Anchete
EXCLUSIV/La apogeul procesului de rebranduire, intr-o atmosfera de decernare a premiilor Oscar, s-a organizat un eveniment transmis prin videoconferinta in toata tara in care s-a lansat si un timbru cu colita de „Ziua Luptatorului Antiterorist”,
Revenim si va facem cunoscut modalitatea de rebranduire a SRI, in 2010, taman cand ii era romanului mai greu si preacinstitul premier Boc cerea sa strangem cureaua pentru ca daca nu taia salarii, ajutoare, indemnizatii, alocatii si nu inchidea spitalele zicea ca s-ar duce dracu’ scumpa noastra tarisoara, mai marii SRI s-au gandit ca ar fi cazul sa-si faca un make-up din acela de n-a vazut Parisul. Gandirea lor pe aceasta tema a batut adanc: erau probabil ceva bani de praduit, de smenuit de spalat (nu stiu, nu ma pot pronunta!); adica vreun million de euro. Nu conta ca soldele cadrelor se diminuasera cu 25%, unele sporuri fusesera drastic diminuate iar altele anulate si investitiile sistate. Conta imaginea! Care, in realitate, era a lor, nu a SRI. Pentru ca cei care s-au dat pe sticla si s-au impopotonat la rebranduire cu noile uniforme de generali si au clamat reformele si rezultatele de exceptie ale SRI au fost tot Maior si generalii Coldea, Voinescu, Cocoru si Grosu, nu vreun amarat de lucrator de la Vaslui.
Dar, cum un serviciu de informatii nu are prevazute alocatii bugetare in bugetul de venituri si cheltuieli pentru coafor, farduri, machiaje, pedichiura si manichiura, au apelat la o firma “de casa”, de-a lor, de-a Securitatii: The Group.
The Group asta (cititi si http://www.paginademedia.ro/2015/01/dosarul-agentiilor-2-mailuri-interne-despre-zoltan-szigeti-si-the-group-am-decis-ca-vrem-sa-oprim-cancerul-e-foarte-nasol-nu-era-de-ajuns-ca-crescuse-zoltan-precum-coz), condus de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola, este un jucator scump si fara scrupule pe piata de profil, care se afla in litigii ori diferende cu toti marii concurenti (http://www.tolo.ro/2015/03/13/conflictul-bosilor-din-publicitate-zoltan-szigheti-il-da-in-judecata-pe-teddy-dumitrescu/). CEO, Mihaela Nicola (care a devalizat Ogilvy!), este fiica unui fost colonel de Securitate, calitate pe care cu mandrie patriotic o anunta generalul Coldea la videoconferinta de promovare a procesului de branduire din 2010. Dar, o fi utila SRI, atata timp cat revista Intelligence a SRI nr. 26 din martie-mai 2014 i-a luat un intreg interviu si s-a uitat in gura ei! Si SIE, probabil, atata timp cat este lector la Universitatea de Comunicare şi Relaţii Publice SNSPA din Bucureşti si consul onorific al Australiei la Bucureşti. Si are doar 50 de ani din cate stim noi pe 01.01.2016.
(Sper sa nu fie chiar fiica maiorului de Securitate Nicola Marin caruia, intr-o Nota Informativa din 6 aprilie 1981, „Felix” si-a desfiintat, pur si simplu, un coleg de serviciu, pentru ca „nu corespundea politic”, era „cosmopolit” si „fuma tigari straine si bea bauturi straine”! Luati-o sub beneficiu de inventar!)
Oportunitatea si utilitatea acelei asa-zise rebranduiri din 2010 sunt totalmente sub semnul intrebarii si a picat si prost in acel an de criza. Majoritatii cadrelor nu le-a pasat, considerand ca-i vreun moft al cuiva, ceilalti si-au ras in barba si au tacut pentru ca, altfel, se trezeau la poarta, pe partea cealalta a ei. Cativa si-au dat seama ca nu-i lucru curat la mijloc, dar cui sa-i spuna? CSAT-ului?! Comisiei SRI?! Curtii de Conturi?! Sa fim seriosi, era sinucidere curata in direct!
Asa ca, mult trambitata si laudata rebranduire a inceput si continuat en fanfare, cu:
– aplicarea unor chestionare (doua), concepute de „maestra” Nicola, la care a trebuit sa raspunda toata suflarea SRI;
– s-au comandat si s-au efectuat niste sondaje de opinie, inainte si dupa rebranduire, ca sa demonstreze faimosul success reputat de “specialista” Nicola in schimbarea imaginii SRI in societate si a perceptiei cetateanului, sub aspectul increderii, in acest Serviciu. Rezultatele sondajului de dupa arata ca, imagologic, SRI mai avea putin si-l depasea in incredere, simpatie si popularitate si pe Papa de la Roma! Ajunsese in 2011 la peste 51%; cred ca de pe la vreo 40%. Oricum, presa vremii arata ca un sondaj realizat de CCSB – dat publicitatii pe 01.10.2010, pe primul loc in ceea ce priveste increderea in topul celor chestionati se regasesc pompierii (preferati de 89% dintre respondenti), urmati de Biserica (80%), Armata (73%), Jandarmerie (63%), mass-media (61%), institute de sondare a opiniei publice (57%), Primarie si Politie (55%), SRI (40%), Avocatul Poporului (34%), ONG-uri (33%), sindicate (32%), justitie (29%), banci (25%)
– au comandat, confectionat si fixat pe holul comandamentului fiecarei unitati cate o placa de marmura (cam funerara, as zice eu!), pe care s-au inscriptionat, ca pe crucile de la cimitir, gradul numele, prenumele cu toti fostii comandanti, unii din ei chiar morti de-abinelea si perioadele lor de „domnie”! In paranteza fie spus, eu stiu ca doar celor de la Asociatia Cultul Eroilor li s-ar mai potrivi initiative macabre de natura asta!;
– s-au comandat, confectionat si aplicat pe toate usile, geamurile si peretii (la WC, nu!), cateva zeci de mii de autocolante scrise cu albastru pe fond alb noul logo al SRI,Patria apriori, desfiind-o pe cea anterioara, “Patrie şi Onoare”, instituită prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (probabil pe sefii SRI ii jena chestia cu onoarea!);
– s-a constituit in fiecare unitate un „colt de onoare”, cu piedestal, drapele si alte marafeturi unde cei meritosi aveau privilegiul sa se fotografieze cu maimuta, vreau sa zic cu comandantul (penibil!);
– celor nou-sositi li se inmana un pachet de „Bun venit!”, un „trusou” hilar compus, printre altele, dintr-o sapca si un tricou inscriptionate „SRI”, pe care unii (ca sa vedeti nivelul de inteligenta testat la Centrul de Psihologie Aplicata condus de doamna colonel Coldea Dorina!) chiar le-au purtat prin oras de se uita lumea la ei „ca la urs”;
– celor cuminti, care il venerau pe tatucul Coldea, li se pregatea un pachet de ”Ramas bun” care contine o basca (pardon, o sapca!), un tricou, o insigna de reservist, un pix si o agenda.
Trebuie sa spunem pentru necunoscatori ca – desi nu facea parte oficial din aceasta rebranduire –celorlalti care „deviau de la politica de partid si de stat” li se pregatea, in afara concursului, un pachet de “Adio!” mult mai sofisticat, asa, ca sa inteleaga cum sta, real, treaba cu asa-zisa „disciplina” in SRI. Pachetul contine (si acum!), cu mici variatii: un ordin illegal si abuziv de trecere in rezerva, una bucata dosar penal, una perchezitie domiciliara cu strigaturi, adica asezonata cu corul de bocitoare din presa aservita SRI care o anunta inainte de avea loc si, pentru cei mai pedanti, una pereche catuse fabricate in atelierele de lux DNA. Repet, toate insotite de corul de huiduieli din ziarele si televiziunile apropiate SRI care-i prezinta ca pe niste dusmani ai poporului, vinovati deja pana in maduva oaselor, de care lumea, si mai ales fostii colegi, trebuie sa se fereasca ca de ciuma bubonica.
Una peste alta, la apogeul procesului de rebranduire, intr-o atmosfera de decernare a premiilor Oscar, s-a organizat un eveniment transmis prin videoconferinta in toata tara in care s-a lansat si un timbru cu colita de „Ziua Luptatorului Antiterorist”, C. N. Posta Romana fiind, si ea, tot „de casa”, ca doar era condusa de Daniel Neagoe, prietenul Robertei Anastase, care a si bagat-o (pe Posta!) in faliment!
Rebranduirea asta a costat cam peste 1 (un) milion de euro! De unde acesti bani?! Cineva tot trebuie sa raspunda in final la aceasta intrebare care a mai fost lansata in spatiul public!
Acum, noi avem certititudinea ca demersul nostru jurnalistic va fi dus in derizoriu de SRI si deontologii de serviciu, dar va asiguram ca afacerea este cat se poate de reala si cu iz penal. Amintiti-va ca si doamna Elena Udrea a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea in care il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, care sambata si duminica semna condica la SRI, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. Ei, se pare ca, si pentru rebranduirea asta, 500.000 euro tot de la Cocos ar fi provenit, ceruti de Coldea pentru a o plati pe Nicola si The Group, iar jumatatea cealalta de la Culita Tarata (Dumnezeu sa-l ierte!). Ca sa nu fie niciun dubiu, citez din vestea.net:
<< Deputatul de Neamţ Elena Udrea, aflată sub control judiciar, a făcut referire în interviul incendiar dat la Hotnews şi la situaţii din judeţul Neamţ. Iar afirmaţia efectiv explozivă este că fostul preşedinte al CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă spunea că duce bani … la SRI. Mai mult, Elena Udrea îl invocă şi pe Gheorghe Ştefan drept martor al susţinerilor lui Tărâţă, deputatul de Colegiul 4 relatând cum, de mai multe ori, primarul municipiului Piatra Neamţ i-ar fi spus cum Tărâţă pretindea bani din nişte afaceri invocând acelaşi pretext.
Mai jos, declaraţia respectivă din trascriptul emisiuni şi postarea de pe youtube unde, timer 12.34, Udrea vorbeşti despre traseul Tărâţă – bani – SRI.
“Ştiţi de ce i-am crezut? Pentru că a mai fost o situaţie. Plus multe altele, dar vă mai spun o situaţie:
Dumnezeu să-l ierte, Culiţă Tărâţă, undeva în 2012, sau după campanie, unde eu am candidat la Neamţ şi dânsul era acolo preşedintele Consiliului Judeţean sau, nu, era din Neamţ, în orice caz, parlamentar din Neamţ, în orice caz… în contextul acesta în care stăteam foarte mult de vorbă în campanie, mi-a spus la un moment dat că duce bani la SRI, domnului Coldea, pentru a plăti un institut de sondare a opiniei publice. Ulterior, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, de câteva ori la rând, mi-a spus că parte din banii de pe nişte firme cu care era un scandal i-au fost ceruţi de către Culiţă Tărâţă, să-i ducă SRI-ului, pentru nişte sondaje” (Elena Udrea).>>
Pe noi, societatea civila si jurnalistii, nici macar nu ne intereseaza daca rebranduirea SRI era necesara sau nu, daca a avut succesul scontat etc. Daca ne intrebati pe noi, credem ca mai utile ar fi: exigenta procesului de selectie / recrutare, optimizarea pregatirii profesionale, ridicarea standardelor de moralitate si anticoruptie in SRI, eliminarea securistilor ca MARIN CONSTANTIN (iesit la pensie la finele anului trecut) si generalul PUIU GHEORGHE, care inca mai bantuie pe acolo… De asemenea, nu ne deranjeaza schimbarea logo-ului, desi, poate, lui Coldea i s-ar fi potrivit „Informatie, bani, putere”
Ne deranjeaza insa, si nu trebuie sa fii absolvent al ANI a SRI ca sa-ti dai seama, opacitatea afacerii, framantandu-ne urmatoarele intrebari:
– The Group a fost platit din bani publici ori privati?;
– Si intr-o varianta si in alta, cum, cat de legal este, cine a verificat?
– Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Finantelor ANAF, DNA stiu ceva? (Mirela I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 22 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 22 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”



