Anchete
Rolul lui Sorin Grindeanu in promovarea “intereselor” SRI – Comisarul de Prahova
Sorin Grindeanu in perioada sa ministeriala la MCSI a sustinut cu vehementa introducerea legii securitatii cibernetice care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 17 din 21 ianuarie 2015, legea prepay care si ea a fost declarata neconstitutionala DECIZIA Nr.461 din 16 septembrie 2014 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice si, sustinator a stocarii datelor care s-a realizat prin Legea nr. 235/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 14 octombrie 2015, dar care poate fi neconstitutionala in cazul atacarii ei printr-o instanta din Romania, intrucat printr-o recenta decizie a CJUE din 21.12.2016 (C-203/15 Judgment ECLI:EU:C:2016:970 21/12/2016 Tele2 Sverige) a hotarat ca:
“Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, lecturat în lumina articolelor 7 și 8, precum și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede, în scopul combaterii infracționalității, o păstrare generalizată și nediferențiată a ansamblului datelor de transfer și al datelor de localizare ale tuturor abonaților și utilizatorilor înregistrați în ceea ce privește toate mijloacele de comunicare electronică.Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE, lecturat în lumina articolelor 7 și 8, precum și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care guvernează protecția și securitatea datelor de transfer și a datelor de localizare, în special accesul autorităților naționale competente la datele păstrate, fără a limitaacest acces, în cadrul combaterii infracționalității, numai la combaterea infracționalității grave, fără a supune respectivul acces unui control prealabil din partea unei instanțe sau a unei autorități administrative independente, și fără a impune ca datele în cauză să fie păstrate pe teritoriul Uniunii. A doua întrebare adresată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) [Curtea de Apel (Anglia și Țara Galilor) (Secția civilă), Regatul Unit] este inadmisibilă. “ (Ec Adrian Radu).
file:///C:/Users/user/Documents/CURIA%20-%20List%20of%20results.html
http://www.politicaromaneasca.ro/legea_pentru_securitatea_cibernetica_este_imperios_necesara-22444
Anchete
Verdict la CSM pentru magistrații-vânători: Pasiunea este permisă, dar puterea în asociații este interzisă
Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.
Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie
Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.
Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice
În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.
Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați
Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).
Anchete
Agonia „Teroristului nr. 1”: Omar Hayssam, transferat de urgență la spital în stare critică sub spectrul unui nou deces controversat în detenție
Sistemul penitenciar și cel judiciar din România se află din nou în centrul unui scandal de proporții, după ce avertismentele lansate în repetate rânduri de specialiști par să se materializeze într-un deznodământ tragic. Omar Hayssam, unul dintre cei mai cunoscuți deținuți din țară, se află la granița dintre viață și moarte, victima unei lipse de umanități care pare să definească regimul de detenție în cazurile medicale grave.
Intervenție SMURD sub presiune: Transfer de la Jilava de teama unui scandal penal
Seara de marți, 5 mai 2026, a marcat un moment tensionat la porțile Penitenciarului Jilava. Potrivit dezvăluirilor publicate de Lumea Justiției, Omar Hayssam a fost preluat de un echipaj SMURD și transportat de urgență la Spitalul Universitar București. Starea de sănătate a afaceristului, condamnat în 2013 la peste 24 de ani de închisoare pentru terorism, este descrisă ca fiind deosebit de gravă.
Surse din sistem indică faptul că decizia transferului a fost luată pe fondul unei tensiuni extreme, marcată de amenințări cu plângeri penale. Se pare că oficialii penitenciarului au cedat și au dispus internarea deținutului mai degrabă din dorința de a se pune la adăpost de o eventuală acuzație de omor prin omisiune, temându-se ca acesta să nu expire chiar în incinta unității de detenție.
Dilema pericolului social: „Un om în agonie nu mai poate comite infracțiuni”
Cazul repune pe tapet o problemă cronică a justiției române: refuzul eliberării deținuților aflați în faze terminale. De mai mulți ani, familia lui Omar Hayssam a purtat o luptă juridică neîncetată pentru ca acesta să fie lăsat să moară acasă sau să fie tratat în condiții decente, argumentând că starea sa fizică exclude orice risc pentru ordinea publică.
Argumentul familiei este unul cutremurător prin simplitatea sa: un om care nu mai poate merge și se află în agonie nu mai reprezintă un pericol social. Cu toate acestea, rigiditatea sistemului a prevalat în fața evidențelor medicale, menținându-l pe Hayssam în spatele gratiilor până în momentul prăbușirii sale biologice totale.
