Connect with us

Anchete

OPINIE/Așa zisa clasa politică și nici grupările interlope ale crimei organizate nu și-au dorit și nu-și doresc o administrație publică eficientă și cu atât mai puțin un corp al funcționarilor publici etilist, profesionist, obiectiv și imparțial

Publicat

pe

Precum gruparea religioasă Amish, din SUA, care continuă să fie o enclavă, de tip religios, caracterizată prin felul de trai simplu și tradițional, ai carei membri duc o viață izolată de lumea modernă, deși se află în mijocul celei mai avansate civilizații de pe mapamond și noi, românii, deși am strigat, ca din gură de șarpe, că vrem să ne integrăm în Europa, avem ceva tradițional, ce ne caracterizează, respectiv talentul hoției, minciunii și rezistența pe care o opunem în fața adoptării supremației legii. Vrem să ne  impunem, în noua Europă, stilul tradițional, promovând, în special, verbele „a fura” și „a minți”, sub toate formele lor complexe și elaborate în timp, încât nici nu e de mirare că acestea au devenit trăsătura de caracter și cartea de vizită a românului în UE.

„A fura”, indiferent cum am analiza verbul, este sinonim cu a nu respecta legea. Iar pentru cei ce fură, idealul ar fi să existe legi care să le permită să fure și să le protejeze ce-au furat. Sub acest deziderat s-a împărțit societatea românească. Cei mulți, funcționând sub lege și o castă privilegiată, constituită din așa zișii politicieni și mafia ce-i susține, funcționând ca și cum n-ar exista lege și care luptă, constant, pentru „dreptul” de a nu respecta legea. Între cele două, prinsă ca între componentele de bază ale unei prese uriașe, obligată moral și supusă presiunii, se află administrația publică, care ar trebui să reprezinte adevarata putere a unui stat și echilibrul între lege și fărădelege. O mega-instituție care, în sens formal, poate fi înţeleasă ca un sistem de organe, de instituţii, cuprinzând diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii. Adică un garant al apărării dreptului la proprietate, indiferent sub ce formă, ce se opune real și nu formal, formei materiale a verbului „a fura”.

Intr-o societate în care principiile democratice funcționează, forța și eficiența administrației publice este generată de existența unui corp profesionist al funcționarilor publici, capabil să-și exercite imparțial și obiectiv atribuțiile. Logic, ca și garant al organizarii executării și executării concrete a legii, corpul funcționarilor publici a fost, este și va fi dușmanul celor ce-au făcut din hoție o profesie și baza realizării carierei. Pentru că, oricât am fi de naivi și subiectivi, realitatea ne obligă să constatăm că în România 99% din cei care și-au realizat o carieră politică sau o avere uriașă, din nimic, au făcut-o pe bază de furt (material și intelectual) și manipulare prin minciună. Și tot aceeași pondere este valabilă și în cazul legăturilor dintre zona interlopă a economiei și cariera politică.

Nici așa zisa clasa politică (în fapt, după cum se manifestă și acționează, este o creație tipică a crimei organizate, pentru că, deciziile luate în ceea ce privește funcția publică, servește interesele acesteia) și nici grupările interlope ale crimei organizate (care controlează aproape toată economia) nu și-au dorit și nu-și doresc o administrație publică eficientă și cu atât mai puțin un corp al funcționarilor publici etilist, profesionist, obiectiv și imparțial. De aceea, dacă există un război real în România, acesta a fost și este între grupările de crimă organizată, ce vor să instaureze dominația hoției generalizate (la care participă, direct și membrii clasei politice) și administrația publică, formată din instituții care se opun hoției generalizate și dictaturii hoției pe care urmărește s-o instaureze (și chiar au și reușit, în mare parte) crima organizată prin intermediul clasei politice. Iar dacă, aparent, legea este în favoarea administrației, fiind instrumentul care o protejează, în culise se duc niște lupte crâncene pentru subminarea administrației publice și transformarea acesteia într-o putere formală, care să depindă, în totalitate, de factorul politic, iar aceasta se realizează, de regulă, prin modificarea legii, fapt ce are ca efect pierderea autorității publice în favoarea crimei organizate.

