Anchete
EXPLOZIV/PLESOIANU– Masuri pentru democratizarea serviciilor – Comisarul de Prahova
Coldea – amenințări, legi și trădări
- Despre… „trădare”:
Mult prea mulți vor să pară că n-ar fi auzit ce-a spus Sebastian Ghiță despre întâlnirile săptămânale ale echipei mixte Coldea-Kovesi cu agenți CIA, întâlniri în cadrul cărora s-ar fi cerut distrugerea sau preluarea trusturilor de presă cu capital românesc. Afirmația este de o gravitate fără seamăn. Dacă suntem o nație de oameni liberi și demni, atunci nu ne putem face că plouă, nu putem trece pe lângă aceste dezvăluiri așteptând ca în clepsidră să se aștearnă nu doar timp, ci și uitare!
Ghiță a fost martor la aceste întâlniri și vorbește din această calitate. Iar într-o țară normală, cu o procuratură normală, cu o justiție normală, cu un Procuror General #NORMAL, se deschidea în secunda doi un dosar, era imediat demarată o cercetare.
Nu e aproape hilar (dacă n-ar fi în primul rând tragic) să vorbească distinsul Coldea despre „trădători”, în condițiile în care avem în Codul penal chiar o infracțiune cu numele de „trădare”, infracțiune la care chiar distinsul s-ar putea încadra foarte ușor și foarte rapid!?
Parchetul condus de distinsul Lazăr este obligat să demareze cercetări. Dacă ce spune Ghiță e adevărat, atunci avem de a face cu trădare (Coldea, Kovesi) și înaltă trădare (Maior, ca membru CSAT)!
- Despre amenințări:
Le solicit public tuturor colegilor din Comisia parlamentară de control asupra activității SRI să nu mai îi mai permită distinsului general cu un milion de stele să-și susțină declarațiile/conferințele de presă în camera unde se desfășoară lucrările Comisiei. Este inacceptabil ca acest ins să amenințe chiar din încăperea unde este audiat!
În ce privește ținta amenințărilor, am convingerea că e una multiplă. Însă nu știu de ce ne miră. Am aflat chiar de la Băsescu Traian, dintr-o înregistrare audio, cum se implica distinsul Coldea în dosare. Nu știu care e ținta actuală a generalului cu un milion de stele, dar știm sigur care a fost una dintre principalele sale ținte cât s-a aflat pe cai mari (timp de 12 ani): trustul Intact (în special Antena 3) și patronul acestui trust. Acest lucru este cât se poate de limpede.
…Cum tot limpede este că distinsul general nu a plecat de tot de la butoane. Gândiți-vă doar la distinsul său coleg Dumbravă, care e bine-mersi în continuare la SRI…
- Despre legi:
Dacă generalul cu un milion de stele stătea în funcție MAXIMUM PATRU ANI, așa cum prevăd proiectele mele legislative depuse săptămâna trecută, atunci nu mai ajungea în zilele noastre să amenințe chiar din Parlamentul României. În PATRU ani e mai greu să ajungi să te crezi Dumnezeu. În 12 ani însă e chiar foarte probabil…
Așa că vreau și eu să văd cum se raportează partidele politice – inclusiv PSD – la propunerile mele legislative. Dincolo de indignarea televizată, mai avem nevoie și de lucruri concrete…, precizeaza pe pagina sa de socializare deputatul Liviu Plesoianu.
Concret, Liviu Plesoianu doreste modificarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, a Legii nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, a Legii 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza si a Legii nr. 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale. Poate cea mai importanta prevedere este cea referitoare la limitarea perioadei in care o persoana poate conduce unul dintre cele patru servicii. In acest sens, Liviu Plesoianu propune ca directorul, prim-adjunctii si adjunctii sa fie numiti pentru un singur mandat, cu o durata de patru ani. Ceea ce inseamna ca, in cazul in care aceste modificari vor fi adoptate, nu vom mai avea situatii precum cele de la SRI, SIE, STS sau SPP, care ani de zile au fost conduse de aceleasi personaje, precum George Maior, generalul Florian Coldea, generalul Silviu Predoiu, Marcel Opris sau generalul Lucian Pahontu de la SPP. (Cutov Ina).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
Anchete
Start pentru o nouă generație în magistratură: CSM a aprobat calendarul și locurile pentru admiterea la INM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă semnalul oficial pentru recrutarea viitorilor piloni ai sistemului judiciar din România. Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Plenul CSM a decis demararea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii (INM), instituție aflată sub conducerea judecătoarei Simona Marcu, marcând începutul unui maraton de examinare ce se va întinde pe parcursul a zece luni.
Un calendar riguros pentru viitorii magistrați: Competiția se va întinde până în primăvara anului 2027
Concursul pentru admiterea la INM nu este doar unul dintre cele mai dificile examene din țară, ci și unul dintre cele mai lungi. Calendarul aprobat prevede ca procesul de selecție să debuteze în luna iulie 2026 și să se finalizeze abia în aprilie 2027. Această perioadă extinsă de testare este menită să asigure o filtrare extrem de riguroasă a candidaților, evaluând atât cunoștințele juridice solide, cât și profilul etic și psihologic al viitorilor auditori.
Pentru a intra în această cursă de elită, candidații trebuie să achite o taxă de înscriere fixată la valoarea de 1.700 lei. Suma reflectă complexitatea logistică a concursului și importanța resurselor alocate pentru desfășurarea probelor de concurs pe parcursul celor aproape zece luni de examinare.
Sute de locuri puse la bătaie: Cine sunt beneficiarii noii scheme de recrutare din justiție
Miza competiției din acest an este una semnificativă, fiind scoase la concurs 240 de locuri de auditori de justiție – viitorii judecători și procurori care vor urma cursurile Institutului. Această infuzie de personal este esențială pentru acoperirea deficitului de magistrați cu care se confruntă instanțele și parchetele din România în ultimii ani.
Pe lângă posturile de auditori, oferta de concurs include și 3 locuri destinate personalului asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Această decizie a CSM, menționată în materialul publicat de Lumea Justiției, vine în paralel cu lansarea concursului de admitere directă în magistratură pentru juriștii cu vechime, completând astfel strategia instituției de consolidare a resurselor umane din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 23 de oreFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 23 de oreIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 23 de oreSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații



