Anchete
EXCLUSIV/Procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi/Musamalizari ordinare ale lui KOVESI – Comisarul de Prahova
Plângerea fostului ofiţer SRI, Florin Gulianu, a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar col. Văetişi Marian, având ca finalitate netrimiterea în judecată a fostului său şef de la SRI Prahova, col. Marin Constantin, pentru savarsirea infractiunilor de:
abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuz in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,
delapidare prevazuta si pedepsita de art. 295, alin. 1 din noul Cod penal – in modalitatea de folosirea de către un funcţionar public, în interesul său, de alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează (respectiv art. 2151, alin. 1 din vechiul Cod penal) si
infractiuni de coruptie sau asimilate infractiunilor de coruptie, ori infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie prevazute si pedepsite, de vechiul si noul Cod penal si Legea nr. 78/2000 Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.
la pachet cu o companie selectă:
– g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL – prim-adjunct al directorului Serviciului Roman de Informatii, pentru savarsirea infractiunilor de:
abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuzul in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art. 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,
instigare la abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 47 raportat la art. 297 din noul Cod penal (respectiv art. 25 raportat la art. 246 si art. 248 din vechiul Cod penal), in forma continuata,
omisiunea sesizarii organelor judiciare prevazuta si pedepsita de art. 267, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 263, alin. 2 din vechiul Cod penal), obligatia fiind prevazuta de art. 291, alin. 1 din noul Cod de procedura penala si
uzurparea functiei prevazuta si pedepsita de art. 300 noul Cod penal,
precum si impotriva urmatoarelor alte cadre militare din SRI, coautori sau complici la:
– abuz in serviciu,
– fals intelectual (prevazut si pedepsit de art. 321 noul Cod penal, art. 289 vechiul Cod penal),
– uzul de fals (art. 323 noul Cod penal, art. 291 vechiul Cod penal), astfel:
– g-ral. brig. GHITA VASILE – seful Directiei Generale Securitate Interna;
– col. PASARE BOGDAN – seful Directiei Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;
– cpt. DAMUREANU GEORGE – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare speciala;
– col. ANGHEL GABRIEL – din Corpul de Control al directorului SRI, seful comisiei de verificare speciala (actiune efectuata in perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– lt. col. GEORGESCU – Directia Juridica, membru in comisia de „verificare speciala”;
– lt. col. DUMITRESCU MARIAN – sef Sector Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu petentul,
– col. VRANCEANU MARIUS – loctiitor al sefului Corpului de Control al SRI, inginer, seful comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata de ofiţer impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– cpt. NEAGU MIHNEA – sef Birou Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– mr. ALEXANDRU GEORGE BOGDAN – sef sector in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, al doilea ofiter intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014 şi care a realizat activitatea nejustificata, abuziva si de un grotesc tipic prin care, in toamna anului 2012, la sediul DJI Prahova (in biroul ofiterului cu securitatea interna, colegul sau, care era intr-o completa necunostinta de cauza cu privire la situatia creata si scopul prezentei superiorului sau ierarhic) i-a interzis insidious ofiţerului, implicit, sa mai intretin legaturile interumane / sociale preexistente cu prietenii personali si de familie, parlamentarii DANIEL SAVU si ION EPARU, sub pretextul penibil ca, o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI,
toti intocmind / aproband/ avizand, dupa caz, rapoartele la care fac referire, in care au consemnat / retinut, in exercitarea atributiilor de serviciu, fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului (despre subsemnatul si alti doi colegi), ori au omis, cu stiinta, a insera unele date sau împrejurări (despre col. MARIN CONSTANTIN) si, trunchiate, interpretate speculativ si cu motive false, flagrant contrare adevarului, le-au folosit pentru a produce consecinte juridice: sanctionarea disciplinara, eliberarea din functia de sef sector, punerea la dispozitie, mutarea la alta unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate si, in final, potrivit scopului urmarit, trecerea in rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului.
În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi, şi că nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat, nici chiar la SRI. El susţine că Kovesi şi Coldea au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care a ieşit în conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat în 2016 prin decizie a Tribunalului Militar Bucureşti.
Tot în plângere, fostul ofiţer SRI arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.
Plângerea conţine multe alte elemente uluitoare şi grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes. (Ec Adrian Radu).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 21 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 21 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



