Anchete
Ministrul Pintea a lasat catelul si invrajbeste sistemul – Comisarul de Prahova
Dar pentru felul in care gestioneaza aceasta criza si pentru atitudine, dna Pintea nu are nicio scuza. Daca era un autentic profesionist, cum dorea sa para pana acum, daca avea un minim respect pentru oamenii aceia disperati din curtile spitalelor, care fac la fel de mult parte din sistemul sanitar ca medicii, dna Pintea nu incerca sa acopere imensa mizerie comisa, ca un politruc de duzina.
Si daca nu avea puterea sa spuna adevarul si sa procedeze in consecinta, macar nu lansa niste acuzatii despre care stie bine ca nu fac decat sa invrajbeasca exact sistemul pe care il conduce.
Adevarul e ca noile reglementari au un efect previzibil, pentru ca asa au fost croite. Da, pentru medici majorarile sunt substantiale, dar inegale. Din cauza jocului sporurilor, care injumatateste veniturile cadrelor medii si auxiliare, un medic de la un spital de top din Bucuresti, din subordinea ministerului Sanatatii, poate lua cu mult mai putini bani decat unul dintr-un spital dintr-o alta localitate, aflat in subordinea autortiatilor locale. In plus, sa vedem ce va ramane din aceste salarii majorate sub presiunea inflatiei si cat timp vor putea fi ele platite.
Pentru restul personalului din spitale cresterile au fost din start cu mult mai mici, combinate cu mutarea contributiilor. Ca sa isi conserve macar veniturile, acesti oameni depindeau de sporuri. Dar ce sa vezi? Legea 153/2017 limiteaza sporurile acordate in sistemul sanitar la 30% din suma salariilor de baza la nivelul ordonatorilor principali de credite.
Daca vorbim despre un spital din subordinea unei Primarii sau a unui Consiliu judetean, lucrurile pot fi tinute cat de cat in echilibru, pentru ca acestea au in subordine si institutii unde nu se acorda sporuri, deci pot concentra sume mari pentru sporurile din spitale.
Ministerul Sanatatii are insa in subordine numai spitale, deci 30% nu-i ajunge nici pe o masea, ceea ce se simte mai ales in spitalele cele mai grele, cu sporurile cele mai mari. Asa ca toate spitalele care tin de minister au amputat sporurile masiv, iar oameni care fac acelasi lucru si au aceeasi vechime primesc sume diferite in functie de spitalul in care functioneaza.
Daca medicii nu simt la fel de rau diferenta, pentru ca salariile lor de baza au crescut substantial, si resimt doar inegalitati, pentru restul e jale.
Asta ar fi trebuit sa spuna cu curaj dna Pintea, daca era ceea ce voia sa para. Cat despre ceea ce avea de facut, eu imi amintesc ca in octombrie 2005, un ministru al Educatiei a considerat ca nu poate asigura performanta si reforma in domeniul sau cu bugetul pus la dispozitie si a demisionat. Mircea Miclea e numele lui si reprezinta probabil cea mai iluminata minte in materie de functionare a sistemului de Educatie din Romania.
Demisia lui Mircea Miclea a fost o mare pierdere pentru Educatie, dar ramanerea cu bugetul pe care l-a primit n-ar fi fost un castig si l-ar fi pus in situatia dnei Pintea. O situatie pe care o persoana cu adevarat profesionista si demna nu cred ca o accepta.
Dna Pintea a recunoscut in interviul pe care mi l-a acordat ca, de fapt, majorarea salariilor medicilor este in buna masura o redistribuire a banilor de la personalul auxiliar catre medici, dar a ales sa arunce vina politicului catre sistem.
Pe de-o parte catre medici, care nu au acceptat sa renunte la sporuri ca ele sa fie directionate catre restul personalui. „Le-am explicat: lucrati impreuna cu asistenta, infirmiera spala pe jos, vi se pare normal ca ea sa ia 1.500 de lei net, cand as putea sa o ajut sa ia 2.000, sa nu piarda fata de salariul din februarie, dar voi sa pierdeti 200-300 de lei anul acesta in fiecare luna la spor, din 18.000, din 14.000, din 11.000 de lei?. Asta era de fapt discutia”.
Poate ca moral asa ar fi fost, dar nu e treaba medicului sa rezolve pe banii lui ineptiile create de politiceni. Le-a suportat deja demult. In unele spitale se intampla asa, de exemplu la Matei Bals, unde medicii sunt incadrati in grupe de risc inferioare celor primite de asistente si infirmiere, ceea ce e absurd, dar oamenii au consimtit sa isi ajute colegii. Exista si cazul medicului psihiatru din Vrancea care si-a impartit salariul cu infirmierele.
Sistemul nu se rezolva insa la mica intelegere.
A doua vina o au, potrivit dnei Pintea, managerii de spitale, care pot acorda prin lege tot felul de prime din fonduri proprii. Adica nu scot ei din foc castana clocotita a veniturilor taiate. De unde? Din analize la cerere, sugereaza dna Pintea. Cand i-am spus asta unui manager, a inceput sa rada. „Ce analize la cerere? Eu de-abia gestionez ce am, de unde sa scot in plus?”. Asta in conditiile in care fondul de salarii mananca in jur de 80-90% din bugetul unui spital.
Dar sa zicem ca managerii sunt slabi si nu se pricep. Cine ii tine in functii? Am intrebat-o pe dna ministru cati manageri interimari, deci numiti, are in sistem? Multi, mi-a raspuns dna Pintea.
Acestia sunt in general oameni numiti pe criterii politice sau oameni tinuti in nesiguranta interimatului ca sa nu miste, pentru ca un profesionist care are siguranta postului ocupat prin concurs poate fi extrem de incomod. Dna ministru admite acest lucru si ne asigura ca va incepe sa organizeze concursuri. Cand? Cat de curand.
Initial, dna Pintea a fost o speranta. In aparitiile publice vorbea omeneste, recunostea lipsurile, deplangea necazurile pacientilor. Al doilea ministru cu catel in brate dupa Vlad Voiculescu, adica un ministru cu ochi umezi si voce blanda, care arata precum un copil care sta la semafor cu catelul in brate. Te induioseaza, nu-ti vine sa-l alungi, sa-l mai superi si tu cu ceva.
Dar dincolo de jale, dna Pintea nu are solutii care sa corecteze pe fond ceea ce domnia sa deplange. Sau cel putin in interviul pentru Ziare.com nu a reusit sa formuleze una.
„Pana acum ati tot prezentat diagnostice de sistem, foarte corecte, unele foarte curajoase. Dar un ministru nu e un analist. Spuneti-mi doua imbunatatiri pe care oamenii le vor simti concret la contactul cu sistemul sanitar in urmatoarea perioada.
Foarte greu sa spun. Va fi mai bine ingrijit, mai cu zambetul pe buze, avand in vedere ca salarizarea va fi corespunzatoare. E greu de spus… Cred ca e nevoie de un timp mai lung pentru a schimba mentalitati, pentru ca de asta e nevoie in primul rand.
Atunci in cat timp se vor simti primele rezultate concrete?
Minimum un an. Pentru ca e nevoie de foarte multe… Dar nu m-am gandit la asta. Apar foarte mute probleme punctuale nerezolvate care izbucnesc. Din acestea probabil ca o sa rezolv mai multe”.
Dar iata cu ministrul Pintea a lasat catelul din brate, a dat jos masca profesionistului, pentru a invrajbi sistemul sanitar ca sa acopere greselile politicului. Ca e complet depasita de situatie, ca o provinciala inghitita de aparatul central, dupa cum mi-a fost descrisa de cineva din sistem, ca isi iubeste atat de mult functia incat ar face orice pentru ea, este o chestiune de detaliu. Rezultatul e acelasi si il vedem.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...
REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...
O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani
DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....
O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului
Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE
„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
-
Exclusivacum 3 zile
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 9 ore
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o zi
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zile
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o zi
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene