Connect with us

Anchete

Construit de Ceauşescu, modernizat în epoca Tăriceanu, ajuns la SRI ilegal – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Un articol publicat de colegii de la Vocea Valcii ar fi trebuit sa fie luat in considerare de cei de la PSD.

Iata ce scriau colegii de la publicatia mentionata:

În 2013, Guvernul Ponta a trecut vila de protocal din administrarea RA-APPS în cea a SRI-ului, deşi terenul pe care era construit fusese revendicat şi câştigat în instanţă de către foştii proprietari. După ce în luna noiembrie a anului trecut, SRI-ul a pierdut drumul de acces catre proprietate, anul acesta CCR a declarat transferul imbolilului neconstituţional, motivandu-si decizia.

Prima dată au pierdut drumul de acces, singura variantă de a ajunge la vila de protocol fiind elicopterul

În luna noiembrie a anului trecut, SRI-ul a pierdut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un proces care viza drumul de acces către vila specială de protocol de la Olăneşti. După un lung şir de procese derulate la Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajungându-se în cele din urmă chiar şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cele 6,8 hector de teren forestier, pe care trece drumul de acces terestru către această proprietate au fost retrocedate. Chiar dacă Statul s-a opus din răsputerei acestei restituiri, în luna noiembrie a anului trecut, toate cererile de revizuire care au fost înainte de către Ministerul Finanţelor Publice, SRI şi de RA-APPS, au fost respinse definitiv, ca fiind neîntemeiate.

Respingerea definitivă a tuturor cererilor de revizuire nu lasă loc de interpretări astfel că accesul demnitarilor şi al ofiţerilor către vilă se va putea face doar cu elicopterul.
Pe lângă retrocedare, în urma deciziei CEDO din anul 2010, statul român a fost obligat să le plătească moştenitorilor celor 6,8 hectare de la Olăneşti suma de 9.000 de euro, reprezentând daune morale, la care se mai adaugă orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, convertită în moneda românească la cursul de schimb valabil în data efectuării plăţii.

Mai mult, începând de la expirarea termenului de trei luni de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până la data efectuării efective a plăţii, suma sa se majoreze cu o dobândă simplă, având o rată egală cu cea a facilităţii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în perioada de referinţă, cu trei puncte procentuale.

Decizia CCR arată că transferul vilei de la RA-APPS la SRI s-a făcut cu încălcarea unei hotărâri judecătorești

Ordonanţa de Urgenţă Nr. 114/2013, prin care Guvernul Ponta a transferat vila din Olăneşti în administrarea SRI, este neconstituţională, ea încălcând o hotărâre judecătorească executorie, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale (CCR).

Ordonanţa de urgenţă viza transferul fostei reşedinţe a lui Nicolae Ceauşescu de la Olăneşti, precum şi a terenului aferent, fiind motivată prin „necesitatea luării unor măsuri necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor specifice ale Serviciului Român de Informaţii”, conform notei de fundamentare, citată de Agerpres.

Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor a două articole din OUG 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului a fost ridicată de Ana Mazilu, parte într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că adoptarea ordonanţei de urgenţă nu a ţinut cont de o hotărârea definitivă şi irevocabilă, în sensul respectării dreptului de proprietate şi folosinţă în ce priveşte un teren în suprafaţă de 6,8 hectare, amplasat pe raza staţiunii Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea.

S-a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat

În motivarea deciziei CCR se menţionează că Ana Mazilu şi alte două persoane au început încă din anul 2002 demersurile legale pentru revendicarea respectivei suprafeţe de teren, iar în momentul emiterii ordonanţei de urgenţă obţinuseră câştig de cauză inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivare se arată: „Cunoscând şi consemnând chiar în cuprinsul notei de fundamentare (…) această schimbare a regimului juridic al terenului, Guvernul a procedat, cu încălcarea obligaţiei stabilite de instanţa de judecată şi, implicit, a dreptului de proprietate al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, recunoscut prin această hotărâre judecătorească, la efectuarea unor acte de dispoziţie privind întregul imobil, construcţie şi teren aferent (cuprinzând şi terenul în cauză). Or, la acel moment, Guvernul nu mai putea dispune asupra acestui teren, ci era obligat la respectarea hotărârii judecătoreşti irevocabile şi la executarea acesteia, în condiţiile prevăzute de lege, respectiv la respectarea dreptului de proprietate al reclamanţilor”.

În opinia judecătorilor constituţionali, dispoziţiile din OUG 114/2013, care stabilesc transmiterea terenului de la RA-APPS la SRI, încalcă, prin nesocotirea unei hotărâri judecătoreşti, atât principiul separaţiei puterilor în stat, cât şi prevederile care consacră şi ocrotesc dreptul de proprietate privată, cuprinse în Constituţie şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

CCR a constatat, totodată, că la adoptarea OUG 114/2013 nu au fost respectate condiţiile care, potrivit jurisprudenţei în materie, trebuie întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.

„Curtea constată că prevederile legale criticate nu sunt motivate sub aspectul existenței unei situații extraordinare și a urgenței, și nici nu îndeplinesc condițiile cumulative prevăzute în Constituție și relevate constant în jurisprudența Curții Constituționale, pentru a justifica reglementarea lor prin ordonanță de urgență a Guvernului și, prin urmare, încalcă prevederile art.115 alin.(4) din Constituție”, se mai menționează în motivare.

Construit de Ceauşescu, modernizat în epoca Tăriceanu

Palatul de la Olăneşti, aşa cum este cunoscută vila de protocol construită spre sfârşitul „Epocii de Aur” a fost realizată de cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu numai din materiale de construcţie şi decoraţiuni autohtone. Dincolo deacest aspect, vila de la Olăneşti sare cu mult peste ceea ce putea visa românii în 1989. Piscină, saună, cinematograf, sală de biliard erau doar câteva din cerinţele cuplului Ceauşescu.Complexul a fost modernizat spre sfârşitul guvernării Tăriceanu, pentru construirea unui hotel nou şi reabilitarea hotelului Cindrel din Păltiniş, premierul liberal alocând în 2007 nu mai puţin de 11,4 milioane euro. (Dumitru E.).

 

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal

Publicat

pe

De

Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.

De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar

Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.

Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.

Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice

Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.

De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.

Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?

Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.

Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv15 ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv15 ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv15 ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv15 ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv15 ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusivo zi ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv3 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv3 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv