Anchete
Sindicalistii se tem ca ar putea veni rusii, premierului i s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare – Comisarul de Prahova
Grupul ArcelorMittal a confirmat, pe 13 aprilie, ca vinde combinatul de la Galati, alaturi de alte unitati de productie din strainatate daca, in schimb, Comisia Europeana ii permite sa cumpere otelaria Ilva, cea mai mare din Europa.
Vestea le-a adus galatenilor doar neliniste, in conditiile in care economia orasului graviteaza in jurul combinatului. Cu peste 5.000 de salariati pe statele de plata, acesta este cel mai mare angajator din intreg judetul. In plus, sute de firme locale rezista pe piata doar datorita colaborarii cu aceasta mare unitate siderurgica pe care ArcelorMittal se pregateste sa o vanda. Cum nimeni nu stie inca cine va fi viitorul proprietar, galatenii pun raul in fata: daca ia cineva combinatul doar ca sa-l inchida si sa lase mii de oameni pe drumuri?
Consiliul Concurentei: Comisia Europeana nu va permite inchiderea combinatului
Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, saptamana trecuta, ca nu exista niciun pericol pentru combinatul de la Galati, cata vreme atat Comisia Europeana, cat si statul roman isi doresc ca acesta sa prospere.
„Ei, daca spun ca ArcelorMittal e prea mare pe piata si trebuie sa vanda un activ, se vor asigura ca acel activ, in speta Sidex, e vandut unui operator care are capacitate. Si aici interesul Comisiei concorda cu interesul Romaniei. Si Comisia Europeana si Romania isi doresc ca acest combinat sa functioneze bine in continuare.
Pana saptamana viitoare (aceasta saptaman – n.r.) vom avea o opinie daca ni se pare ca vanzarea Sidex este necesara pentru aprobarea tranzactiei. Asta se va decide saptamana viitoare. Presupunand ca se vor accepta angajamentele, si statul roman va putea sa spuna daca il accepta sau nu pe cumparator”, a punctat Chiritoiu, potrivit News.ro.
Parlamentarii galateni nu impartasesc, insa, optimismul presedintelui Consiliului Concurentei.
Parlamentarii galateni pun in discutie nationalizarea unitatii siderurgice
Deputatul galatean Victor Paul Dobre (PNL) a mai vazut situatii de criza la combinat. Pe una dintre ele a si mediat-o, pe vremea cand era prefect de Galati. Acum, Dobre sustine ca implicarea Guvernului in vanzarea combinatului se impune, in cazul in care nu vrem sa riscam ca zona Galatiului sa ajunga in curand sa semene, din punct de vedere economic, cu Valea Jiului.
„Trebuie sa stabilim, inainte de toate, ca aceasta tranzactie nu e una obisnuita. Nu se vinde o marfa. ArcelorMittal vinde combinatul pentru a putea cumpara (otelaria Illva din Italia – n. red.), iar pentru asta are nevoia de acordul Comisiei Europene, organism cu putere de decizie al Uniunii Europene. Iar din Uniunea Europeana face parte si statul roman. In consecinta, statul roman, prin intermediul Guvernului, are un cuvant de spus privind vanzarea.
Sigur, trebuie sa dam dovada de respect si sa ne indeplinim obligatiile constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. Nu se poate duce statul la proprietar sa-i spuna ‘Stop, nu vinde!’ sau ‘Iti iau combinatul inapoi!’. Dar, atentie, asta nu inseamna ca statul n-are niciun cuvant de spus. Din cate imi amintesc eu, exista precedente in alte tari europene. Spre exemplu, cand a considerat ca e nevoie, doamna Margaret Thatcher a nationalizat unitati de productie…
Consider, deci, ca Guvernul este singura institutie care poate sustine, inclusiv la Bruxelles, punctul de vedere al Romaniei in problema vanzarii combinatului de la Galati. Da, respectam regulile si dreptul de proprietate, dar fiecare stat are o strategie a sa. Disparitia combinatului ar aduce Galatiul in situatia Vaii Jiului. Nu trebuie sa alarmam pe nimeni, dar vorbim, totusi, despre un scenariu cat se poate de plauzibil. Iar asta inseamna ca la acest moment toate scenariile ar trebui luate in calcul. Inclusiv cel al renationalizarii temporare a combinatului sau a cumpararii de actiuni care sa-i permita statului sa fie pe o pozitie de forta, cum e in Santierul de la Mangalia. Nicio posibilitate n-ar trebui exclusa, in acest stadiu.
Tinand cont de consecintele pe care le-ar putea avea vanzarea combinatului, Guvernul va vrea cu siguranta sa stie cum se desfasoara tranzactia. E o chestiune atat de importanta incat justifica atentia unui ministru, a unui vice-prim ministru sau chiar a unui prim ministru”, a declarat pentru Ziare.com deputatul Victor Paul Dobre.
Salvarea siderurgiei galatene ar putea depinde de desecretizarea contractului prin care s-a privatizat combinatul
Senatorul galatean George Stanga (PNL) sustine ca a solicitat desecretizarea contractului de privatizare a combinatului Sidex SA Galati, pe care grupul ArcelorMittal l-a cumparat in anul 2001.
„Stim cu totii ca acel contract este inca secret. Nu inteleg de ce. Normal ar fi sa putem vedea si noi, muritorii de rand, ce obligatii si-a asumat fiecare dintre parti, statul roman si ArcelorMittal, la vanzare. Abia dupa desecretizare vom putea avea suficiente informatii ca sa intelegem ce ar fi de facut pentru a-i ajuta pe oameni sa isi pastreze locurile de munca si pentru sprijinrea economiei din zona”, a precizat pentru Ziare.com George Stanga.
Acesta a spus ca i-a solicitat in scris premierului Viorica Dancila desecretizarea contractului si ca, in termen de cel mult 30 de zile, potrivit procedurii parlamentare, ar trebui sa primeasca raspuns.
Deputatul de Galati din partea USR Bogdan Rodeanu a preciat pentru Ziare.com ca i-a solicitat Vioricai Dancila o copie a dosarului de privatizare a combinatului siderurgic galatean.
„In cazul in care acest lucru nu este posibil, va rugam sa motivati secretizarea respectivului document al statului roman, precum si temeiul legal care sustine aceasta motivatie”, se arata in interpelarea semnata de deputatul Bogdan Rodeanu.
Sindicalistii de la ArcelorMittal Galati incearca sa blocheze vanzarea, de teama rusilor
Conducerea sindicatului Siderurgistul AMG sustine ca incearca sa impiedica vanzarea combinatului, in conditiile in care actionar mai bun decat ArcelorMittal nu exista. Grupul britanico-indian este cel mai mare din industria otelului si a mineritului din lume.
Purtatorul de cuvant al sindicalistilor, Vasile Crisan, a explicat pentru Ziare.com si ce anume face acum conducerea de la Siderurgistul AMG pentru a-si atinge obiectivele.
„Noi ne dorim ca acest combinat galatean sa ramana in administrarea grupului ArcelorMittal. Intr-un fel, facand parte din grup – primul la nivel mondial – stim ca lucram alaturi de cei mai buni. Iar asta ne asigura, inainte de toate, stabilitate. Salariile siderurgistilor nu sunt mari, dar se dau la timp, ceea ce conteaza pentru noi.
Sustinem mentinerea actualului actionariat pe toate caile pe care le avem la dispozitie. Conducerea sindicatul Siderurgistul AMG a mers la Luxemburg, in perioda 14-18 apriliei, la reuniunea Comitetului National de Intreprindere pentru a expune motivele care ne fac sa credem ca nu exista niciun motiv pentru care ArcelorMittal ar trebui sa vanda. N-ar fi nicio problema de concurenta. Ei cumpara Illva ca sa poata face table pentru industria auto. La Galati nu se poate produce asa ceva. Nici macar nu suntem in aceeasi regiune. Chiar n-ar fi nicio problema”, a precizat pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Acesta a spus ca si sindicalistii i-au scris Vioricai Dancila, cerandu-i sa-i primeasca si sa-i lase sa explice la ce pericole se expune economia romaneasca prin vanzarea combinatului de la Galati.
„Daca pleaca ArcelorMittal, cine poate sti cine va cumpara combinatul? Se vorbeste deja despre posibilitatea ca viitori patroni sa fie ucrainieni sau chiar rusi. Sigur, e la nivel de barfa, dar de vreme ce se vorbeste, posibilitatea exista. Va mai amintiti cat de repede au inchis rusii combinatul de la Campia Turzii? Asa ceva se poate intampla si la noi”, a mai spus pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Sindicalistii nu sustin, la acest moment, renationalizarea combinatului. De altfel, pana la privatizarea din 2001, statul s-a dovedit a fi un administrator ineficient si foarte usor de corupt al combinatui, fost Sidex SA. In doar cativa ani, nenumarati oameni de afaceri din Galati s-au imbogatit capusand combinatul, care ajunsese, in 2001, sa aiba datorii de circa un miliard de euro. Guvernul Nastase a sters acele datorii si a secretizat dosarul de privatizare. De ce mai au si astazi acele documente caracter secret, nimeni nu spune.
Pana la acest moment, premierul Viorica Dancila nu a facut nicio declaratie care sa indice faptul ca ar fi luat act de solicitarile galatenilor. Doar Ministerul Economiei a cerut o situatie, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei.
„Ministrul Economiei, Danut Andrusca, a cerut o informare cu privire la stadiul monitorizarii post-privatizare in ceea ce priveste ArcelorMittal Galati”, a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Alexandru Macoveiciuc.
Pe 23 mai, CE va anunta daca accepta ca ArcelorMittal sa preia otelaria italiana Ilva si sa vanda, in schimb, pentru a nu monopoliza piata otelului, mai multe unitati de productie, printre care combinatul de la Galati. In cazul in care CE va unda verde tranzactiilor, ramane sa vedem cum se va ingriji si de soarta combinatului galatean si cum va manageria Guvernul situatia.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
- Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
- Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
- Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
- Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Anchete
O nouă frontieră legală: Magistrații, excluși de la conducerea Facultăților de Drept
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
Anchete
Justiția română în agitație: Plângerea fostei judecătoare Camelia Bogdan, respinsă de CSM, un magistrat, suspendat în circumstanțe „misterioase”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost astăzi în centrul atenției, pronunțându-se în două cazuri distincte, dar relevante pentru sistemul judiciar românesc. Pe de o parte, Secția pentru judecători a respins o plângere prealabilă formulată de fosta judecătoare Camelia Bogdan, iar pe de altă parte, a decis suspendarea unui magistrat, decizie învăluită în mister, nefiind comunicate oficial nici numele, nici motivele.
Răspuns negativ pentru fosta judecătoare Camelia Bogdan
Fosta judecătoare Camelia Bogdan, cunoscută publicului larg și radiată definitiv din magistratură, a primit un răspuns defavorabil la prima sa acțiune din anul 2026. Potrivit publicației Lumea Justiției, Bogdan formulase o plângere prealabilă contestând pasaje din regulamentul instanțelor, care vizează soluționarea cererilor de recuzare și abținere, precum și repartizarea cauzelor.
Deși solicitase amânarea discutării plângerii, Camelia Bogdan a primit astăzi, 27 ianuarie 2026, decizia Secției pentru judecători a CSM: plângerea a fost respinsă. Observatorii din lumea justiției anticipează însă că perseverența fostei judecătoare o va determina să continue demersurile legale.
Suspiciuni și mister în cazul suspendării unui magistrat
În aceeași zi de marți, 27 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a luat o altă decizie de importanță majoră, hotărând suspendarea din funcție a unui magistrat. Cu toate acestea, secretul planează asupra acestei măsuri, întrucât minuta hotărârii nu precizează nici temeiurile exacte ale suspendării, nici identitatea judecătorului vizat.
Lipsa detaliilor a alimentat speculațiile. Ziarul Incisiv de Prahova a fost printre primele publicații care, citând lipsa motivelor explicite, a sugerat că ar putea fi vorba despre o „suspendare pe motive psihice”. Publicația se întreabă, cu o notă de ambiguitate, dacă magistratul suspendat ar putea fi una dintre judecătoarele despre care a mai dezvăluit informații în trecut.
Până la comunicarea oficială a detaliilor de către CSM, motivele rămân învăluite în incertitudine. (Irinel I.).;
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 19 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



