Actualitate
EXPLOZIV/Interviu care confirma dezvaluirile Incisiv de Prahova/„Parchetul nu avea dreptul să secretizeze protocolul”
Acum, cînd în centrul atenţiei opiniei publice este imensul scandal al protocoalelor cu SRI, puţini sînt cei care-şi mai aduc aminte de cel care a deschis acest subiect – col. SRI (r) Ion Dedu – şi că primele informaţii concrete despre existenţa protocolului au apărut în Cotidianul, Incisiv de Prahova, Comisarul de Prahova şi pe site-ul Lumea Justiţiei. Totul a început în 2015 şi a explodat în 2016, la Simpozionul „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere“, organizat de Centrul de Resurse Juridice (CJR), în colaborare cu AMR şi UNJR, principalele asociaţii ale magistraţilor, conduse de judecătoarele Gabriela Baltag şi, respectiv, Dana Gîrbovan.
Incisiv de Prahova vă prezintă un interviu exclusiv cu specialistul SRI, col (r) Ion Dedu dat colegilor de la Cotidianul, interviu care confirma in totalitate dezvaluirile noastre in exclusivitate pe aceasta tema:
„Erau de mult timp informaţii despre acest protocol în documente publice“
Cotidianul: Domnule colonel, cum aţi aflat de existenţa acestui protocol dintre SRI şi Ministerul Public?
Col. SRI Ion Dedu: Nu vă vine să credeţi, dar informaţii despre aceste protocoale se regăsesc în documente publice, în special în rapoartele de activitate ale SRI, încă din anul 2005, dar ar fi trebuit să apară şi în rapoartele de activitate ale CSAT. În mod normal, parlamentarii care au aprobat rapoartele de activitate ale SRI, în special Comisia de control al SRI, ar fi trebuit să ridice această problemă încă din anul 2005, măcar pentru că nicăieri în lege nu este definit „protocolul“ ca act normativ! Dar primii care ar fi trebuit să sesizeze aceste riscuri sînt membrii CSAT care le-au aprobat, inclusiv cei doi preşedinţi ai României din 2005 încoace! Nimeni nu se poate ascunde în spatele formulei „nu le-am cunoscut“, căci le-au aprobat! Deci iată că vinovăţia este amplă pe acest lanţ de responsabilităţi.
„Nici un judecător nu s-a gîndit să invoce legalitatea mandatelor de securitate naţională“
– La puţin timp după dezvăluirea dvs., în septembrie 2016, AMR şi UNJR au publicat un memorandum generat de adunările generale ale magistraţilor, care ar fi trebuit să grăbească desecretizarea care s-a produs abia cum. De ce s-a întîrziat atît de mult?
– Ideea asta care se vehiculează acum în spaţiul public, că judecătorii nu au cunoscut protocoalele, e absurdă! Mulţi judecătorii sigur că le-au cunoscut, pentru că în multe procese penale judecătorii au avut în faţă documente în care se făceau trimiteri ba la mandate de securitate naţională, ba la activităţi de lucru în comun ale procurorilor cu ofiţeri SRI, ba la hotărîri ale CSAT, dar nu au ridicat niciodată problema legalităţii folosirii acestora într-un proces public! Cînd au văzut acele comunicate ale DNA, în care se spunea că anchetele penale au fost desfăşurate „cu sprijinul SRI“, nu s-au întrebat: care sprijin, ce fel de sprijin? Adică unde era rolul activ al instanţelor?
– Chiar în ultima şedinţă a CSM, a fost difuzată informaţia că şi ÎCCJ avea un protocol cu SRI.
– Păi, vedeţi? Şi doamnele Livia Stanciu sau Cristina Tarcea nu ştiau ce au în ograda lor? Cum e posibil ca ÎCCJ să aibă protocoale clasificate, cînd tocmai dumnealor trebuiau să-şi pună cîteva întrebări de bun-simţ: pe ce bază şi pe ce temei de legalitate au fost semnate? Şi vă mai spun ceva şocant. Aţi văzut că protocolul dintre SRI şi Ministerul Public are două numere: unul dat de Ministerul Public (00750), altul dat de SRI (003064), ambele avînd nivel de clasificare „Strict Secret“, acel 00 din faţa numărului de înregistrare. Nu şi-a pus nimeni întrebarea: pe ce temei legal procurorul general a clasificat cu număr propriu acest protocol, ştiindu-se că, potrivit art. 19 din Legea nr. 182/2002, magistraţii nu au dreptul să clasifice pe nivelul „00 strict secret“ documente din activitatea proprie, ci doar, potrivit art. 7, au acces la documente clasificate?
– Atunci, dacă Ministerul Public nu putea să secretizeze acest protocol cu număr propriu, cum s-a făcut desecretizarea lui?
– Aici este o problemă şi mai mare, căci declasificarea se face doar prin hotărîre de guvern şi lista tuturor documentelor declasificate se publică pentru opozabilitatea tuturor cetăţenilor din România! Iar eu înţeleg că la ora actuală nu există o hotărîre de guvern în acest sens, aşa cum a procedat în mod corect dl Tudorel Toader atunci cînd a declasificat rapoartele SIPA. Văd că nici presa, nici funcţionarii de stat nu şi-au pus întrebarea cum a fost desecretizat acest protocol fără o hotărîre de guvern, căci clasificarea lui s-a făcut tot prin hotărîre de guvern, conform art. 22 din Legea 182/2002!
„Cum a fost posibil ca un cetăţean să nu aibă acces la probele pe baza cărora este judecat?“
– Ştiu că şi dumneavoastră aţi avut un proces cu SRI. În dosarul dvs. erau documente care aveau tangenţă cu astfel de protocoale secrete?
– Sigur. Au fost documente la care eu nu am avut acces, ci doar judecătorii şi emitentul! Chiar la ÎCCJ, a fost o adresă scrisă de judecătorul Ionuţ Matei, în care cerea Curţii de Apel să-i pună la dispoziţie documentele clasificate. Vă daţi seama, într-un proces să nu ai acces la documentele din propriul dosar pentru că sînt clasificate! Iar procesul s-a judecat mai departe, fără să văd şi eu acele „probe“. Dacă într-un proces civil s-a întîmplat aşa ceva, vă daţi seama ce se întîmplă într-un dosar penal? Procesul meu, fireşte, continuă acum la CEDO, căci în ţară am pierdut pe linie.
– În şedinţa CSM din această săptămînă, Dana Gîrbovan, preşedinta UNJR, invoca exact această consecinţă gravă rezultată din protocolul SRI – Ministerul Public, faptul că o parte din proces nu are acces la documentele pe baza cărora este judecată.
– Da, pentru că activitatea SRI este clasificată, dar nu poate fi clasificată activitatea procurorilor! Faza de urmărire penală este definită de lege ca fiind „nepublică“ pentru o perioadă determinată, însă atunci cînd un dosar este trimis în instanţă, procesul are un caracter public. Deci public, nu clasificat, cum, din nefericire, interpretează chiar unii magistraţi! Vă pun şi eu o întrebare: dvs. aveţi încredere că CSM va rezolva aceste probleme grave, atît timp cît vicepreşedinte este procurorul Codruţ Olaru, care a fost şi procuror general adjunct, şi şef DIICOT, deci parte a acestui protocol? Plus de asta, doamna Kovesi a divulgat la radio, probabil fără să vrea, că 2.500 de procurori au semnat de luare la cunoştinţă a protocolului, dar credeţi că toţi au certificate ORNISS? Ar fi grav să fie aşa, căci asta ar însemna că toţi sînt dependenţi de serviciile secrete, pentru că abia din 2014 s-a schimbat legea care le permite magistraţilor acces la acest tip de documente! Pînă atunci, ca să obţină certificat ORNISS, procurorii particpau la un interviu cu ofiţerul SRI şi nu este exclus să aflăm că atunci s-a pus la cale şi un fel de „colaborare“ a lor cu serviciile. Or, Legea 303/2004 interzice ca magistraţii să fie colaboratori ai serviciilor de informaţii. Scrie undeva că prerogativele fostei SIPA au fost preluate de SRI în perioada 2004-2014?
„CNIC a fost înfiinţat prin hotărîre CSAT, nu printr-o lege“
– Domnule colonel, la acel vestit simpozion din 2016, aţi vorbit despre CNIC şi Cyberint, adică Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor şi cel de interceptare a datelor de pe Internet. Vreţi să reluaţi aceste subiecte, căci ele au rămas „ca-n gară“, cum se zice?
– CNIC a fost înfiinţat prin Hotărîrea CSAT nr. 0068/2002, care dă dreptul SRI să devină autoritate naţională de interceptare. Este uluitor că judecătorii, cînd vedeau la dosare probe venind de la CNIC, nu s-au întrebat pe ce bază legală a fost înfiinţat CNIC, căci hotărîrea CSAT este un act administrativ opozant doar instituţiilor din domeniul apărării şi securităţii naţionale, nu este o lege, căci legile se dau doar în Parlament! Culmea este că în 2008 s-a dat şi mai multă putere SRI printr-o decizie ANCOM, prin care toate serverele de management ale interceptării au trecut în custodia SRI, ceea ce este valabil şi la ora actuală!
„Toate probele secretizate din dosare trebuiau înlăturate“
– Dar aceste înregistrări ale SRI au devenit probe în dosare penale, ceea ce este interzis de lege!
– Mai pe înţelesul cetăţenilor, SRI trebuia să întocmească doar acte de constatare sau procese-verbale şi numai procurorul trebuia să fie cel care le dă valoare de mijloc de probă. Şi unde s-a făcut chestia asta? Căci nici judecătorii nu şi-au pus întrebarea cum au fost obţinute acele informaţii venite de la SRI, pentru că atunci ar fi trebuit să le declare nule de drept şi să le înlăture din dosar, ceea ce nu au făcut niciodată! Din păcate, nici avocaţii inculpaţilor nu au ştiut să argumenteze acest abuz. De-asta spun că judecătorii par sideraţi de acest protocol, dar uită că ei aveau obligaţia să cunoască legea şi să facă ceea ce trebuia, nu să ia de bun ceea ce li s-a spus şi dat de către procuror!
– În aceste cazuri, nu trebuie revizuite dosarele judecate pe baza unor astfel de probe ilegale?
– Ba da, dar ce fac cei care au trecut de faza aceasta, căci nu mai au cadrul legal pentru a cere revizuirea? Reparaţia, în aceste cazuri, nu poate veni decît de la factorul politic, procurorul general, ministrul Justiţiei sau Parlamentul, printr-o modificare legislativă de urgenţă, generată de acest protocol. Acest lucru trebuie avut în vedere în cadrul analizei ce se va face în această nouă situaţie rezultată din apariţia protocolului!
„Daniel Morar este la fel de vinovat ca Laura Codruţa Kovesi“
– În aceste zile, AMR şi UNJR cer desecretizarea tuturor protocoalelor ce vizează justiţia. Credeţi că se va reuşi?
– E foarte bine că asociaţiile de magistraţi cer acest lucru, dar ce facem cu procurorul general, care le avea în ogradă, ca să nu mai spun că domnul Augustin Lazăr, şi în calitate de simplu procuror, a folosit aceste protocoale? A spus-o chiar Codruţa Kovesi în acea intervenţie, la nervi, de la radio! Şi la fel de vinovat este şi Daniel Morar, care a fost nu numai şeful DNA, ci şi adjunctul procurorului general. Vă dau un exemplu: am un document din 2013, în care Daniel Morar se opune la o expertiză invocînd faptul că echipamentele de interceptare ale DNA au nivel de secretizare şi reprezintă „secret de serviciu“ prin ordinul procurorului general. Ştiţi ce înseamnă asta? Că a pus în practică tocmai acel protocol în anul 2013, de care acum pare să nu-şi mai amintească! La fel a făcut şi Doru Ţuluş. Vă daţi seama că dacă aceste echipamente sînt clasificate, nu se poate face absolut nici o expertiză cerută de inculpaţi? Şi atunci, ce fel de proces echitabil va fi acela în care nici un cetăţean nu poate să ceară expertize sau să conteste veridicitatea înregistrărilor? Practic, SRI a oferit probe în dosare penale pentru că procurorii nu au cerut desecretizarea informaţiilor primite, astfel încît cetăţenii să aibă acces la ele şi să constate dacă sînt adevărate sau nu. Culmea este că nici avocaţii din dosarul la care mă refer nu au făcut nimic pentru a înlătura această anomalie pentru că nu au înţeles ce lucruri grave reprezintă o probă dobîndită ilegal.
„Cyberint este ilegal după decizia CCR care a stabilit că strategia cibernetică este neconstituţională“
– Să nu uităm de Cyberint.
– Cyberint a apărut după 2012, cînd s-a dat o hotărîre de guvern care vorbea despre strategia cibernetică. Cyberint a fost făcut tot printr-o hotărîre CSAT, cînd SRI a fost declarat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice. Dar, după cum ştim, CCR a dat Decizia 17/2015, privind neconstituţionalitatea legii cibernetice din România! Şi, cu toate astea, Cyberint funcţionează şi azi în România. Mai mult chiar, în CSAT-ul de acum o lună, s-a spus că şi-a îndeplinit sarcinile! Ia verificaţi! Nimeni nu vrea să înţeleagă că o „strategie“ nu are valoare de normă, de lege, astfel încît cetăţenii s-o cunoască şi s-o respecte. Nu poţi să institui prin aşa ceva atribuţii care încalcă drepturi şi libertăţi. Mai ales că avem de trei ani o decizie de neconstituţionalitate din partea CCR asupra acestei strategii şi totuşi ea se dezbate în CSAT, deşi funcţionează fără temei de legalitate!
– Asta înseamnă că tot ce ţine de folosirea Internetului intră sub monitorizarea, supravegherea şi urmărirea de către SRI!
– Nu aş vrea să fac eu astfel de interpretări. S-o facă Parlamentul, Comisia de control al SRI. Pentru că dacă decizia CCR a stabilit că strategia este nelegală, iar Cyberint continuă să funcţioneze, ar trebui să le dea de gîndit. Mai ales că e vorba şi despre un sistem informatic integrat care este tot în curtea SRI şi are acces la toate bazele de date. (Irinel I.).
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!