Societățile democrate se caracterizează prin respectul față de lege, caz în care administrația publică, cea care realizează activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii, ar trebui să reprezinte puterea absolută. Pe modelul comunist însă, în care partidul politic reprezenta puterea absolută și în prezent, structurile politice, conform cutumelor preluate de la comuniști, urzupă puterea și se manifestă ca și cum aceasta le-ar aprține de drept. Însă, pentru a-și exercita puterea, partidele politice n-au decât o singură soluție: să submineze administrația publică și, în special, autoritatea acesteia.

În anul 1999, Guvernul României, ca o condiție de bază a aderării la lumea civilizată (UE) a fost forțat să pună bazele unei administrații profesioniste și să constituie un corp al funcționarilor publici, adoptând în acest sens, prin Legea 188/1999, Statutul funcționarului public. Un statut care stabilea reguli precise de recrutare, promovare și eliberare din funcție a funcționaului public și care, printre alte principii, pentru a asigura profesionalism, obiectivitate și imparțialitate în exercitarea profesiei, a instituit principiul stabilității în funcție, o instituție care garanta stabilitatea funcționarului public în cazul exercitării imparțiale a atribuțiilor funcției. Adică o protecție reală împotriva presiunilor, în special a factorului politic. Și deși stabilitatea în funcție, potrivit prevederilor incluse în statut (interdicția eliberării din funcția publică din motive neimputabile funcționarului, interdicția  transferării sau mutării fără acordul funcționarului și, mai ales, obligația instituției, în cazul desființării postului sau instituției publice, de a redistribui funcționarul pe alt post vacant) era concretă și nu formală, fiind înființată și o instituție care să gestioneze funcția publică, respectiv Agenția Națională a Funționarilor Publici, puterea politică a deturnat principiul stabilității în funcție, prevertindu-l, abordând și instituind cutume prin care stabiliatea în funcția publică a devenit un principiu formal. Astfel, prin imixtiunea politicului (în special prin numirile operate la conducerea instituțiilor ce adminsitrau și gestionau funcția publică), corpul funcționarilor publici a fost virusat și infestat cu clientelă politică sau personală a celor ce manageriau instituția sau a celor ce dețineau puterea politică și clientelei protejate. În locul prevederilor legale imperative, prevăzute de lege, începând de la recrutarea funcționarului public (prin examene formale, la care candidații erau preselecționați prin furnizarea subiectelor sau coruperea și influențarea comisiilor de examen), promovarea, transferul sau eliberarea din fucție, au operat și continuă să opereze cutume introduse de puterea politică, astfel încât independența funcției publice, profesionalismul și imparțialitatea au fost iremediabil afectate în sens negativ. Prin intervenția brutală a politicului în ceea ce privește managementul funcției publice, Agenția Națională a Funționarilor Publici (A.N.F.P.) a adevenit o instituție de decor, cu atribuții formale, fiind pusă în situația de a nu-și mai exercita atribuțile legale. Astfel, deși potrivit prerogativelor, managementul funcțiilor publice, adică evidența fucțiilor publice, respectiv recrutarea, transferul, detașarea și redistribuirea  funcționarului în cazul eliberării din funcția publică a funcționarului public din motive neimputabile lui, erau atribute exclusive ale A.N.F.P., toate aceste atribuții, prin ordine care au adăugat la lege (abuzive) și decizii interne ale conducătorilor instituțiilor, numiți politic, au fost preluate și substituite  de către autoritățile și instituțiile manageriate politic. În aceste condiții A.N.F.P. a devenit o instituție „fantomă” în ceea ce privește managementul funcțiilor publice, iar drepturile reale ale funcționarilor publici au devenit drepturi formale și iluzorii, dipărând, aproape oficial, garantul asigurării acestora, A.N.F.P.

Substituind, prin cutume și încălcări grosolane ale legii, drepturile și obligațiile stabilite prin statutul funcționarului public,  puterea politică a distrus practic corpul funcționarilor publici, transformându-l într-o adunătură de executanți de ordine, timorați, aflați la cheremul conducerii politice, lipsiți de protecție reală. Iar vina pentru ceea ce se întâmplă în administrația publică și cu funcționarii publici aparține, în primul rând, justiției care, ca o componentă de bază a adminstrației publice, n-ar fi trebuit să permită instituțiilor publice, conduse politic, să substituie ANFP în managementul funcției publice și să trateze, cu o îngăduință greu de înțeles, abuzurile și derapajele conducătorilor instituțiilor asupra funcționarilor publici, eliberați, de regulă, abuziv din funcții pentru că erau incomozi celor numiți politic.

Deși Statutul funcționarului public face parte din categoria legilor organice, adoptate de Parlament, asupra căruia Guvernul nu are competență materială pentru a opera modificări (decât dacă acestea au caracter pozitiv, adică în favoarea funcționarului) și există cinci decizii ale Curții Constituționale în acest sens, pentru a-și impune clientela politică în funcțiile administrative, care să le garanteze posibilitatea de a devaliza bugetul și averea publică, fără rezerve, Guvernele de după anul 2000 (Năstase, Tăriceanu, Boc, Ponta) și-au făcut din modificarea Statutului funcționarului public, prin ordonanțe de urgență, un obiectiv strategic, având ca scop nu întărirea corpului funcționarilor publici ci virusarea acestuia. Aproape toate guvernele de după 2000, deși știau foarte bine că era neconstituțional, cu rea credință, urmărind în fapt consevarea efectelor unor ordonanțe neconstituționale, au apelat la modificarea Legii 188/1999, prin ordonanțe. Prin aceste ordonanțe s-a urmărit restrângerea atribuțiilor A.N.F.P. și întărirea, în ceea ce privește managementul funcției public, a rolului conducătorului de instituție, numit politic, căruia i se atribuia drept de decizie asupra stabilității în funcție a funcționarului public.

Și dacă Guvernele  Năstase și Tăriceanu au păstrat o oarecare decență în ceea ce privește asigurarea garanțiilor privind respectarea principiilor de bază ale funcției publice, respectiv cele privind garantarea stabilității în funcție, substituind prin cutume, neoficiale, prevederile Legii 188/1999, politizând doar funcțiile de conducere, prin trucarea examenelor, Guvernul Boc și Ponta, în dorința de a politiza total administrația publică și a legifera cutumele practicate, au intrat cu „bocancii” în Constituție, demonstrând că legea, inclusiv cea supremă, Constituția, e pentru proști și nu pentru puterea politică și mafia ce-o susține.

O primă tentativă de suprimare a protecției funcționarului public, garantată prin prevederile Legii 1881999, ce-i asigurau stabilitatea în funcție, adică a legiferării cutumei practicată de puterea politică, a avut loc în anul 2009, când Guvernul Boc a emis Ordonanța de Urgență nr. 37, prin care a încercat suprimarea garanțiilor ce asigurau stabilitatea în funcție. Deși a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 414/14.04.2010 ( stabilindu-se clar că Guvernul nu are competență materială în domeniul funcției publice, decât dacă operează modificări pozitive), Guvernul Ponta a procedat ca și cum ar fi fost lovit de amnezie. Cu vădită rea credință și tupeu, prin Ordonanța de Urgență nr. 82/2013, Guvernul Ponta a recidivat în tentativa Guvernului Boc, propunând, sub justificarea penibilă că funcționarul public beneficiază de prea multe drepturi (adică de dreptul de a nu putea fi concediat din motive neimputabile lui, de a fi mutat sau transferat fără acordul lui și de dreptul de a fi redistribuit atunci când a fost concediat din motive neimputabile lui), suprimarea din Legea 188/1999 a garanției stabilității în funcția publică. Și a făcut-o în cunoștință de cauză a faptului că modificările operate prin OUG 82/2013, erau neconstituționale și, în cazul în care vor fi contestate la Curtea Constituțională, acestea vor fi anulate. Ca și în cazul ordonanței ce reglementa transferul politic al primarilor și în cazul funcționarilor publici Guvernul Ponta a încălcat deliberat Constituția mizând pe vidul legislativ și pe lipsa de procedură ce privește intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a actului normativ și data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale de respingere a actului normativ, adică a perioadei efective în care actul normativ își produce efectele. Astfel, Guvernele penale precum cele ale lui Boc și Ponta, au ajuns să administreze țara (adică să politizeze administrația pentru a asigura protejarea hoțiilor operate de mafia politică) prin forțarea Constituției, adică prin efectele produse ale actelor normative emise și declarate neconstituționale, efecte care reprezintă o formă de abuz incalificabilă și desconsiderare totală a statului de drept și a legilor existente.

Garanția democrației este condiționată de existența reală și nu formală, a unei administrații profesioniste și imparțiale. Iar imparțialitatea și obiectivitatea funcționarului nu poate fi garantată fără garantarea stabilității funcționarului în funcția publică. Or, atacurile constante, efectuate de clasa politică, prin guverne, asupra stabilității în funcția publică a funcționarului, constituie clar un atac la democrație și statul de drept. Este evident că un funcționar nu va risca și nu va fi obiectiv dacă obiectivitatea și imparțialitatea au ca și consecință pierderea funcției. Iar clasa politică și crima organizată care o întreține (trebuie să fii extrem de naiv să crezi că există vre-un membru al guvernului care să nu fi fost promovat și susținut de grupări de crimă organizată sau grupuri de interese economice, angajate în devalizarea averii și banului public) au tot interesul să substituie, din lege, garanția stabilității în funcție a funcționarului public, pentru că astfel pot pune presiune asupra funcționarului, amanințându-i funcția publică în cazul în care nu se conformează dispozițiilor politice.

Desigur, Curtea Constituțională, ca și în cazul OUG 37 din 2009, a declarat, prin Decizia nr. 351/2015, OUG 82/2013, a Guvernului Ponta, ca fiind neconstituțională, stabilind, ca și în cazurile precedente, că Guvernul Ponta nu avea competență materială să opereze modificări de acte normative în acest domeniu. Dar ordonanța, exact cum a premeditat Guvernul Ponta, în perioada august 2013 – iunie 2015 și-a produs efectele și le-ar fi produs pentru mult timp dacă subsemnatul, împreună cu cinci colegi, n-am fi invocat, în instanță, neconstituționalitatea acestui act normativ al Guvernului Ponta. Curios însă, deși în cazurile anterioare (OUG 37/2009, OUG 77/2013) în care Guvernele au apelat la modificarea Legii 188/1999, parlamentarii au fost, de regulă, cei care au sesizat Curtea Constituțională, de acestă dată, deși era mai mult decât evident că prevederile OUG 82/2013 erau în totalitate neconstituționale, nici un parlamentar n-a avut inițitivă și n-a invocat neconstituționalitatea actului normativ emis de Guvernul Ponta. Explicația ? OUG 82/2013 a fost emisă cu un scop precis: eliminarea din corpul funcționarilor publici a comisarilor Gărzii Financiare, deveniți extrem de incomozi pentru Victor-Viorel Ponta și grupurile de crimă organizată care l-au sprijinit să preia puterea (grupuri interpartinice, fără culoare politică) și instalarea în funcțiile de conducere a instituțiilor publice a clientelei politice și personale ale celor aflați la guvernare sau a „colaboratorilor” lor din opoziție. În aceste condiții este evident că OUG 82/2013, satisfăcea interesele tuturor celor ce voiau să devalizeze bugetul de stat și avuția națională și pentru care corpul funcționarilor publici (în special funcționarii Gărzii Financaire) constituia un obstacol.

