Actualitate
Salvarea presei românești din falimentul aproape total vine de la campionii datoriilor/ Cum salveaza Gusa mass-media mioritica

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS):
O, ce veste minunată: salvarea presei românești din falimentul aproape total vine de la campionii datoriilor: Realitatea TV și al ei acționar și manager, Cozmin Gușă. Aflăm din presa ultimei perioade că acesta a convins un mare fond american de investiții să pompeze 50 de milioane de dolari în presa de la noi, o sumă de-a dreptul uriașă, am spune.
Și am mai spune Doamne ajută!
Dacă nu am avea niște foarte mărunte motive de scepticism.
“Vestea bună este că „USA is back in business” şi vine cu sume importante pentru normalizarea situaţiei mass media românească. Am depus toate eforturile, şi nu sunt puţine, lucrez de cel puţin doi ani la acest proiect, pentru ca să putem implementa din nou normalitatea şi libertatea de expresie şi, bine-înţeles, în ciuda tuturor acestor oprelişti, vom lupta în continuare pentru ca Realitatea TV să rămână fidelă acestui scop,” declară Cozmin Guşă, legat de noul proiect.
Banii ar urma să fie canalizaţi, cu predilecţie, către mass-media locală, în special în televiziuni, posturi de radio și platforme naționale sau regionale, dar și în societăți media de importanță locală din anumite zone, în schimbul preluării unor participații la aceste companii.
Nu-i așa că e înduioșător?
E ca și cum Rîmaru ar anunța investiții într-un ONG dedicat tinerelor femei bătute de soți.
Ce aflăm din presă: că o mare companie din Washington, Ellaal Goldberg Corporation, va investi în presa de la noi 50 de milioane de dolari, care vor fi administrați de Mark J. Robertson, președinte al companiei de consultanță financiară Potomac Global Advisors, cu sediul în Washington.
Despre Ellaal Corporation aflăm că are o filială în România, în Tg.Mureș, numită Ellaal Goldberg SA, care îl are printre acționari chiar pe Cozmin Gușă.
Pînă aici, toate bune și frumoase.
Să vedem pe unde răsar micile semne de întrebare.
Știrea despre respectiva investiție apare, ce-i drept, și pe siteul businesswire.com, specializat în informații de acest gen, de unde e preluată și de alte mass-media americane, fără a mai vorbi despre valurile uriașe stîrnite la noi.
Straniu e că pe internet nu apare absolut nicio informație – necum vreun site propriu – despre marea firmă Ellaal Goldberg Corporation. Nimic-nimicuța, cum nu apare nici pe siteurile americane care indexează toate companiile legal înregistrate.
Despre Mark J.Robertson și a sa firmă Potomac Global Advisors se poate afla, însă, cîte ceva, inclusiv o legătură destul de strînsă cu țara noastră, de-a lungul anilor.
Astfel, între clienții foști sau actuali ai firmei sale pe care i-a consiliat se numără Realitatea TV, Petromservice (Luca & Vîntu, ambii în pușcărie), Ministerul Economiei și Comerțului și firma Romtehnica. Nu figurează, cum ar fi trebuit, firma Ellaal Goldberg Corporation.
Robertson mai e asociat în firma de avocați Mararu & Mararu cu reputații avocați români Ioan Mararu și Amala Mararu, firmă care a avut printre clienți UGIR 1903, Asociația Română a Petroliștilor, Federația Națională a Transportatorilor Rutieri, Ovidiu Tender (aflat în pușcărie), SIF Transilvania ori Roman Copper Canada.
Acum cîțiva ani, ”Cotidianul” relata că societatea avocaților Mararu, la acea vreme considerată o firmă modestă, de apartament, a ajuns în mod curios să reprezinte Roman Copper în acțiunea de preluare a unei mari firme precum Cupru Min Abrud, o afacere de sute de milioane de euro. Plus alte amănunte interesante, implicînd și niște investitori ruși.
Revenind la Ellaal, trebuie remarcată o curiozitate: înființată în 2005, filiala din România, unde Gușă e acționar, a purtat pînă la un moment dat, după 2015, numele de Ellaal Corporation, amintind de cel atribuit azi firmei americane-mamă, cea de negăsit, apoi l-a schimbat în Ellaal Goldberg. În 2005, Cozmin Gușă era deputat PD, dar declarațiile sale de avere și interese din acea perioadă nu conțin referiri la firma Allaal; e posibil să fi intrat mai tîrziu, însă, în acționariat.
Potrivit ultimului bilanț contabil, la finele lui 2016 firma Ellaal Goldberg avea pierderi de 1.943.397 lei și înregistra datorii de 1.428.683 lei. De la înființare pînă în 2015, firma a avut între zero și un angajat, apoi 11 în 2015 și 16 în 2016.
La fel de interesant, în luna decembrie a anului trecut, firma Ellaal Goldberg a pierdut un proces comercial cu un cetățean român, Radu Sabău, căruia trebuia să-i achite despăgubiri de aproape 40.000 de lei plus cheltuieli de judecată.
Pe unde cauți, numai pagube.
Să tragem linie și să adunăm veștile bune:
O companie americană imposibil de identificat prin surse deschise decide brusc să investească o sumă uriașă în presa falimentară din România, deși scopul oricărui fond de investiții e profitul.
Banii respectivi ar urma să fie gestionați în România după indicațiile unui consultant american, deși compania amintită are propria sucursală specializată în consultanță în țara noastră, care și ea se va implica în aceeași operațiune.
Consultantul american care ar trebui să salveze prin sfaturile lui presa mioritică de la faliment a consiliat în trecut Realitatea TV, ajunsă azi datoarea nr.1 din media autohtonă.
Generoasa companie americană, în mod inexplicabil, e interesată de toate organele de presă de la noi, declarativ, dar NU salvează în mod direct de la faliment Realitatea TV, deși îl are ca asociat pe Cozmin Gușă, managerul acesteia.
Sucursala din România, cu Gușă acționar, e atît de pricepută la investiții financiare încît e datoare vîndută, merge în mare pagubă și mai dă socoteală și prin justiție.
Și acum, să curgă vinul, să cînte muzica, să vină femeile sau Miliția, vorba lui nea Bacchus. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”