Actualitate
Afacerea Schweighofer: avem si un Sebastian Ghita al padurilor?

Știrea zilei e că gigantul austriac Schweighofer și-a vîndut, brusc, toate pădurile achiziționate de-a lungul celor 16 ani de prezență în România, către o firmă suedeză. Firma austriacă, reamintim, are un dosar la DIICOT în care este anchetată pentru tăieri ilegale de păduri. E interesant de știut motivele reale ale tranzacției anunțate azi, și la fel de itneresant ar fi răspunsul la întrebarea: avem și un Sebastian Ghiță al pădurilor?
Ce face și mai interesant anunțul de azi al Schweighofer e faptul că austriecii chiar s-au întrebuințat pentru ca el să ajungă la cunoștința cît mai multor oameni, inclusiv prin difuzarea în regim de publicitate, în media.
De ce e așa preocupată compania să se afle asta? La urma-urmei, e o tranzacție ca oricare alta.
Din comunicat aflăm că austriecii au vîndut compania subsidiară Cascade Empire S.R.L., precum și divizia de management forestier, Ocol Silvic Cascade Empire S.R.L., către compania suedeză GreenGold Group, fără a se pomeni prețul plătit. Pădurile deținute de Cascade Empire însumează 14.283 hectare, localizate în județele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamț și Suceava.
Fondatorul și președintele companiei suedeze GrenGold, care a cumpărat pădurile de la austrieci, este un român, Sorin Chiorescu, în vîrstă de 44 de ani.
Un personaj cu o biografie foarte specială, despre care s-a mai relatat în presa de la noi.
Încă mai înainte de a fi absolvent al prestigioasei Universități ”Ștefan cel mare” din Suceava, înființată în 1990, Chioreanu începe să facă afaceri în 1992, la doar 18(!!) ani, punînd pe picioare un business de import-export între România, Rusia, Turcia și Polonia.
Din 1996, trăiește și muncește în Franța, SUA și Suedia, în această din urmă țară fondînd, în 2007, o firmă de nișă dedicată investițiilor, inclusiv în țara noastră. Ulterior. Chiorescu a obținut un doctorat în tehnologie, în Suedia și un Masterat în management financiar și afaceri internaționale la Stockholm School of Investments.
Chiorescu, devenit un expert în domeniul forestier, a înșirat la viața sa locuri de muncă sonore, precum Weyerhauser Company, Seattle, SUA, National Office of Forestry din Nancy, Franța, Trätek AB, din Suedia.
Dar și Romsilva, regia pădurilor din România.
Același Chiorescu a fost afaceristul care, acum cîțiva ani, a cumpărat de la Universitatea Harvard suprafața uriașă de peste 33.000 de ha de pădure din România, pe care le-a revîndut ulterior, după doar 6 luni, grupului suedez IKEA.
Decizia americanilor de a vinde a fost luată, ca și în cazul Schweighofer, în urma declanșării unor scandaluri legate de proveniența dubioasă a unor suprafețe de pădure din cele achiziționate, mai precis din retrocedări ilegale.
Acum doi ani Riseproject scria că pădurile cumpărate de Harvard și ajunse finalmente la IKEA făceau obiectul unor anchete ale procurorilor români pentru retrocedări ilegale.
În 2015, totodată, Ministerul Mediului depunea un raport la Parchetul General prin care arăta că s-au descoperit în perioada ianuarie 2014-aprilie 2015 zeci de mii de metri cub de lemn fără acte de provenienţă la fabrici deţinute de Schweighofer Holzindustrie.
Anul trecut, în iulie, DIICOT Suceava începea cercetările împotriva companiei austriece, în speța amintită.
Una peste alta, concluziile ar fi următoarele:
Prima, aceea că două nume sonore la nivel internațional, Harvard și Schweighofer, decid parcă peste noapte să vîndă uriașe suprafețe de pădure, adunate din bucăți cu multă trudă, în ambele cazuri fiind implicate anchete ale parchetelor.
A doua, că în amîndouă cazurile, cumpărătorul e un misterios român cu cetățenie suedeză, care pare mai degrabă un dealer de terenuri decît un afacerist interesat de ce anume ar putea produce respectivele terenuri.
Un român cu un profil extrem de asemănător cu cel al lui Sebastian Ghiță, cel care învîrtea afaceri grele aproape de pe băncile liceului.
Avem, oare, și un Ghiță al pădurilor? (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 23 de ore
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!