Precedente sumbre: Fantomele cazurilor Mustață, Adamescu și Obreja
Situația actuală a lui Omar Hayssam trezește amintiri dureroase despre alte nume sonore care și-au găsit sfârșitul în condiții similare, în ciuda strigătelor de ajutor. Jurnaliștii de la Lumea Justiției avertizează că România riscă să bifeze o nouă „crimă de sistem”, amintind de tragediile judecătorului Stan Mustață, ale omului de afaceri Dan Adamescu și ale campionului Rudel Obreja.
Toți aceștia au fost lăsați să se stingă în detenție sau la scurt timp după eliberare, după ce solicitările lor de tratament medical extern au fost respinse sistematic. În cazul Hayssam, întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este dacă medicina mai poate face ceva sau dacă internarea la Spitalul Universitar nu este decât o încercare tardivă a sistemului de a-și spăla mâinile de un deznodământ previzibil. (Irinel I.).
Anchete
MIZA PROMOVĂRILOR ÎN MINISTERUL PUBLIC: Nume sonore și dosare răsunătoare pe lista celor 338 de procurori care vor să urce în ierarhie
Sistemul judiciar românesc fierbe în pragul unei noi etape de selecție profesională. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut public marți, 5 mai 2026, tabelul candidaților înscriși la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, în cursă au intrat inițial 338 de procurori, însă trierea a început deja sub semnul rigorilor legislative și al retragerilor neașteptate.
Primele radieri din cursă: Erori birocratice și retrageri subite
Nu toți cei înscriși au reușit să treacă de prima barieră a verificărilor administrative. Două procuroare, Lăcrămioara Nechita (PJ Botoșani) și Anamaria Iftode (PJ Suceava), au fost respinse deoarece nu au putut face dovada evaluării profesionale din ultimii trei ani, o condiție imperativă prevăzută de Legea nr. 303/2022. În paralel, procurorul Constantin-Florin Chițu de la PCA Pitești a ales să părăsească competiția înainte ca aceasta să intre în etapele de foc.
De la vârful CSM spre Parchetul General: Strategii de supraviețuire instituțională
Printre cei 335 de procurori rămași în competiție, atenția este reținută de nume grele care au ocupat funcții de conducere sau în forurile decizionale ale magistraturii. Foștii membri ai CSM, Nicolae Solomon și Tatiana Toader – în prezent adjuncți la Parchetul General (PICCJ), respectiv DNA – vizează promovarea efectivă la Parchetul General. Această mutare este văzută ca o strategie de a-și securiza pozițiile la vârful sistemului, având în vedere că mandatele lor de adjuncți expiră în această vară.
Figuri controversate și „vedete” ale protestelor în căutarea ascensiunii
Lista publicată de CSM, așa cum subliniază Lumea Justiției, nu este lipsită de figuri care au stârnit dezbateri intense în spațiul public. Un exemplu este Aurelia-Laura Deriuș (PJ Sector 1), cunoscută pentru activitatea sa în mișcarea #rezist și participarea la consultările președintelui Nicușor Dan, care țintește acum un post la Parchetul General. De asemenea, Radu-George Bucurică, o altă figură proeminentă a aceleiași orientări, forțează promovarea la PCA Ploiești.
Pe lista candidaților se regăsește și Mihaela Beldie-Canela, al cărei nume a fost legat de dosare controversate prăbușite în instanță, dar și Leontin Matei (procuror DNA), cunoscut pentru includerea unor înregistrări din viața privată în dosarul „Piedone”, elemente considerate fără legătură cu acuzațiile penale.
Anchetatorii dosarelor „Sf. Pantelimon” și „Ferma Dacilor” vizează Curtea de Apel
Competiția atrage și procurori aflați în centrul celor mai mediatizate anchete ale momentului. Bogdan-Octavian Muntianu și Bogdan-Emil Naș, cei doi procurori care instrumentează dosarul deceselor suspecte de la Spitalul „Sfântul Pantelimon”, doresc să promoveze la Parchetul Curții de Apel București (PCAB).
În aceeași direcție se îndreaptă și Marius Romaș, cel care gestionează dosarul incendiului de la Ferma Dacilor, dar și Ștefan-Radu Oprescu, procurorul care a intrat în atenția publică după ce a fost amenințat cu incendierea de către o inculpată. De asemenea, în cursă apare și Teodor-Bogdan Topală (DIICOT), implicat în anchetarea dosarului privind tentativa de atentat asupra unei firme de curierat.
Calendarul promovărilor: Cine va decide viitoarea elită?
Urmează o perioadă de examinare riguroasă. Între 17 iunie și 3 august 2026, comisiile de evaluare vor analiza lucrările întocmite de candidați în ultimii trei ani de activitate. Verdictul final și publicarea rezultatelor sunt programate pentru data de 18 septembrie, moment în care vom afla noua configurație a parchetelor de elită din România. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum o ziDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 3 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 3 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 2 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 2 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)



