Anchete
OPINIE/ Acesta este adevărul și factorul generator al colapsului din Sistemul Public de Sănătate – Comisarul de Prahova
Este de notorietate faptul că investițiile la Ministerul Sănătății – aspect recunoscut, oficial, în mai multe rânduri – se fac fără o fundamentare extraordinar de clară a nevoii acelei investitii și fără o ierarhizare sau o prioritizare care să țină cont de nevoile care sunt în zona în care s-au derulat investiții și fără monitorizarea efectelor acestor investiții. Deci, așa zisele investiții se fac, în fapt, în nota generală a investițiilor publice, caracterizate de principiul comisionului încasat și a para-ndăratului asigurat în urma atribuirii contractelor finanțate din bani publici și nu a eficienței cheltuirii banului public în interesul pacientului.
Dacă se analizează rapiditatea cu care s-au îmbogățit managerii de spitale din comisioane și para-ndărături și ce clinici private, cabinete și locuințe și-au construit din banii alocați spitalelor sau ce dotări au, în comparație cu cele de la stat – deși la stat s-au cheltuit sume exorbitante pentru aparatură uzată moral sau nefuncțională!
Și, dacă ne referim și la pierderile uriașe înregistrate de unitățile sanitare publice, respectiv cât reprezintă, în total buget și cum afectează costurile externalizării serviciilor la unitățile sanitare (curățenie, reparații, spălătorie, hrană, furnizare de echipamente și consumabile, medicamente, etc.) sau ar fi luat în considerare și procentul aparaturii aflată în stare de nefuncționare, în raport cu cea din zona privată (deținută, de regulă, de cei care activează și în zona publică), ar fi rezultat clar că prejudicial este de câteva zeci de ori mai mare și reprezintă explicația logică a colapsului și a falimentului Sistemului de Sănătate public. Pentru că numai Sistemul Public de Sănătate se află în faliment nu și cel privat. Și ambele sunt alimentate din aceeași sursă: Bugetul asigurărilor de sănătate.
De cealaltă parte, deși nu se recunoaște public, Sistemul Public de Sănătate este în colaps nu atât din lipsa fondurilor, cât, mai degrabă, pentru că este profund căpușat – prin intermediul managerilor numiți politic, care sunt, în fapt, niște escroci ce lucrează pentru mafia ce căpușează spitalele. De asemenea, Sistemul este în colaps pentru că aparatura din spitale este ori nefuncțională ori neutilizată premeditat, pentru că face concurență aparaturii și dotărilor performante din mediul privat. Un alt motiv important al colapsului Sistemului Public de Sănătate constă în faptul că managerii de spital și medicii specialiști, uitând de Dumnezeu și de jurământul de credință, dând dovadă de un cinism aboslut și-au construit clinici și cabinete private – deturnând banii alocați modernizării sistemului public de sănătate prin sistemul comisioanelor și a para-ndărătului ori făcând captiv mediului privat pacienții prin neutilizarea aparaturii existentă în unitățile publice sau neasigurarea unor servicii profesioniste și de calitate -, unde au accest pacienții doar pe bază de tarife. Astfel, majoritatea clinicilor și cabinetelor private, unde își desfășoară activitatea mangerii și medicii specialiști ce activează și în domeniul public, nu încheie contracte cu Casa de Asigurări Sociale, din lăcomie, urmărind doar profit și iar profit și nu rezolvarea problemelor de sănătate ale pacientului. Bineînțeles că nu i-a interesat, în aceste condiții, ca unitățile sanitare publice să fie manageriate corect, în interesul pacientului sau să-și desfășoare activitatea în condiții de siguranță medicală, asigurând servicii de calitate, profesioniste, pentru că astfel nu le-ar fi prosperat clinicile sau cabinetele proprii sau cele în care activează ca medici specialiști. Acesta este adevărul și factorul generator al colapsului din Sistemul Public de Sănătate. Nu atât volumul investițiilor sau destinația investițiilor, cât faptul că legea permite desfășurarea activității și în cadrul sistemul sanitar public și în cel privat, chiar dacă aceasta crează incompatibilitate evidentă. Această situație este adevărata cauză ce generează și permite, falimentarea și distrugerea, cu bună știință, de către managerii de spitale și medicii specialiști, a Sistemul Public de Sănătate, ce ar trebui să asigure accesul tuturor cetățenilor, gratuit, la Sistemul Public de Sănătate. Pentru că între Sistemul Public de Sănătate și Sistemului Privat de Sănătate există o concurență acerbă, de care pe care să acceadă și să se înfrupte cât mai mult din enormul buget al asigurărilor de sănătate. Ori, punând „batista pe țambal” atunci când analizăm cauzele dezastrului din sistemul public de sănătate, omițând faptul că acestea sunt generate, în primul rând, de perpetuarea anacronismului concurențial, respectiv de încăpățânarea politicului și legislativului în a menține melanjul dintre public și privat în ceea ce privește sistemul de sănătate, nu numai că nu rezolvăm problema, ci ne afundăm și mai mult în competiția distrugerii accesului real al cetățeanului la sistemul de sănătate publică. Nu se va rezolva niciodată problema sistemului public de sănătate până când nu se va stabili clar că este incompatibilă profesarea la stat și în privat a carierei medicale. A devenit o practică generalizată în România ca medicii care activează în sistemul public (unde-și fac treaba de mântuială), să dețină ori să profeseze și în clinici private, unde-și dirijează pacienții să meargă pentru consultații, spitalizări și tratamente corespunzătoare, încasând, în multe situații, de două ori aceeași prestație: și de la pacient și de la Casa de Asigurări Sociale. Astfel, profitând de această anomalie, sistemul privat de sănătate concurează neloial sistemul public de sănătate, cu consecințe dezastruoase atât asupra sistemului public de sănătatea (căpușat și falimentat de cei care operează în ambele sisteme) cât, mai ales, asupra pacienților, tratați diferențiat, deși legal au acces gratuit la serviciile medicale. În spitale, datorită prostului management, dezintersului medicilor, externalizării generale a serviciilor, aprovizionării la prețuri mult peste prețul pieței, indolenței Guvernului în a stopa căpușarea sistemului, a hoției generalizate, dezinteresului profesional și nepăsării, se practică un genocid premeditat, generat de această practică mizerabilă a dualismului practicării profesiei care dorește să elimine sistemul public și să-l înlocuiască cu nul complet privat la care să aibă acces doar cei cu venituri. Dovedind un cinism fără limite, cei care activează și în privat și la stat, prin dezinteresul afișat și prin deturnarea fondurilor din sistemul public în cel privat, condamnă, cu bună știință, pe cei lipsiți de resurse, la moarte, pentru că majoritatea pacienților nu-și permit să suporte costurile din clinicile și cabinetele private, iar clinicile private, de regulă, nu încheie contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate sau dacă încheie, preferă să deconteze situații fictive decât să asigure tratament corespunzător pacienților. Și asta în condițiile în care bugetul asigurărilor de sănătate este la nivelul sumei celorlalte încasări fiscale și ar trebui să fie suficient pentru a asigura asistența gratuită a tuturor pacienților.
Deci, e nevoie de o reformă totală în Sistemul Public de Sănătate, care, pe lângă monitorizarea cheltuirii banului public alocat din bugetul de sănătate și sancționarea drastică a celor care deturnează fondurile destinate Sistemul Public de Sănătate ori le cheltuie iresponsabil (urmărind, aproape exclusiv, comisioanele și nu eficiența), trebuie să includă și legiferarea incompatibilității între sectorul de stat și cel privat în ceea ce privește practicarea profesiei medicale, pentru a se elimina concurența neloială, ca factor principal al colapsului Sistemului Public de Sănătate. De asemenea, având în vedere faptul că majoritatea fondurilor alocate unităților sanitare sunt consumate pentru plata serviciilor externalizate, Guvernul ar trebui să interzică externalizarea serviciilor unităților sanitare, pentru că acestea sunt a altă cauză majoră a falimentării unităților sanitare șia colapsului. Și, nu în ultimul rând, legea privind licitațiile publice, care a permis devalizarea bugetelor publice, ar trebui amendată, mai ales în ceea ce privește procedurile privind încheierea actelor adiționale la contracte, proceduri care, în fapt, sunt o metodă perversă, unanim acceptată și impusă ca o cutumă, de anulare a licitațiilor și de creștere artificială a costurilor.
In alte condiții colapsul din sistemul public de sănătate se va accentua tot mai grav și va genera un adevărat genocid pentru cei lipsiți de posibilitatea de a achita tarifele practicate în mediul privat al Sistemului de Sănătate. Iar fondurile uriașe destinate accesului gratuit la Sistemul Public de Sănătate vor fi deturnate în continuare, de către crima organizată ce controlează Sistemul Public de Sănătate, prin intermediul mecanismului numirilor politice sau de tip crimă organizată a managerilor din Sistemul Public de Sănătate. În alte circumstanțe, orice ministru ar veni și oricâte declarații și dezvăluiri ar face despre boala sistemului, dacă nu va elimina concurența dintre sistemul public și cel privat, practicată de cei care manageriază și deservesc atât sistemul public cât și cel privat, nu vor avea nici un efect asupra schimbării sistemului sau care să asigure accesul real al cetățeanului la Sistemul Public de Sănătate. Iar hemoragia banului public din bugetul sănătății va continua să alimenteze, exclusiv, crima organizată, îngrosând alarmant statisticile morților din cauza inaccesului la Sistemul Public de Sănătate.
Anchete
CSM își alege conducerea pentru 2026: Tradiția invinge suspansul, fără contracandidați
Anchete
Hidroelectrica, gigantul bursier, fără conducere permanentă: Selecția CEO, un eșec răsunător
Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, a confirmat miercuri seara, printr-un anunț oficial transmis investitorilor, eșecul procedurii de selecție pentru funcția de director general (CEO). Decizia validă informațiile anterioare vehiculate pe surse, inclusiv de către Mediafax, și subliniază dificultatea gigantului energetic de a identifica un lider pe măsura exigențelor.
Un proces riguros, un rezultat neașteptat
Procedura de recrutare, desfășurată conform rigorilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – o obligație legală pentru companiile cu capital majoritar de stat – a fost supervizată de un expert independent. Raportarea oficială arată că acesta a finalizat evaluarea candidaților fără a propune, însă, nicio persoană pentru numire în funcție.
Standarde inalte, niciun candidat la inălțime
Analiza detaliată a inclus declarații de intenție și interviuri, bazate pe criterii clar definite anterior. Cu toate acestea, în ședința din 26 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a Hidroelectrica a constatat că niciunul dintre candidații rămași în cursă nu corespundea pe deplin cerințelor funcției de director general, având în vedere contextul operațional și strategic actual al companiei. „Menținerea standardelor de competență este o obligație legală, nu o opțiune”, se arată în comunicatul transmis de companie, care reiterează angajamentul pentru o „guvernanță solidă, transparentă și performantă”. Menționăm că procesul inițial a vizat atât funcția de director general, cât și pe cea de director financiar, însă niciun candidat nu a îndeplinit criteriile impuse.
Pe muchie de cuțit: Reluarea de urgență și conducerea interimară
Ca urmare a acestui eșec, Consiliul a decis reluarea imediată a procedurii de selecție, într-o cursă contra-cronometru pentru identificarea viitorilor CEO și CFO. Pentru a asigura continuitatea operațională, Hidroelectrica va menține măsurile interimare de conducere, atât pentru poziția de director general, cât și pentru cea de director financiar, până la finalizarea noii proceduri. Decizia Consiliului a survenit cu doar două zile înainte de termenul oficial de finalizare a selecției, stabilit pentru 28 noiembrie. Potrivit informațiilor Mediafax, doi candidați rămăseseră în cursa finală: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin.
Context tulbure: Scăderi de producție și schimbări de management
Acest moment delicat se înscrie într-un context complicat pentru Hidroelectrica. Primele nouă luni din 2025 au marcat o scădere atât a producției, cât și a profitului net, rezultate influențate de condițiile meteorologice nefavorabile și de o serie de schimbări succesive de management. Aceste turbulențe au fost, de asemenea, corelate cu cerințele de reformă impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adăugând presiune suplimentară asupra companiei de stat, care rămâne un pilon strategic al economiei românești. (Irinel I.).
Anchete
ANAF sub asediu: Controalele „de ochii lumii” la multinaționale stârnesc furia sindicaliștilor. „Inspectori trimiși în orb”
Promisiunile șefului ANAF, Adrian Nica, privind controale riguroase la marii contribuabili, sunt vehement contestate de sindicaliștii din instituție. Într-o analiză incisivă a situației, dezvăluită de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se arată că inspectorii fiscali ar fi fost trimiși „în orb”, fără o direcție clară, iar calendarul impus ar face imposibilă o verificare reală.
Promisiuni grase, realitate subțire: Controale „de ochii lumii”?
Anunțate cu surle și trâmbițe, controalele la marile companii, inițiate de șeful ANAF, Adrian Nica, par să fie, de fapt, o acțiune „de ochii lumii”, susțin reprezentanții sindicatelor din Administrația Fiscală. Aceștia avertizează că este nerealist să se aștepte o verificare completă și eficientă a unei multinaționale într-un interval de timp atât de scurt. „Este imposibil să faci o verificare la o multinațională în mai puțin de o lună”, declară sindicaliștii, sugerând că un control serios necesită, în mod normal, până la șase luni. Mai mult, acuzațiile de trimitere „în orb” a inspectorilor contrazic afirmațiile președintelui ANAF, care se lăudase cu analize de risc bine fundamentate.
Misiune imposibilă: Timpul strigă prescripția fiscală
Un aspect crucial adus în discuție de sindicaliști este calendarul ales pentru aceste verificări. Dacă autoritățile ar fi dorit cu adevărat să identifice nereguli, controalele ar fi trebuit să înceapă încă din luna august, odată cu anunțul inițial. Acum, inspectorii sunt presați de timp, riscând ca întreg anul fiscal 2019 să se prescrie, ceea ce ar însemna pierderi semnificative pentru bugetul de stat. „Nu înțeleg de ce nu i-au trimis mai devreme și îi forțează acum pe inspectori să facă controale inopinate și pun o presiune fantastică pe oameni, când mai este puțin și se prescrie totul din 2019, un an foarte important”, a subliniat Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”. Acesta adaugă că sute de inspectori din toată țara, inclusiv zeci de echipe din Direcția Regională Cluj, au fost trimiși în Capitală pentru a verifica cele aproximativ 500 de multinaționale până la Crăciun, o sarcină considerată supraomenească.
Impozitul minim și dilema profitului: O bătălie veche
Discuțiile aprinse pe tema controalelor vin în contextul în care impozitul minim pe cifra de afaceri, țintit inițial pe multinaționalele care declarau pierderi pentru a evita plata impozitului pe profit, se preconizează a fi abrogat, sub presiunea companiilor străine. Sindicaliștii din ANAF consideră însă că rațiunea acestui impozit este profund greșită. Dorin Modure a explicat că „Noi trebuie să avem impozite clare, puține și simple. Ei au pus 1% impozit pe cifra de afaceri pentru că au constatat că nu plăteau impozit pe profit multinaționalele, pentru că declarau că sunt pe pierderi. La o multinațională, impozitul pe cifra de afaceri poate să încurce foarte mult, pentru că au venituri foarte mari. Pe de altă parte, mi-e foarte greu să cred că nu au profit acele multinaționale.” Soluția, în viziunea sindicaliștilor, este aplicarea fermă a legislației prețurilor de transfer, pentru a bloca mascarea profiturilor și a asigura că profitul real obținut în România este taxat aici.
„Verificări din Evul Mediu”: Critica la adresa analizei de risc
Deși șeful ANAF s-a lăudat cu existența unor „analize de risc” care generează aceste controale, sindicaliștii susțin contrariul. „Au trimis inspectorii așa, în orb, nu le-au dat nicio direcție de control. Ce să verifice anume, că altfel cauți acul în carul cu fân”, a adăugat Modure. Acesta a criticat lipsa unor instrumente eficiente de analiză, menționând că, deși legislația privind prețurile de transfer există, ea este aplicată „mult prea timid”. O analiză de risc performantă, consideră liderul sindical, ar trebui să indice exact unde să caute inspectorii, transformând acțiunile lor dintr-o „verificare de Evul Mediu” într-un control „punct ochit, punct lovit”.
Transparență sau „praf în ochi”? Poziția sefului ANAF
În replică la aceste acuzații, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat recent că instituția derulează 510 controale la marile companii, toate generate de analize de risc. „Nu avem chiar un robot. Sunt mai mulți indicatori de risc implementați la nivelul ANAF în acest proces de digitalizare”, a afirmat Nica, subliniind că scopul este verificarea respectării legislației fiscale, evaluarea obligațiilor declarate și identificarea riscurilor de neconformare. Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni, derulate într-un timp-record, vor reuși să demonteze criticile și să aducă rezultatele scontate la bugetul de stat.
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!



