Specialistul SRI, col ® Ion Dedu, efectueaza o analiza pertinenta a comunicatului Presedentiei Romane in problema protocoalelor, pe pagina sa de socializare:

O prima eroare a presedentiei este faptul ca despre protocoalele si HCSAT clasificate secrete de stat se discuta de peste 6 ani in spatiul public si in media scrisa si online din Romania, deci nu este o chestiune recenta si fara importanta;

– “Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională.” Ce rezulta din acest text de lege precizat in comunicatul referit ca CSAT este autoritate administrativa autonoma, deci face parte din puterea executiva si, pe cale de consecinta, nu este autoritate legislativa si nici autoritate judecatoreasca (nu se poate substiui acestora), ca atare nu poate emite norme juridice aplicabile unui numar nedefinit de persoane, nu poate sa aiba activitati judiciare, intrucat se va aplica conform Constitutiei, principiul separatiilor puterilor in stat. Ca atare, conform legii de orgnizare si functionare CSAT, art.3 “În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.” Deci, CSAT emite hotarari cu caracter admninistrativ obligatorii pentru autoritatile/ institutiile publice referite de hotararile in cauza, nefiind obligatorii pentru cetatenii tarii care oricum nu le pot cunoaste avanad caracter clasificat secret de stat si nu pot contine norme juridice aplicabile acestora, intrucat nu au caracter normativ, in spiritul si cerintelor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
– “Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului.” O noua eroare a presedentiei in asertiunea sus prezentata este ca CSAT nu adopta decizii ci hotarari si nu are prevazut prin Legea nr.415/2002 faptul ca poate stabili “cadrul general strategic de coordonare” in domeniul crimei organizate, coruptiei, contrabandei, combaterea evaziunii fiscale. CSAT se ocupa doar de activităţi care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională (art.1 din legea amintita). Mai mult strategiile generate in CSAT nu sunt acte normative deci nu sunt opozabile cetatenilor ci doar celor institutiilor publice implicate a le pune in aplicare dar prin instituirea unui cadru prin acte admnistrative proprii adoptate prin ordine/instructiuni sau alte categorii de acte admnistrativ eprevazute prin lege.
– “Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român. Aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.” Se poate constata ca intrucat se spune ca nu s-a stabilit in mod concret si nici impus incheierea de protocoale, se recunoaste in mod tacit ca in fapt s-a discutat ceva despre protocoale dar nu sau formalizat concret in textul hotararii CSAT. Se recunoaste, totodata, ca sunt cunoscute protocoalele in cauza (continut, institutii semnatare etc.) intrucat se informeaza opinia publica ca protocoalele in cauza sunt acorduri bilaterale sau multilaterale incheiate prin vointa comuna a celor implicati. Se recunoaste ca SRI a intocmit un protocol care, ulterior, a fost semnat de exemplu cu Ministerul Public, respectiv in subsidiar cu DNA si DIICOT. Interesant este ca in viziunea presedentiei aceste protocoale prin care sau generat activitati in echipe mixte cu organele judiciare, s-au realizat activitati de sprijin tehnic, logistic pentru punerea in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica de catre organele de urmarire penala, sunt perfect legale (cu respectarea legilor) si a ROF-urilor proprii. De remarcat ca in legatura cu ROF-urile proprii este o mare problema intrucat pentru SRI (sau celelalte institutii din domeniul securitatii nationale) acest document este aprobat in CSAT, la propunerea conducerii institutiei in cauza si are caracter secret de stat (art.4, lit. f, lit.23 “structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază;”, iar la MP,DNA, DIICOT, rof-urile sunt aprobate prin ordin al ministrului justitiei (oare unde se precizeaza ca aceste instiutii din domeniul judiciar incheie protocoale cu SRI, nu se regaseste o astfel de prevedere pentru cei ce studiaza ordinele in cauza). Iata o smecherie a presedentiei in modul de comunicare, prin care nu isi asuma nimic dar cunoaste totul despre starea de fapt si de drept implicata in problema prtocoalelor supuse dezbaterii si desecretizarii!

– “Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea.” Oare sa il credem pe cuvant pe Presedintele tarii, ca nu au fost stabilite prin HCSAT atributii suplimentare fata de lege si rof-ul institutiilor implicate? Nu e cazul sa il credem intrucat prin cel putin trei HCSAT emise in perioada 2002-2010, s-a adaugat la lege prin continutul acestora. A se vedea HCSAT nr.0068/2002 prin care SRI este desemnata autoritatea nationala de interceptare a comunicatiilor, HCSAT nr. 17/2005 privind introducerea faptelor de coruptiei ca amenintari la adresa securitatii nationale si HCSAT nr.69/2010 privind evaziune fiscala introdusa si aceasta ca amenintare la adresa securitatii nationale. De ce nu sunt publicate pe site-ul presedentiei acestea sau sa desecretizeze si cea cu interceptarile (HCSAT nr.0068/2002) unde SRI a fost definita ca autoritate nationala de interceptare a comunicatiilor fara sa existe lege in acest sens (a se vedea si Decizia CCR nr.17/2015).

Din acest comunicat, daca se observa semantica frazelor si a cuvintelor utilizate se poae constata ca nu presedentia este institutia care a generat textul comunicatului ci o alta entitate juridica a statului si se poate presupune cine este aceasta (un ex., doar, poate fi SRI, ce ziceti). Multe din cuvintele utilizate si topica frazelor este cea utilizat de “comunicatorii” din SRI in relatia cu unele institutii beneficiare de informatii….
Concluziile le puteti trage singuri despre ceea ce se va intampla in societatea noastra in perioada urmatoare! (Sava N.).