Anchete
Situația Mării Negre / Date tehnice privind dezastrul ecologic – Comisarul de Prahova
În mai multe rânduri până acum, Parlamentul European a avertizat țările riverane Mării Negre, printre care și România, în legătură cu dezastrul ecologic datorat poluării acestei vaste întinderi de apă. Dintre cauzele principale care au dus la îngrijorătoarea situație au fost remarcate industrializarea excesivă a orașelor de coastă, deversarea de substanțe toxice și radioactive în mare. La care se adaugă birocrația și nepăsarea autorităților.
Birocrație pavată cu bune intenții
Cu toate că, încă din 1992, a fost creată Convenția privind protejarea Mării Negre, această entitate nu și-a atins nici pe departe scopul. La fel cum s-a întâmplat și cu Global Enviroment Facility, înființată în 1993, care era de fapt un program de reabilitare a Mării Negre. Fluviul Dunărea a fost identificat atunci ca fiind cel mai mare poluator din regiune, elaborându-se „Planul Strategic pentru salvarea Mării Negre“. A trebuit să mai treacă trei ani, ca acesta să fie aprobat la Istambul, la data de 31 octombrie 1996. Singurul rezultat notabil al acestor eforturi a fost că, de atunci, la această dată se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre. Și-atât. Deocamdată, statele riverane sunt încurajate călduros de europarlamentari să își intensifice cooperarea în sensul protejării mediului, de parcă asta ar interesa pe cineva.
Date tehnice privind dezastrul ecologic
Marea Neagră totalizează 4.020 km de țărm, are o suprafață de 413.490 km pătrați, statele riverane fiind Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. În această mare întindere de apă se varsă fluviile Dunărea, Nistrul, Bugul, Niprul și Kizilul. Datorită acestui fapt, salinitatea este redusă între 19 și 22% în funcție de adâncime. Efectivele multora dintre cele 1.500 de specii de vertebrate și nevertebrate, inventariate în Marea Neagră s-au diminuat considerabil în ultimii ani, unele fiind chiar pe cale de dispariție, din cauza poluării industriale. Foca de Marea Neagră, o subspecie a focii călugăr, a dispărut cu desăvârșire, iar de la un milion de delfini, astăzi mai sunt doar câteva mii. Totodată, speciile precum scrumbia, calcanul, hamsiile, stavridul și sturionii ajung tot mai rar în plasele de pescuit, spre disperarea pescarilor care trăiesc din această meserie. Specialiștii au ajuns la concluzia că, anual, în Marea Neagră se deversează 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom, 50.000 de tone de hidrocarburi, la care se adaugă alte importante cantități de petrol, cupru, azot, siliciu, nitrați, fosfați, pesticide și alte substanțe organoclorurate. Încă din anul 2000, potrivit datelor statistice înregistrate la Constanța, scădea simțitor stocul de fosfor mineral, dar acest fapt n-a deranjat pe nimeni. La fel cum nimănui nu i-a păsat că oxigenul la mari adâncimi s-a redus aproape de zero, distrugând în masă viețuitoarele marine și o parte a vegetației.
Bucureștiul otrăvește Marea Neagră
Pe relația sectorului românesc, cei mai mari poluatori ai Mării Negre sunt Platforma Industrială Petromidia-Năvodari, orașele Constanța, Mangalia, Capitala și transportatorii maritimi, care își spală tancurile petroliere, chimice sau transportoare de gaze lichefiate, înainte de intrarea în port.
Pe de altă parte, râul Dâmbovița poluează necontrolat Argeșul, Argeșul poluează necontrolat Dunărea, iar Dunărea se varsă în Marea Neagră, prin Deltă. După părerea specialiștilor, chiar și după recenta dare în folosință a unei stații de epurare moderne ce deservește Bucureștiul, vor trebui să treacă 25 – 50 de ani până când ecosistemele poluate de reziduurile deversate în Dâmbovița – și de aici mai departe – se vor reface. În același timp, urmare a deficitului de aluviuni, dar și evacuării directe de ape uzate, insuficient epurate, provenind din Constanța și Mangalia, plajele Mării Negre suferă un rapid proces de erodare. (Ina Cutov).
Anchete
Reactivarea Secției pentru procurori în materie disciplinară: Dosare vechi și controverse în Justiție
Secția pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii își va relua activitatea după vacanță pe 25 septembrie 2024, iar toate cele cinci dosare de pe ordinea de zi sunt vechi de cel puțin trei ani. Unul dintre aceste dosare are nu mai puțin de cinci ani, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
Printre numele notabile de pe listă se numără Cristian Ardelean (de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor) și Bogdan Pirlog (șeful Parchetului Militar București), precum și fostul anchetator SIIJ Sorin Iasinovschi, care a părăsit magistratura prin demisie. Aprecierea negativă față de Iasinovschi provine din încercările fostului Procuror General Gabriela Scutea de a-l sancționa pentru aparițiile sale televizate legate de fraudarea alegerilor din 2020, incluzând criticile la adresa instalării Clotildei Armand la Primăria Sectorului 1.
Scutea i-a făcut lui Iasinovschi două plângeri disciplinare: una pentru o intervenție telefonică la România TV și alta pentru un interviu acordat jurnalistei Denise Rifai la Kanal D. Dosarul legat de intervenția telefonică a fost suspendat mai bine de doi ani și jumătate, așteptându-se soluționarea unor cauze în care judecătorii Cristi Vasilica Danilet și Dragoș Călin au cerut anularea mai multor ordine emise de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru.
Este important de menționat că speța disciplinară actuală împotriva lui Sorin Iasinovschi este similară cu cea anterioară, în care Gabriela Scutea a avut un parcurs încurcat la Înalta Curte. Astfel, se poate aștepta ca fosta șefă a PICCJ să se confrunte cu dificultăți în a-și susține acuzațiile, fie la CSM, fie în recurs.
În ceea ce privește celelalte cazuri, publicația Lumea Justiției nu are emoții cu privire la modul în care „Brigada Nufărul” va gestiona plângerile depuse împotriva procurorilor-activiști Cristian Ardelean și Bogdan Pirlog. (Irinel I.).
Anchete
Consiliul Federației al FSANP: Problemele și Soluțiile în Sistemul Penitenciar Discutate în Jupiter
Biroul Executiv al Sindicatului SOLIDARITATEA a participat la Consiliul Federației al FSANP, desfășurat în localitatea Jupiter, județul Constanța. Agenda întâlnirii a inclus discuții esențiale cu privire la disfuncționalitățile sistemului penitenciar și identificarea de soluții pentru provocările cu care se confruntă polițiștii de penitenciare.
Participanți și Deschiderea Ședinței
La ședință, din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), au fost prezenți domnul comisar șef de poliție penitenciară Claudiu ROMÂNU, director general adjunct, și domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian ILIE, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. În deschiderea ședinței, domnul ROMÂNU a apreciat transparența sindicatelor și a subliniat importanța dialogului social corect și cinstit.
Problemele Întâmpinate de Unitatile Penitenciare
Fiecare lider de sindicat a adus în discuție problemele specifice unităților pe care le reprezintă. Acestea au inclus aspecte legate de dosarul de incident, statul de organizare a funcțiilor, necesitatea de noi autovehicule, digitalizarea activităților operaționale, sporurile, supraaglomerarea spațiilor de cazare și gestionarea orelor suplimentare.
Soluții Identificate
Unul dintre subiectele dezbătute a fost îmbunătățirea gestionării dosarelor de incident, prin implementarea unei aplicații software care va facilita autocompletarea documentelor. În plus, s-a discutat despre organizarea de noi posturi în structurile penitenciare, cu un obiectiv de aproximativ 1600 de posturi, din care 450 pentru sectorul medical și administrativ.
Întrebările privind utilizarea eficientă a vehiculelor au fost abordate, s-au identificat doi producători pentru actualizarea parcului auto, iar estimările sugerează livrarea de autovehicule către unități în prima jumătate a anului 2025.
Digitalizarea activităților a fost un alt subiect de interes, cu propuneri de a face apelurile deținuților prin tablete și de a elimina registrele de intrare-ieșire în favoarea soluțiilor digitale.
Desigur, au fost discutate și aspectele legate de sporurile salariale, cum ar fi sporul de psihiatrie și sporul anticorupție, și nevoia de a analiza majorarea sumelor de decont pentru ochelari de vedere și servicii medicale.
Aspecte Controversate și Mobilizarea Sindicală
Domnul președinte Cosmin Dorobanțu a exprimat îngrijorări legate de supravegherea deținuților în activități de socializare, considerând că nu este normal ca polițiștii de penitenciare să îi supravegheze pe aceștia în timpul distracțiilor, pe cheltuiala Administrației Penitenciare.
În plus, s-a decis, în unanimitate, ca în cazul divergențelor între conducerile unităților penitenciare și organizațiile sindicale, liderii să se mobilizeze pentru pichetarea respectivelor unități, promovând astfel o strategie de protest și de avertizare a autorităților.
Această întâlnire a evidențiat nu doar provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc, ci și voința liderilor sindicali de a căuta soluții constructive și de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare. Dialogul deschis între sindicate și ANP rămâne esențial în contextul actual, în vederea promovării unei atmosfere de colaborare și respect mutual. (Irinel I.).
Anchete
Evelina-Mirela Oprina preia conducerea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
-
Exclusivacum 5 zile
Breșe de securitate și controverse în conducerea IPJ Prahova sub „#rezistul” Ginel Preda
-
Exclusivacum 22 de ore
White Tower: un dosar penal care bate pasul pe loc, în spatele căruia se ascund figuri „influente” din Ploiești
-
Exclusivacum 5 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: intrebări nerezolvate și tensiuni interne (IV)
-
Exclusivacum 22 de ore
Returo: sifonarea banilor românilor – o mafie a deșeurilor sub protecție, cu conexiuni la nivel inalt
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: Întrebări Nerezolvate și Tensiuni Interne (V)
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut: Îngrijorări legate de vânătoarea de vrăjitoare împotriva sindicatelor
-
Ancheteacum 5 zile
Prezidentialele, pe mana judecatoarei Ioana Bogdan
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță „vânătoarea de vrăjitoare” orchestrată de IGPR