Anchete
EXCLUSIV/STENOGRAME/PLANGERE PENALA plimbata intre Parchetul General si Parchetul Curtii de Apel Constanta – Comisarul de Prahova
Aceasta inregistrare reprezinta o discutie dintre Razvan Dimoftache si actualul procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta. In timpul acestei discutii, Razvan Dimoftache ii reproseaza procurorului ca plangerea facuta de el impotriva adjunctei sale Adina Florea nu este lucrata. La data de 01.11.2016, Razvan Dimoftache a formulat o plangere impotriva procuroarei generale Adina Florea precum si a politistului de caz Toni Nedelea , sub aspectul savarsirii infractiunilor de cercetare abuziva si marturie mincinoasa inaintata catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, insa un procuror sef de sectie din cadrul acestei unitati de parchet a gasit de cuviinta sa inainteze plangerea inapoi catre Parchetul Curtii de Apel Constanta in data de 18.11.2016, adica la aproximativ 2 saptamani de la formulare cu tot cu timpul pierdut pe drum a corespondentei. Adica acel procuror sef sectie din Parchetul General, in loc sa faca cercetari, se spala pe maini si trimite plangerea la Constanta ca aceasta sa fie cercetata exact de cea acuzata sau de colegii acesteia.
La Parchetul Curtii de Apel Constanta sta inghesuita in sertarele institutiei, pana ce Razvan Dimoftache se intalneste cu procurorul general, seful Adinei Florea si ii reproseaza acestuia ca o protejeaza pe aceasta refuzand sa dea curs plangerii sale penale, asa cum era normal. Surprinzator, dupa discutia dintre Dimoftache Razvan si procurorul general Gigi Stefan Valentin de teama ca tinea in casa o bomba cu ceas, acesta o trimite iarasi la Parchetul General, invederandu-i acest fapt lui Dimoftache printr-o adresa in data de 18.08.2017. Mai jos va vom prezenta toate aceste documente prin care o plangere argumentata cu dovezi clare a vinovatiei procuroarei generale Adina Florea este plimbata intre Parchetul General si Parchetul Curtii de Apel Constanta. Toate acestea cu scopul de a proteja magistratul corupt.
Ceea ce este insa de-a dreptul socant, este faptul ca in timpul discutiilor si urmare a reprosurilor lui Dimoftache, procurorul general Gigi Stefan Valentin ii arata acestuia ca se teme sa o cerceteze pe Florea, facand referire la un dosar care se afla in lucru la Bucuresti, respectiv la DNA Bucuresti si care si acela este tinut in sertare exprimandu-se textual “ Bucurestiul vrea liniste” Aratam ca in acel dosar – nr. 201/P/2016 este reconfirmata inceperea urmarii penala impotriva : Adinei Florea ( actual procuror general adjunct al PCA Constanta) , Elena Grecu ( fost procuror general al PCA Constanta si actualmente procuror sef sectie DNA Bucuresti ) , Andrei Bodean ( procuror DNA Constanta ) si altii…. . Reconfirmarea inceperii urmaririi penala este data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Incheierea nr. 317 din sedinta publica din Camera de consiliu din 31 mai 2017 in dosarul nr. 654/2/2017. Cu toate acestea, la 6 luni dupa confirmarea inceperii urmaririi penale, procurorul sef sectie Gheorghe Popovici, refuza sa faca audieri in dosar sau alte acte de urmarire penala, protejandu-si colegii magistrati confirmand ipoteza sustinuta in inregistrare de catre procurorul Gigi Stefan Valentin. Aratam ca procurorul sef sectie DNA Bucuresti Popovici, a fost procuror pe raza Parchetului Curtii de Apel Constanta, deci are toate motivele sa isi protejeze colegii, desi in conforitate cu prev. art. 99 lit (i) din legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ar fi trebuit sa formuleze cerere de abtinere si nu sa cerceteze (a se citi protejeze) fostii colegi si prieteni.
Asadar Gigi Stefan Valentin, pe buna dreptate se teme sa o cerceteze pe subalterna sa Adina Florea, din moment ce un sef de sectie din DNA Bucuresti se vede clar ca o protejeaza. Tot in conformitate cu legislatia in vigoare, un magistrat impotriva caruia s-a inceput urmarirea penala in personam ar fi trebuit sa fie suspendat, doar ca atat Inspectia Judiciara din cadrul CSM cat si sefii procuroarei Florea refuza sa aplice legea, protejand-o
STENOGRAMA:
„R.D. : ne plimbam
GSV : foarte bine…bravo…
R.D. : arunca-le si tu pe alea…
Dana…
Normal, normal, ar trebui sa vorbim ( neinteligibil)
De ce o pupi in fund pe asta? A inceput urmarirea penala? De ce n-o f…? Zi si mie?
GSV : Razvane…
R.D. : M-a rupt m-a pus in genunchi…tu sti cum cum e sa stai din pensia lu’ tata la 43 de ani dupa ce-ai muncit ce-am muncit eu?
GSV : Razvane…
R.D. : Am un copil care mi se naste…tu sti chestia asta?
GSV : Razvane…
R.D. : Nicio… zi…
GSV : Razvane… nu pot…nu pup pe nimeni in cur ..eu nu pot sa… asta a facut doua… deci am intrebat… deci e clar (neinteligibil) 6 luni, deci de ce nu mai pleaca. N-a vrut nimeni. Nu pot sa fac eu pentru ca mi-a zis NU …noi vrem liniste la Constanta nu contest dar „mai stai un an de zile” cand m-am pus anul trecut si i-am zis….oricum degeaba!
RD: Cine o tine ma in brate?
GSV: Nu stiu! Nu stiu!
RD: Deci eu ma apuc sa arunc in aer servicii… tot, tot, tot… tot !
GSV: Deci, crede-ma, mai are 6 luni si a plecat, definitiv!
RD: Auzi…la ce mi-a facut ea, nu am treaba cu nimeni, eu am treaba cu ea! La ce mi-a facut ea, ea nu tre’ sa plece curata! Ea trebuie sa simta zece la suta din ce am simtit eu! Gigi … ma sti si ma sti de o mie de ani! Eu zic ca am facut numai bine. Ba! Si tu ai incercat sa faci bine cat ai putut…
GSV: Razvan, tu sti ca…
RD: Eu stiu! Dar eu (neinteligibil) capul femeii asteia tot ce mi-a facut … pana moare!
GSV: Deci, nu depinde de mine, ca daca depindea…. nu aveam cum , eu…
RD: A ajuns plangerea aia la tine de la Parchetul General, care e tot …aranjata!
GSV: Eu am fost cu ele si sti ca mi-au luat dovezi de la Parchetul General
Sti ca le-au luat pe doua…(neinteligibil)
D.R. : Le-au luat in ce sens? Aaa…ca s-a inceput urmarirea penala?
GSV : Ca le-a luat si…( neinteligibil…trece o masina )
D.R. : De la Parchetul General se urmareste…?
GSV : Da ! Acuma eu iti spun tie asa…ca…
D.R. : Am inteles…eu am vazut la…eu am vazut la…Inalta Curte cum mi s-a respins stramutare…aa…dosar cu procuror frate…sunt trimis cu Balaican impreuna
Eu atata iti zic…eu n-am nicio treaba cu tine … ca doar ne stim de o mie de ani dar…gandeste-te atata …atata…gandeste-te cum mi-e mie sa-mi intretin o familie cu pensia lu’ tata in conditiile in care m-au lasat fara trei lei. Deci gandeste-te cum mi-e mie
GSV : Dar tu ai vazut bine ca si eu am tras-o pe langa tine fara sa…Ai vazut ca si…n…
D.R. : Tu ti-ai retras plangerea impotriva ei dupa aia ca…
GSV : De ce?… De ce…?
D.R. : Nu stiu…zi-mi…ca vreau sa…vorbim si noi baieteste … iti zic eu ca relatia de prietenie merita…
GSV : Pentru ca…a facut sesizari la DNA impotriva mea…pentru ca…mi s-a raspuns ca situatia e in felul urmator “daca nu ti-o retragi noi ti-o respingem” pentru ca…este sesizare penala facuta , noi o sa facem cercetare si atunci
D.R. : Eu ti-am trimis un CD cu …cu audierea mea de la DNA , de ce n-ai vrut sa-l auzi…sa-l asculti?
Eu ti-am trimis un CD…n-ai vrut sa-l asculti
GSV : Cu audierea de la DNA?
D.R. : Da, cand m-au audiat pe mine despre tine, a doua zi am…
GSV : neinteligibil
D.R. : Nu le-am dat nimic…Eu l-am dat de (neinteligibil) ….. da te rog de el…
GSV : Eu daca-ti spun ca nu-l am ?
