Anchete
Faptul că anumite instituții cu puteri excepționale fac opoziție mai mult sau mai puțin discretă la deciziile CCR nu este deloc un fapt anodin sau tolerabil

COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
În ziua bilanțului SRI pe 2017, liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat că va iniția constituirea unei comisii parlamentare speciale cu misiunea de a modifica Legea securității naționale. Nu a spus în ce sens ar trebui modificată legea și în ce fel se va răsfrânge asupra atribuțiilor Serviciului Român de Informații.
În orice caz, putem bănui că SRI-ul sau cel puțin cei care ocupă poziții de comandă au destule temeri legate de evoluțiile politice care nu le-au fost în ultimii ani pe de-a-ntregul favorabile. Să reținem seria de decizii ale Curții Constituționale împotriva așa numitelor legi ”Big Brother” care ofereau SRI accesul neîngrădit la comunicațiile electronice ale tuturor cetățenilor români sau decizia privind interceptarea suspecților în procesele penale. În decizia aceea, din februarie 2016, se arăta că mandatul de supraveghere tehnică trebuie ”să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei”. Prin urmare SRI era scos din schema interceptărilor. Nu este clar astăzi dacă transferul de competențe s-a făcut cu adevărat sau dacă măcar este în curs de a fi realizat. (Ca anecdotă, actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pe atunci judecător constituțional, a semnat o opinie separată împreună cu judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu.)
Un aspect îngrijorător – dacă judecăm după opiniile care au dat impresia că se fac ecoul stărilor de spirit din interiorul instituției – este că SRI nu a primit aceste decizii cu senitătate, ci ca pe niște atacuri la adresa sa. O reacție similară s-a produs la DNA, așa cum a reieșit din înregistrarea în care șefa Departamentului, Laura Codruța Kövesi, critica anumite decizii ale Curții Constituționale într-o ședință de lucru cu procurorii. Or, faptul că anumite instituții cu puteri excepționale fac opoziție mai mult sau mai puțin discretă la deciziile CCR nu este deloc un fapt anodin sau tolerabil.
Noul director al SRI, Eduard Hellvig, a avut în schimb o poziție de natură să dea speranțe că excesele nu vor fi trecute cu vederea. În ședința de bilanț pe 2016, directorul SRI spunea: ”Susțin democrația pentru că România nu poate progresa decât prin aceste valori. Este important pentru întreaga societate ca toate activitățile SRI să se încadreze strict în limitele Constituției și legilor care stabilesc clar granițele în interiorul cărora instituția noastră este chemată să opereze.”
În sfârșit, turbulențele din jurul Serviciului au continuat cu o serie întreagă de dezvăluiri privitoare la modul excesiv în care ofițerii SRI se vor fi implicat în desfășurarea proceselor penale. Prim-ministrul Viorica Dăncilă și apoi ministrul Justiției, Tudorel Toader au cerut ca protocoalele încheiate între DNA și SRI să fie desecretizate tocmai pentru a clarifica toate suspiciunile care apasă supra credibilităților cercetărilor judiciare. CSM s-a pronunțat de asemenea în favoarea desecretizării și poate nu e lipsită de interes nici reacția președintelui Iohannis care a emis un comunicat prin care explică că CSAT (și prin urmare el însuși) nu are nicio atribuție legală privind desecretizarea. Semnificativ ar fi, de fapt, nu ceea ce spune, ci mai curând faptul că nu critică aceste inițiative părând să lase cale liberă inițiatorilor.
S-a remarcat pe bună dreptate că președintele Iohannis a adoptat o poziție favorabilă față de Guvern și în privința scrisorii adresate Comisiei Europene pe tema MCV-ului. Or, documentul adresat președintelui Comisiei, avea ca subtext tot presupusele abuzuri ale investigatorilor judiciari oricare vor fi fost aceștia și de oriunde va fi venit indicația. E posibil însă să ne înșelăm și, de astă dată, președintele Iohannis să nu fi urmărit decât o abilă aplanare a conflictului.
În orice caz s-a creat o presiune asupra SRI, care ar putea culmina cu o modificare a legislației și în subsidiar cu o definire și limitare mai clară a atribuțiilor. Deocamdată sunt simple presupuneri pe care le vom putea verifica pe parcurs, dar problema, nu e deloc neglijabilă. În esență e vorba de temerea societății că, sub stindardul legitim al luptei anticorupție, s-a consolidat un sistem de putere care excede limitele constituționale.
Anchete
Mircea Cretu si-a inaintat demisia de la conducerea instantei

Oare ce o fi patit judecatorul Mircea Cretu, presedintele Curtii de Apel Timisoara?
Gestul sau este unul neasteptat, avand in vedere ca participa la concursul pentru functii de conducere, dorind deci inca un mandat de trei ani ca presedinte al Curtii de Apel Timisoara, dezvaluie Lumea Justitiei. Cert este ca cererea de eliberare din functia de presedinte a Curtii de Apel Timisioara, prin demisie, formulata de Mircea Cretu va fi discutata de Sectia pentru judecatori a CSM in sedinta de joi, 7 decembrie 2023. (Irinel I.).
Anchete
Vi-l mai amintiti pe procurorul DNA Camelus Paduraru, despre care avocatii spuneau ca este cel mai enervant procuror de sedinta?

Ei bine, dupa pensionare, fostul procuror a ajuns fix avocat., dezvaluie Lumea Justritiei.
Aflam asta de pe pagina de Facebook a lui Camelus Paduraru!
Si tot de acolo aflam ca acelasi Camelus se crede Cicero, sau ar vrea sa fie precum Cicero. In acest sens, daca va uitati la linkul paginii de Facebook a lui Camelus, veti observa ca numele acestuia este “cicero.filosof” (vezi facsimil). Te doare capul, nu altceva! In plus, va rugam sa mai remarcati ca fostul procuror si-a pus diacritica doar la numele de familie, nu si la prenume. Probabil ca s-a gandit ca astfel va suna latineste. Oricum: situatia nu e grava, daca ne gandim ca altii se cred Napoleon (ca tot ruleaza zilele astea filmul in cinematografe). (Irinel I.).
Altfel, va dati seama ce mandrie trebuie sa fie pe avocati la gandul ca sunt colegi cu unul care a pledat in instanta pentru condamnarea unor oameni trimisi nevinovati in judecata de DNA? (Irinel I.).
Anchete
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj

Primarul din Baia Mare, Catalin Chereches, are saptamana viitoare o sansa de a scapa de condamnarea de 5 ani inchisoare cu executare pentru luare de mita primita in urma cu cateva zile la Curtea de Apel Cluj, dezvaluie Lumea Justitiei. Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj, stramutare intemeiata pe motiv ca una dintre judecatoarele care l-au condamnat – Georgiana Rodica Farcas-Hingan – se afla in stare de incompatibilitate, dupa ce a facut denunt impotriva soacrei primarului, deci era in vadita relatie de dusamanie cu acesta. E drept judecatoarea Farcas-Hingan a formulat declaratie de abtinere, insa aceasta a fost una la misto, fiind respinsa de colegii sai de la Curtea de Apel Cluj.
Revenind la cererea de stramutare depusa de Chereches, inregistrata inainte de pronuntarea deciziei definitive, aceasta va fi judecata chiar daca hotararea de condamnare a fost pronuntata, o eventuala admitere a ei avand un impact major: decizia de condamnare va fi desfiintata, conform art. 74 alin. 5 din Codul de procedura penala, iar dosarul in care a fost condamnat de va rejudeca, din faza apelului. In ceea ce priveste completul la care a picat Catalin Chereches si care va decide asupra cererii de stramutare, el este format din judecatoarele Oana Burnel, Simona Cirnaru si Rodica Aida Popa (foto). Daca are sau nu primarul vreo sansa, va lasam pe dvs sa trageti concluzia.
Totusi, trebuie sa spune ca o asemenea cerere de stramutare ar trebui admisa de pe scaun, din punctul nostru de vedere. Asta intrucat este inadmisibil ca un inculpat, oricare ar fi el, sa fie judecat de o judecatoare ce a facut denunt impotriva unui membru al familiei respectivului inculpat. Nu exista nici cea mai mica aparenta de impartialitate, iar intreaga solutie este vulnerabilizata tocmai din cauza pastrarii Georgianei Rodica Farcas-Hingan in complet, existand asadar o legitima suspiciune privind incalcarea dreptului la un proces echitabil. Altfel, povestea ca primarul Chereches ar fi premeditat cazul cu soacra sa care ar fi incercat mituirea judecatoarei Farcas-Hingan pentru a o face pe aceasta incompatibila, obtinand in acest mod o reluare a judecatii apelului pentru a intra in prescriptie este doar o poveste, in conditiile in care fapta de luare de mita se prescria abia in primavara anului vitor, deci era timp pentru finalizarea dosarului intr-o eventuala rejudecare a apelului. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile
Mai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani?
-
Exclusivacum o zi
Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală” ies la iveală!(I)
-
Exclusivacum 3 zile
Cel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE
-
Exclusivacum 2 zile
SANTAJELE MAFIEI CU AUTORITATI ale statului roman/Grupul de crima financiar – organizata locala cu sprijinul politistilor corupti si cu sprijinul parchetelor si instantelor/Documente si inregistrari audio, in exclusivitate/Azi, orele 13.00
-
Exclusivacum 2 zile
Demersul studenților de la Academia de Poliție „A. I. Cuza”- continuă!!!
-
Administratieacum 3 zile
Serviciile au folosit partidul ca pe un prezervativ de unică folosință
-
Exclusivacum 3 zile
Nici în 2023, cei care conduc MAI nu au fost capabili să creeze un sistem de recrutare la județul de înscriere/Incompetența a ucis un polițist la Constanța
-
Ancheteacum 3 zile
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj