Anchete
EXCLUSIV/La apogeul procesului de rebranduire, intr-o atmosfera de decernare a premiilor Oscar, s-a organizat un eveniment transmis prin videoconferinta in toata tara in care s-a lansat si un timbru cu colita de „Ziua Luptatorului Antiterorist”,
Revenim si va facem cunoscut modalitatea de rebranduire a SRI, in 2010, taman cand ii era romanului mai greu si preacinstitul premier Boc cerea sa strangem cureaua pentru ca daca nu taia salarii, ajutoare, indemnizatii, alocatii si nu inchidea spitalele zicea ca s-ar duce dracu’ scumpa noastra tarisoara, mai marii SRI s-au gandit ca ar fi cazul sa-si faca un make-up din acela de n-a vazut Parisul. Gandirea lor pe aceasta tema a batut adanc: erau probabil ceva bani de praduit, de smenuit de spalat (nu stiu, nu ma pot pronunta!); adica vreun million de euro. Nu conta ca soldele cadrelor se diminuasera cu 25%, unele sporuri fusesera drastic diminuate iar altele anulate si investitiile sistate. Conta imaginea! Care, in realitate, era a lor, nu a SRI. Pentru ca cei care s-au dat pe sticla si s-au impopotonat la rebranduire cu noile uniforme de generali si au clamat reformele si rezultatele de exceptie ale SRI au fost tot Maior si generalii Coldea, Voinescu, Cocoru si Grosu, nu vreun amarat de lucrator de la Vaslui.
Dar, cum un serviciu de informatii nu are prevazute alocatii bugetare in bugetul de venituri si cheltuieli pentru coafor, farduri, machiaje, pedichiura si manichiura, au apelat la o firma “de casa”, de-a lor, de-a Securitatii: The Group.
The Group asta (cititi si http://www.paginademedia.ro/2015/01/dosarul-agentiilor-2-mailuri-interne-despre-zoltan-szigeti-si-the-group-am-decis-ca-vrem-sa-oprim-cancerul-e-foarte-nasol-nu-era-de-ajuns-ca-crescuse-zoltan-precum-coz), condus de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola, este un jucator scump si fara scrupule pe piata de profil, care se afla in litigii ori diferende cu toti marii concurenti (http://www.tolo.ro/2015/03/13/conflictul-bosilor-din-publicitate-zoltan-szigheti-il-da-in-judecata-pe-teddy-dumitrescu/). CEO, Mihaela Nicola (care a devalizat Ogilvy!), este fiica unui fost colonel de Securitate, calitate pe care cu mandrie patriotic o anunta generalul Coldea la videoconferinta de promovare a procesului de branduire din 2010. Dar, o fi utila SRI, atata timp cat revista Intelligence a SRI nr. 26 din martie-mai 2014 i-a luat un intreg interviu si s-a uitat in gura ei! Si SIE, probabil, atata timp cat este lector la Universitatea de Comunicare şi Relaţii Publice SNSPA din Bucureşti si consul onorific al Australiei la Bucureşti. Si are doar 50 de ani din cate stim noi pe 01.01.2016.
(Sper sa nu fie chiar fiica maiorului de Securitate Nicola Marin caruia, intr-o Nota Informativa din 6 aprilie 1981, „Felix” si-a desfiintat, pur si simplu, un coleg de serviciu, pentru ca „nu corespundea politic”, era „cosmopolit” si „fuma tigari straine si bea bauturi straine”! Luati-o sub beneficiu de inventar!)
Oportunitatea si utilitatea acelei asa-zise rebranduiri din 2010 sunt totalmente sub semnul intrebarii si a picat si prost in acel an de criza. Majoritatii cadrelor nu le-a pasat, considerand ca-i vreun moft al cuiva, ceilalti si-au ras in barba si au tacut pentru ca, altfel, se trezeau la poarta, pe partea cealalta a ei. Cativa si-au dat seama ca nu-i lucru curat la mijloc, dar cui sa-i spuna? CSAT-ului?! Comisiei SRI?! Curtii de Conturi?! Sa fim seriosi, era sinucidere curata in direct!
