Actualitate
Numitorul comun al statului paralel

Liviu Dragnea a făcut afirmații halucinante vizând implicarea tandemului Maior-Coldea în formarea primului Guvernul USL în 2012, după ce împotriva lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost introdusă o moțiune de cenzură, care a fost adoptată.
Informațiile sale ne arată că Victor Ponta lucra mână în mână cu șefii SRI, care la rândul lor hotărau nu numai cine să facă și cine să nu facă parte din Guvern, ci și cine să conducă și cine să nu conducă PSD, cel mai mare partid politic din România. La rândul său, Victor Ponta face dezvăluiri despre Liviu Dragnea, care, dacă sunt reale, îl pot distruge. Pentru moment, cineva minte, dar nu știm cine. Poate și unul și altul. Există însă în ambele declarații un numitor comun. Tandemul Maior-Coldea.
În Comisia de control a activității SRI, generalul cu patru stele Florian Coldea, fostul director operativ al instituției, a afirmat că existau politicieni care se ofereau voluntari să ducă informații la SRI. Cerându-i-se precizări în legătură cu statutul lui Liviu Dragnea, dacă și acesta se număra printre informatorii instutuției, Florian Coldea a dat un răspuns stupefiant: „nu pot nici confirma, nu pot nici infirma”. Să încercăm să punem cap la cap cele trei seturi de informații, până când noile dezvăluiri ale lui Sebastian Ghiță, care vor curge în seriale începând din această seară, vor aduce mai multă lumină.
Atunci când Liviu Dragnea relatează cum, prin intermediul lui Gabriel Oprea, la acea vreme președinte UNPR și cel mai de seamă reprezentant în politică și în Guvern al „statului de drept”, Florian Coldea și Maior decideau ierarhiile din PSD și lista miniștrilor din Guvern, președintele PSD susține că au existat martori. Precizează locațiile în care au avut loc respectivele discuții, modul în care au decurs convorbirile și alte detalii, care fac relatarea sa extrem de credibilă. Totul pare însă a fi dat peste cap de către Victor Ponta.
Victor Ponta susține contrariul. În sensul că nu tandemul Maior-Coldea decidea pozițiile PSD și nu tandemul Maior-Coldea a stabilit lista primului Guvern USL. Și Victor Ponta invocă martori și vine cu destul de multe detalii verificabile. Ceea ce e de reținut este că în ambele versiuni, și una și alta fiind în esență scandaloasă, sunt vehiculate constant numele șefilor Serviciului Român de Informații. Și, în ambele versiuni, martorul cheie și cu o credibilitate încă nealterată este Crin Antonescu. La acea dată președintele PNL. Pe Crin Antonescu nu l-a întrebat încă nimeni care este adevărul. În versiunea lui Ponta, cu mai multe personaje, mai apare și numele lui Ilie Sârbu, socrul acestuia și un cunoscut om al „sistemului”, din care a făcut toată viața parte. De asemeena, apare numele lui Eduard Hellvig, care la acea dată era secretar general al PNL și care astăzi este directorul Serviciului Român de Informații. Este greu de presupus că cei doi vor accepta să vorbească.
Cât îl privește pe George Maior, acesta, pe lângă cunoscutele sale calități, cu sau fără ghilimele, se știe că este pe de-o parte nașul lui Victor Ponta, iar pe de altă parte a fost realmente în relații apropiate și cu Liviu Dragnea. În timp ce Coldea l-a avut ca îndrumător pentru lucrarea de doctorat pe Gabriel Oprea, alt personaj pe care, după cum se vede, îl regăsim în mai toate scenariile.
Adevărul sau o mare parte din adevăr este aproape. În câteva ore, încep să curgă noile dezvăluiri ale lui Sebastian Ghiță, de la care sunt de așteptat informații relevante. Liviu Dragnea, făcând dezvăluirile la care m-am referit mai sus, s-a angajat că va face noi și noi relatări , unele dintre acestea în fața Comisiei de control a activității SRI. La rândul său, Victor Ponta promite solemn noi dezvăluiri, presupun împotriva lui Dragnea, care sunt de natură să-l lege pe acesta de statul paralel. Pe Crin Antonescu, în principiu, nu îl reține nimic să vorbească și să ne spună cine minte: Dragnea sau Ponta? Și, până la urmă, oricât de improbabil este, ar putea chiar și Eduard Hellvig să dezvăluie discuțiile la care a luat parte. Dar, până atunci, atrag atenția din nou asupra numitorului comun. Regăsim în orice variantă tandemul sulfuros de la SRI, Maior-Coldea, un tandem care în mod clar nu avea ce să caute în afacerile poltice din România. Decât dacă făcea poliție politică.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 18 ore
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!