Anchete
Ministrul Pintea a lasat catelul si invrajbeste sistemul – Comisarul de Prahova
Dar pentru felul in care gestioneaza aceasta criza si pentru atitudine, dna Pintea nu are nicio scuza. Daca era un autentic profesionist, cum dorea sa para pana acum, daca avea un minim respect pentru oamenii aceia disperati din curtile spitalelor, care fac la fel de mult parte din sistemul sanitar ca medicii, dna Pintea nu incerca sa acopere imensa mizerie comisa, ca un politruc de duzina.
Si daca nu avea puterea sa spuna adevarul si sa procedeze in consecinta, macar nu lansa niste acuzatii despre care stie bine ca nu fac decat sa invrajbeasca exact sistemul pe care il conduce.
Adevarul e ca noile reglementari au un efect previzibil, pentru ca asa au fost croite. Da, pentru medici majorarile sunt substantiale, dar inegale. Din cauza jocului sporurilor, care injumatateste veniturile cadrelor medii si auxiliare, un medic de la un spital de top din Bucuresti, din subordinea ministerului Sanatatii, poate lua cu mult mai putini bani decat unul dintr-un spital dintr-o alta localitate, aflat in subordinea autortiatilor locale. In plus, sa vedem ce va ramane din aceste salarii majorate sub presiunea inflatiei si cat timp vor putea fi ele platite.
Pentru restul personalului din spitale cresterile au fost din start cu mult mai mici, combinate cu mutarea contributiilor. Ca sa isi conserve macar veniturile, acesti oameni depindeau de sporuri. Dar ce sa vezi? Legea 153/2017 limiteaza sporurile acordate in sistemul sanitar la 30% din suma salariilor de baza la nivelul ordonatorilor principali de credite.
Daca vorbim despre un spital din subordinea unei Primarii sau a unui Consiliu judetean, lucrurile pot fi tinute cat de cat in echilibru, pentru ca acestea au in subordine si institutii unde nu se acorda sporuri, deci pot concentra sume mari pentru sporurile din spitale.
Ministerul Sanatatii are insa in subordine numai spitale, deci 30% nu-i ajunge nici pe o masea, ceea ce se simte mai ales in spitalele cele mai grele, cu sporurile cele mai mari. Asa ca toate spitalele care tin de minister au amputat sporurile masiv, iar oameni care fac acelasi lucru si au aceeasi vechime primesc sume diferite in functie de spitalul in care functioneaza.
Daca medicii nu simt la fel de rau diferenta, pentru ca salariile lor de baza au crescut substantial, si resimt doar inegalitati, pentru restul e jale.
Asta ar fi trebuit sa spuna cu curaj dna Pintea, daca era ceea ce voia sa para. Cat despre ceea ce avea de facut, eu imi amintesc ca in octombrie 2005, un ministru al Educatiei a considerat ca nu poate asigura performanta si reforma in domeniul sau cu bugetul pus la dispozitie si a demisionat. Mircea Miclea e numele lui si reprezinta probabil cea mai iluminata minte in materie de functionare a sistemului de Educatie din Romania.
Demisia lui Mircea Miclea a fost o mare pierdere pentru Educatie, dar ramanerea cu bugetul pe care l-a primit n-ar fi fost un castig si l-ar fi pus in situatia dnei Pintea. O situatie pe care o persoana cu adevarat profesionista si demna nu cred ca o accepta.
Dna Pintea a recunoscut in interviul pe care mi l-a acordat ca, de fapt, majorarea salariilor medicilor este in buna masura o redistribuire a banilor de la personalul auxiliar catre medici, dar a ales sa arunce vina politicului catre sistem.
Pe de-o parte catre medici, care nu au acceptat sa renunte la sporuri ca ele sa fie directionate catre restul personalui. „Le-am explicat: lucrati impreuna cu asistenta, infirmiera spala pe jos, vi se pare normal ca ea sa ia 1.500 de lei net, cand as putea sa o ajut sa ia 2.000, sa nu piarda fata de salariul din februarie, dar voi sa pierdeti 200-300 de lei anul acesta in fiecare luna la spor, din 18.000, din 14.000, din 11.000 de lei?. Asta era de fapt discutia”.
Poate ca moral asa ar fi fost, dar nu e treaba medicului sa rezolve pe banii lui ineptiile create de politiceni. Le-a suportat deja demult. In unele spitale se intampla asa, de exemplu la Matei Bals, unde medicii sunt incadrati in grupe de risc inferioare celor primite de asistente si infirmiere, ceea ce e absurd, dar oamenii au consimtit sa isi ajute colegii. Exista si cazul medicului psihiatru din Vrancea care si-a impartit salariul cu infirmierele.
Sistemul nu se rezolva insa la mica intelegere.
A doua vina o au, potrivit dnei Pintea, managerii de spitale, care pot acorda prin lege tot felul de prime din fonduri proprii. Adica nu scot ei din foc castana clocotita a veniturilor taiate. De unde? Din analize la cerere, sugereaza dna Pintea. Cand i-am spus asta unui manager, a inceput sa rada. „Ce analize la cerere? Eu de-abia gestionez ce am, de unde sa scot in plus?”. Asta in conditiile in care fondul de salarii mananca in jur de 80-90% din bugetul unui spital.
Dar sa zicem ca managerii sunt slabi si nu se pricep. Cine ii tine in functii? Am intrebat-o pe dna ministru cati manageri interimari, deci numiti, are in sistem? Multi, mi-a raspuns dna Pintea.
Acestia sunt in general oameni numiti pe criterii politice sau oameni tinuti in nesiguranta interimatului ca sa nu miste, pentru ca un profesionist care are siguranta postului ocupat prin concurs poate fi extrem de incomod. Dna ministru admite acest lucru si ne asigura ca va incepe sa organizeze concursuri. Cand? Cat de curand.
Initial, dna Pintea a fost o speranta. In aparitiile publice vorbea omeneste, recunostea lipsurile, deplangea necazurile pacientilor. Al doilea ministru cu catel in brate dupa Vlad Voiculescu, adica un ministru cu ochi umezi si voce blanda, care arata precum un copil care sta la semafor cu catelul in brate. Te induioseaza, nu-ti vine sa-l alungi, sa-l mai superi si tu cu ceva.
Dar dincolo de jale, dna Pintea nu are solutii care sa corecteze pe fond ceea ce domnia sa deplange. Sau cel putin in interviul pentru Ziare.com nu a reusit sa formuleze una.
„Pana acum ati tot prezentat diagnostice de sistem, foarte corecte, unele foarte curajoase. Dar un ministru nu e un analist. Spuneti-mi doua imbunatatiri pe care oamenii le vor simti concret la contactul cu sistemul sanitar in urmatoarea perioada.
Foarte greu sa spun. Va fi mai bine ingrijit, mai cu zambetul pe buze, avand in vedere ca salarizarea va fi corespunzatoare. E greu de spus… Cred ca e nevoie de un timp mai lung pentru a schimba mentalitati, pentru ca de asta e nevoie in primul rand.
Atunci in cat timp se vor simti primele rezultate concrete?
Minimum un an. Pentru ca e nevoie de foarte multe… Dar nu m-am gandit la asta. Apar foarte mute probleme punctuale nerezolvate care izbucnesc. Din acestea probabil ca o sa rezolv mai multe”.
Dar iata cu ministrul Pintea a lasat catelul din brate, a dat jos masca profesionistului, pentru a invrajbi sistemul sanitar ca sa acopere greselile politicului. Ca e complet depasita de situatie, ca o provinciala inghitita de aparatul central, dupa cum mi-a fost descrisa de cineva din sistem, ca isi iubeste atat de mult functia incat ar face orice pentru ea, este o chestiune de detaliu. Rezultatul e acelasi si il vedem.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