D.R. : Bun ! Gandeste-te te rog frumos la o solutie…ca e nasol asa…nu se stie ce … gandeste-te la o solutie…undeva in hruba la…plaja…la…nu stiu…la sauna…vorbim noi zece minute baieteste…gandeste-te…tu sti sa ma gasesti…
GSV : Razvan, ma gandesc…eu stiu ce am de facut…ca nu sunt idiot … eu ( neinteligibil ) si tu sti… ai vazut la fel cu…carnea care mi-ai dat-o tu… (neinteligibil)
D.R. : Cum fac sa-ti dau CD-ul ala ? Ca sa ajunga la tine? Ca sa vezi cum i-am luat la misto…
GSV : Deci, tu ai vazut ce a scris ea despre mine ca mi-a dat…aaa.…ca tu mi-ai dat mie carne?
D.R. : Stiu !
GSV : Cand mi-ai dat tu mie carne?
D.R. : Ce conteaza?
GSV : Nu ce conteaza…
D.R. : Da’ tu sti ca fosta mea nevasta …
GSV : Pai nu ce conteaza…stai asa putin putin…? Am venit eu vreodata la tine sa vin sa iau carne de la magazin ?
D.R. : Nu ! Nu…nu…
GSV : Pai tocmai asta zic…Deci cat timp eu stiu ca nu am luat…bai daca eu…
D.R. : Eu am pus o problema … pe Brasoveanu … lasa-ma ma…ca m-a luat si de Pichi…m-a luat si de … ma mancami-ai pula …daca eu… l-am luat …domnu’… l-am luat pa’ Vasile … pe (l) Abagiu … domnu’…procuror…dumneatale. cand te duci la nunta …bun…dumneatale cand te duci la nunta iti platesti darul? Nu stiu…poate dumneatale nu platesti darul ca poate cresti potul nuntii sau…nu…ca…si i-am zis…dom’ne, daca ma invita un prieten azi m-a invitat la masa … daca ma invita si maine si poimaine io ma duc cu des’tu in gura…? Normal ca intreb cine a dat vinu, cine a dat pestele…? Domn’ne esti prost…? Aaa…ati dat din prietenie…? Mai, daca se faceau mese…ca s-a pus problema si de Gusti…s-a pus problema de Pichi Pavlov… s-a pus problema de tine… s-a pus problema…sti cum i-am luat …
GSV : De mine de ce…? De mine de ce…? Chiar nu inteleg de mine….ca de mine…
D.R. : De ce…pentru ca Brasoveanu a scris ce i-a dictat Florea …sa vezi cate… fosta mea nevasta… sa vezi cate lucruri a scris acolo…
GSV : De mine chiar nu vad ce poa’ sa scrie…adica…nu e, cred ca io…sa mor io cre’ ca am fost…sau noi doi cre’ am fost cel mai putin vizibili…ca nu ne-am intalnit …numai asa…n-am facut mese…nu…
D.R. : Ma rog…cand le facea, le faceam…da’ le stiam numa’ noi…nu…
GSV: Nu…nu…nu…lasa Razvan…ca nu…cand le faceam…dracu’…erau alte vremuri ( rade) …erau alte asa…vremea…nu a fost problema care asa…
D.R. : Sti ce i-am zis …sti ce i-am zis io lu’ Abagiu? Ce…i-am dat eu un parfum lu’ Monica… Albu…? Da’ cine-i Monica Albu? Pai vedeti domnu’ procuror … eu o stiu de Monica Albu…aaa…dvs o stiti de Monica Stefan.Eu o stiu de Monica Albu …aaa…e sotia lu’ Stefan. Da! E sotia lu’ Stefan. Zic eu ma stiu cu ea din copilarie…zic am fost la fam…la ea in casa a fost la mine in casa…am crescut impreuna fiind in liceu …nu-mi aduc aminte de episodul asta de care ziceti da’ in decursul timpului a venit la mine la ziua mea , sigur mi-a dat ea multe parfumuri …cred ca a facuT trafic de influenta EA ! sa…ii fac lipeala cu Gigi …haideti dom’ne…ne batem joc…ce-i asta…ce-i asta ca i-am dat un parfum …nu-mi aduc aminte despre parfum…aduceti-mi aminte…dati-mi o poza…o…ceva…
GSV. : Nu…aia a fost o…
D.R.: Da’ ea zic…da ea sigur mi-a dat mie…poate i l-am dat inapoi eu pe-al ei
Deci numa’ in misto-uri i-am tinut
GSV : Trimite-mi-l…trimite-mi-l…cand vrei tu…”
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 14 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