Asa ca, mult trambitata si laudata rebranduire a inceput si continuat en fanfare, cu:
– aplicarea unor chestionare (doua), concepute de „maestra” Nicola, la care a trebuit sa raspunda toata suflarea SRI;
– s-au comandat si s-au efectuat niste sondaje de opinie, inainte si dupa rebranduire, ca sa demonstreze faimosul success reputat de “specialista” Nicola in schimbarea imaginii SRI in societate si a perceptiei cetateanului, sub aspectul increderii, in acest Serviciu. Rezultatele sondajului de dupa arata ca, imagologic, SRI mai avea putin si-l depasea in incredere, simpatie si popularitate si pe Papa de la Roma! Ajunsese in 2011 la peste 51%; cred ca de pe la vreo 40%. Oricum, presa vremii arata ca un sondaj realizat de CCSB – dat publicitatii pe 01.10.2010, pe primul loc in ceea ce priveste increderea in topul celor chestionati se regasesc pompierii (preferati de 89% dintre respondenti), urmati de Biserica (80%), Armata (73%), Jandarmerie (63%), mass-media (61%), institute de sondare a opiniei publice (57%), Primarie si Politie (55%), SRI (40%), Avocatul Poporului (34%), ONG-uri (33%), sindicate (32%), justitie (29%), banci (25%)
– au comandat, confectionat si fixat pe holul comandamentului fiecarei unitati cate o placa de marmura (cam funerara, as zice eu!), pe care s-au inscriptionat, ca pe crucile de la cimitir, gradul numele, prenumele cu toti fostii comandanti, unii din ei chiar morti de-abinelea si perioadele lor de „domnie”! In paranteza fie spus, eu stiu ca doar celor de la Asociatia Cultul Eroilor li s-ar mai potrivi initiative macabre de natura asta!;
– s-au comandat, confectionat si aplicat pe toate usile, geamurile si peretii (la WC, nu!), cateva zeci de mii de autocolante scrise cu albastru pe fond alb noul logo al SRI,Patria apriori, desfiind-o pe cea anterioara, “Patrie şi Onoare”, instituită prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (probabil pe sefii SRI ii jena chestia cu onoarea!);
– s-a constituit in fiecare unitate un „colt de onoare”, cu piedestal, drapele si alte marafeturi unde cei meritosi aveau privilegiul sa se fotografieze cu maimuta, vreau sa zic cu comandantul (penibil!);
– celor nou-sositi li se inmana un pachet de „Bun venit!”, un „trusou” hilar compus, printre altele, dintr-o sapca si un tricou inscriptionate „SRI”, pe care unii (ca sa vedeti nivelul de inteligenta testat la Centrul de Psihologie Aplicata condus de doamna colonel Coldea Dorina!) chiar le-au purtat prin oras de se uita lumea la ei „ca la urs”;
– celor cuminti, care il venerau pe tatucul Coldea, li se pregatea un pachet de ”Ramas bun” care contine o basca (pardon, o sapca!), un tricou, o insigna de reservist, un pix si o agenda.
Trebuie sa spunem pentru necunoscatori ca – desi nu facea parte oficial din aceasta rebranduire –celorlalti care „deviau de la politica de partid si de stat” li se pregatea, in afara concursului, un pachet de “Adio!” mult mai sofisticat, asa, ca sa inteleaga cum sta, real, treaba cu asa-zisa „disciplina” in SRI. Pachetul contine (si acum!), cu mici variatii: un ordin illegal si abuziv de trecere in rezerva, una bucata dosar penal, una perchezitie domiciliara cu strigaturi, adica asezonata cu corul de bocitoare din presa aservita SRI care o anunta inainte de avea loc si, pentru cei mai pedanti, una pereche catuse fabricate in atelierele de lux DNA. Repet, toate insotite de corul de huiduieli din ziarele si televiziunile apropiate SRI care-i prezinta ca pe niste dusmani ai poporului, vinovati deja pana in maduva oaselor, de care lumea, si mai ales fostii colegi, trebuie sa se fereasca ca de ciuma bubonica.
Una peste alta, la apogeul procesului de rebranduire, intr-o atmosfera de decernare a premiilor Oscar, s-a organizat un eveniment transmis prin videoconferinta in toata tara in care s-a lansat si un timbru cu colita de „Ziua Luptatorului Antiterorist”, C. N. Posta Romana fiind, si ea, tot „de casa”, ca doar era condusa de Daniel Neagoe, prietenul Robertei Anastase, care a si bagat-o (pe Posta!) in faliment!
Rebranduirea asta a costat cam peste 1 (un) milion de euro! De unde acesti bani?! Cineva tot trebuie sa raspunda in final la aceasta intrebare care a mai fost lansata in spatiul public!
Acum, noi avem certititudinea ca demersul nostru jurnalistic va fi dus in derizoriu de SRI si deontologii de serviciu, dar va asiguram ca afacerea este cat se poate de reala si cu iz penal. Amintiti-va ca si doamna Elena Udrea a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea in care il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, care sambata si duminica semna condica la SRI, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. Ei, se pare ca, si pentru rebranduirea asta, 500.000 euro tot de la Cocos ar fi provenit, ceruti de Coldea pentru a o plati pe Nicola si The Group, iar jumatatea cealalta de la Culita Tarata (Dumnezeu sa-l ierte!). Ca sa nu fie niciun dubiu, citez din vestea.net:
<< Deputatul de Neamţ Elena Udrea, aflată sub control judiciar, a făcut referire în interviul incendiar dat la Hotnews şi la situaţii din judeţul Neamţ. Iar afirmaţia efectiv explozivă este că fostul preşedinte al CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă spunea că duce bani … la SRI. Mai mult, Elena Udrea îl invocă şi pe Gheorghe Ştefan drept martor al susţinerilor lui Tărâţă, deputatul de Colegiul 4 relatând cum, de mai multe ori, primarul municipiului Piatra Neamţ i-ar fi spus cum Tărâţă pretindea bani din nişte afaceri invocând acelaşi pretext.
Mai jos, declaraţia respectivă din trascriptul emisiuni şi postarea de pe youtube unde, timer 12.34, Udrea vorbeşti despre traseul Tărâţă – bani – SRI.
“Ştiţi de ce i-am crezut? Pentru că a mai fost o situaţie. Plus multe altele, dar vă mai spun o situaţie:
Dumnezeu să-l ierte, Culiţă Tărâţă, undeva în 2012, sau după campanie, unde eu am candidat la Neamţ şi dânsul era acolo preşedintele Consiliului Judeţean sau, nu, era din Neamţ, în orice caz, parlamentar din Neamţ, în orice caz… în contextul acesta în care stăteam foarte mult de vorbă în campanie, mi-a spus la un moment dat că duce bani la SRI, domnului Coldea, pentru a plăti un institut de sondare a opiniei publice. Ulterior, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, de câteva ori la rând, mi-a spus că parte din banii de pe nişte firme cu care era un scandal i-au fost ceruţi de către Culiţă Tărâţă, să-i ducă SRI-ului, pentru nişte sondaje” (Elena Udrea).>>
Pe noi, societatea civila si jurnalistii, nici macar nu ne intereseaza daca rebranduirea SRI era necesara sau nu, daca a avut succesul scontat etc. Daca ne intrebati pe noi, credem ca mai utile ar fi: exigenta procesului de selectie / recrutare, optimizarea pregatirii profesionale, ridicarea standardelor de moralitate si anticoruptie in SRI, eliminarea securistilor ca MARIN CONSTANTIN (iesit la pensie la finele anului trecut) si generalul PUIU GHEORGHE, care inca mai bantuie pe acolo… De asemenea, nu ne deranjeaza schimbarea logo-ului, desi, poate, lui Coldea i s-ar fi potrivit „Informatie, bani, putere”
Ne deranjeaza insa, si nu trebuie sa fii absolvent al ANI a SRI ca sa-ti dai seama, opacitatea afacerii, framantandu-ne urmatoarele intrebari:
– The Group a fost platit din bani publici ori privati?;
– Si intr-o varianta si in alta, cum, cat de legal este, cine a verificat?
– Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Finantelor ANAF, DNA stiu ceva? (Mirela I.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 24 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 24 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Exclusivacum 24 de oreOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