Îngrijorător nu e atât faptul că Guvernul și Parlamentul nu se grăbesc să corecteze efectele OUG 82/2013, declarată neconstituțională (nici până acum Parlamentul n-a respins, prin Lege, modificarea, de către Guvern, prin OUG a Legii 188/1999), ci faptul că instituțiile publice, în ceea ce privește managementul funcțiilor publice, chiar dacă OUG 82/2013 a fost declarată neconstituțională, continuă să opereze prin cutume, substituind, în continuare, atribuțiile A.N.F.P., ceea ce contribuie la menținerea, în continuare, a unui climat de presiune asupra funcționarului public, prin încălcarea legii, premeditat, de către conducătorii numiți politic în fruntea instituțiilor publice, care astfel protejează afacerile crimei organizate ce i-a propulsa în funcții. Și mai grav, A.N.F.P., politizată excesiv, deliberat, nu-și mai îndeplinește atribuțiile în ceea ce priește managementul funcției publice (evidența, recrutarea sau redistribuirea, prin ordin, fără a ține seama de acordul șefilor politici ai instituțiilor), acceptând rolul formal pe care i l-a atribuit puterea politică, chiar dacă asta înseamnă neîndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege (Ex: În perioada 2013 – 2015 instituțiile publice au organizat recrutări de personal fără a transmite la A.N.F.P. Planul de ocupare al funcțiilor publice, obligatoriu, prin lege, să fie aprobat prin HG și a avizat concursurile de recrutare deși nu îndeplineau condițiile. Iar după declararea ca neconstituțională a OUG 77/2013, adică 14.02.2014, ANAF, la ordinul lui Gelu-Ștefan Diaconu, a organizat concursuri de recrutare, deși existau funcționari în corpul de rezervă și a angajat peste 1800 de funcționari publici prin încălcarea art. 22 din Legea 34/2009, concursuri avizate de Birtalan Jozsef, președintele ANFP, care nu s-a opus sub nici o formă organizării concursurilor).

Iar și mai grav, instanțele de judecată, la presiunea politică a celor care vor să distrugă corpul funcționarilor publici și să transforme administrația publică într-un instrument de represiune, aflat sub comandă exclusiv politică, deși sunt în aceeași situație (inamovibilitatea și stabilitatea în funcția publică sunt principii și concepte sinonime) în care Guvernul, având în vedere antecedentele, printr-o OUG, ar putea, pentru o perioadă limitată, să elimine inamovibilitatea magistraților,  acceptă substituirea prevederilor imperative ale legii 188/1999, cu cutumele instaurate și implementate de managementul politic al instituțiilor, impunând, ca regulă și pratica puterii lucrului judecat, ceea ce Curtea Constituțională a constatat că este neconstituțional, adică substituirea atribuțiilor A.N.F.P., în ceea ce privește managementul publice, de către conducerea politică a instituțiilor publice.

Așa că verbul „a fura”, în România, care poate fi transpus în practică, prin eliminarea, substituirea sau subordonarea  „paznicului” averii publice și banilor publici, administrația publică, nu este propriu și imputabil numai crimei organizate și „brațului” ei politic (ce-l constituie, de regulă, Guvernul). Și nici nu ar putea fi realizat prin încălcarea constantă a legilor de către puterea politică, prin tot felul de scamatorii – gen emitere de acte normative neconstituționale, care-și produc efectele o perioadă limitată de timp sau substituirea unor texte de lege cu cutume -, dacă „a fura”, prin înlăturarea/substituirea „paznicului”, n-ar beneficia și de toleranța și îngăduința unei justiții care, ca urmare a influenței tot mai vizibile a factorului politic, legalizează cutumele și omite, ca și cum ar fi desuete, prevederile legale. În aceste condiții să ne mai mirăm că dacă jignești un șmecher impus politic, inteligența devine infracțiune și adevărul calomnie? (Ec A. Radu).

 

Anchete

Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM

Publicat

pe

De

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.

Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel

În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.

Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București

Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.

Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.

Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională

Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.

Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.

O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.

Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan

Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.

Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni

Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați?  (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate

Publicat

pe

De

Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.

Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului

Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.

Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand

Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.

Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale

În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.

Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea

În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv5 ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv5 ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv5 ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv5 ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusivo zi ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusivo zi ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv3 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv3 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv4 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv