Actualitate
„Dragnea – un rău care cade mereu în picioare”.

COMENTARIU DE CONTELE DE SAINT GERMAIN (PRELUARE BLOG):
Există în politica românească de azi o serie de enigme a căror dezlegare pare a fi interzisă muritorilor de rând ca noi.
De ce, dacă Laura Kovesi e atât de puternică pe cât se zice, și Liviu Dragnea atât de nociv și plin de păcate precum ni-l descriu unitățile militarizate de presă ale binomului, DNA-ul nu l-a scos încă din joc pe liderul PSD, prin metodele sale, verificate cu atâta succes pe alți adversari politici?
De ce, în ciuda atacurilor dezlănțuite împotriva lui din mai toate direcțiile (presă, colegi de partid, denunțători cu nume protejat sau la vedere, tefeliști) Liviu Dragnea devine pe zi ce trece tot mai influent iar jocurile politice importante par a se finaliza exact în felul dorit și gândit de domnia sa?
De ce Klaus Iohannis și Franz Timmermann și Hans Klemm și alte personaje influente și vădit anti – Dragnea ale momentului au renunțat în ultima vreme la ostracizarea președintelui PSD și se întâlnesc cu el în tete-a-tete-uri popularizate fără rețineri?
Și aș mai putea adăuga și alte asemenea dece-uri, dar ați înțeles unde bat: spre enunțul, oarecum paradoxal pentru o țară în care ni se spune că binele e DNA și că binele triumfă mereu: „Dragnea – un rău care cade mereu în picioare”.
M-am gândit îndelung la misterul acestei abilități de hopa – mitică a lui Liviu Dragnea. Am încercat să leg într-o combinație logică diverse evenimente care l-au avut ca protagonist: participarea la investirea ca președinte al SUA a lui Donald Trump, primirea cu covor roșu și onorurui militare (onoruri rezervate în mod obișnuit șefilor de stat) de către oficialitățile de la Tel Aviv, acceptarea fără crâcnire de către Klaus Iohannis a propunerii sale (a lui Liviu Dragnea) ca doamna Viorica Dăncilă să fie desemnată ca prim – ministru, apoi invitarea acesteia, însoțită de Liviu Dragnea, pentru o discuție oficială la Cotroceni…
Fragmente de teorii care să explice până la un punct situația am reușit să construiesc. Nu însă și o teorie cap – coadă care să mă satisfacă.
Faptul că Dragnea se întâlnea la chermeze cu „noi suntem statul” nici nu m-a mirat și nici nu m-a indignat peste măsură. Am acceptat ideea că asta era o formă de socializare la modă în timpul regimului Băsescu și, mai ales, spre finalul acestuia. Niște oportuniști cu aspirații înalte își negociau viitorul cum știau ei mai bine. Maior, Oprea, Ponta, Dragnea reprezentau pentru unii ca Laura Kovesi ori Florian Coldea speranța de continuitate pe posturi. Era un joc de marketing politic în care principiile etice și deontologice nu meritau să depășească faza enunțiativă.
Când, însă, Victor Ponta a declarat zilele trecute că și în prezent Liviu Dragnea participă la chermezele „sistemului”, parcă mi s-a aprins un beculeț în întunericul presupunerilor mele pe această temă.
Cum adică? Exact acum, în mijlocul unui așa zis război al statului paralel împotriva lui Dragnea? Și Dragnea nu protestează? Nu neagă vehement? Ba, mai mult, evită să se ducă la comisia pentru controlul SRI?
Dar la cine am mai observat genul acesta de eschivă? Nu cumva la doamna Kovesi?
Și brusc m-au năpădit alte nedumeriri mai vechi. De ce Liviu Dragnea nu ne-a vorbit deloc despre „pârlirea porcului” de la K1? De ce a fost el mereu împotriva organizării de către PSD a unor proteste masive împotriva abuzurilor DNA? De ce respinge cu vehemență ideea suspendării lui Klaus Iohannis în cazul nerevocării Laurei Kovesi? De ce îl critică, și acum chiar vrea să îl îndepărteze din conducerea partidului, pe Codrin Ștefănescu? De ce nu a avut niciodată cuvinte de apreciere pentru atitudinea combativă a lui Liviu Pleșoianu? De ce, ca să sintetizăm, cade mereu în picioare?
Ipoteza principală pe care o lansez este că Liviu Dragnea o are la mână pe Laura Kovesi. Nu știu dacă cu ajutorul prietenilor lui din SRI sau cu ajutorul Mossad-ului, deghizat în Black Cube, dar prea i-a potolit pe toți.
Este aproape singura explicație care mi se pare plauzibilă pentru intangibilitatea sa, pentru calmul și seninătatea pe care el le afișează în momentul în care și PSD-ul și poporul pesedist clocotesc de revoltă. De revolta cauzată de abuzurile DNA scoase la lumină, cu nemiluita, de ultimele dezvăluiri.
Așa se pare! Spre asta conduc toate deducțiile logice. Liviu Dragnea deține un glonț de argint.
Dacă, într-adevăr, Liviu Dragnea o are la mână pa Laura Kovesi cu ceva atât de grav încât și președintele Iohannis și ambasadorul Klemm au ajuns la concluzia că singurul mod de a-și proteja favorita este să nu se atingă de Dragnea, mai mult chiar, să-l „reevalueze” drept un partener esențial de discuție și negocieri, atunci devine de înțeles de ce Liviu Dragnea se comportă atât de pasiv și seren.
Mi-am lăsat însă loc și pentru o ipoteză secundară. Și o a doua, posibilă, explicație.
Dacă Dragnea nu o are la mână pe Kovesi ci pe Iohannis?
Ioan Buduca a lansat zilele trecute, într-un editorial extrem de interesant publicat de Cotidianul (aici), o „ipoteză nucleară” (cum el însuși o numește):
„Dacă generalul Coldea n-a picat în dizgrație cum știm noi, ci din alte pricini, care sunt deocamdată secret de stat? Dacă generalului i s-a reproșat de către un serviciu secret superinfluent că a pus umărul la facerea unui președinte în dulapul căruia cu schelete se află un oscior dintr-o afacere de neiertat din punctul de vedere al acelui serviciu: o potlogărie legată de averile unei organizații naziste din România?… Ipoteza mea nucleară este că președintele nostru actual va afla curând (dacă n-a aflat deja) că un al doilea mandat al său nu poate fi binecuvântat de mai marii acestei lumi. Sau… (și după aceste puncte de suspensie vine un preț!)”.
Dacă ipoteza lui Ioan Buduca se confirmă (și din articol rezultă că ar exista la bază niște informații) atunci deducția că de la Coldea acest secret a ajuns și la Dragnea este imediată și cât se poate de plauzibilă.
Indiferent că s-ar confirma prima sau a doua ipoteză, un lucru ar deveni teribil de grav: România, prin liderii ei actuali, și-ar pierde orice valoare de piață. Ar fi cedată pe nimic, contra tăcere.(Sava N.).
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Administratieacum 5 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!