare intemeiata pe motiv ca una dintre judecatoarele care l-au condamnat – Georgiana Rodica Farcas-Hingan – se afla in stare de incompatibilitate, dupa ce a facut denunt impotriva soacrei primarului, deci era in vadita relatie de dusamanie cu acesta. E drept judecatoarea Farcas-Hingan a formulat declaratie de abtinere, insa aceasta a fost una la misto, fiind respinsa de colegii sai de la Curtea de Apel Cluj.
Revenind la cererea de stramutare depusa de Chereches, inregistrata inainte de pronuntarea deciziei definitive, aceasta va fi judecata chiar daca hotararea de condamnare a fost pronuntata, o eventuala admitere a ei avand un impact major: decizia de condamnare va fi desfiintata, conform art. 74 alin. 5 din Codul de procedura penala, iar dosarul in care a fost condamnat de va rejudeca, din faza apelului. In ceea ce priveste completul la care a picat Catalin Chereches si care va decide asupra cererii de stramutare, el este format din judecatoarele Oana Burnel, Simona Cirnaru si Rodica Aida Popa (foto). Daca are sau nu primarul vreo sansa, va lasam pe dvs sa trageti concluzia.
Totusi, trebuie sa spune ca o asemenea cerere de stramutare ar trebui admisa de pe scaun, din punctul nostru de vedere. Asta intrucat este inadmisibil ca un inculpat, oricare ar fi el, sa fie judecat de o judecatoare ce a facut denunt impotriva unui membru al familiei respectivului inculpat. Nu exista nici cea mai mica aparenta de impartialitate, iar intreaga solutie este vulnerabilizata tocmai din cauza pastrarii Georgianei Rodica Farcas-Hingan in complet, existand asadar o legitima suspiciune privind incalcarea dreptului la un proces echitabil. Altfel, povestea ca primarul Chereches ar fi premeditat cazul cu soacra sa care ar fi incercat mituirea judecatoarei Farcas-Hingan pentru a o face pe aceasta incompatibila, obtinand in acest mod o reluare a judecatii apelului pentru a intra in prescriptie este doar o poveste, in conditiile in care fapta de luare de mita se prescria abia in primavara anului vitor, deci era timp pentru finalizarea dosarului intr-o eventuala rejudecare a apelului. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile
Mai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani?
-
Exclusivacum o zi
Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală” ies la iveală!(I)
-
Exclusivacum 3 zile
Cel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE
-
Exclusivacum 2 zile
SANTAJELE MAFIEI CU AUTORITATI ale statului roman/Grupul de crima financiar – organizata locala cu sprijinul politistilor corupti si cu sprijinul parchetelor si instantelor/Documente si inregistrari audio, in exclusivitate/Azi, orele 13.00
-
Exclusivacum 2 zile
Demersul studenților de la Academia de Poliție „A. I. Cuza”- continuă!!!
-
Administratieacum 3 zile
Serviciile au folosit partidul ca pe un prezervativ de unică folosință
-
Exclusivacum 3 zile
Nici în 2023, cei care conduc MAI nu au fost capabili să creeze un sistem de recrutare la județul de înscriere/Incompetența a ucis un polițist la Constanța
-
Ancheteacum 3 zile
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj