Actualitate
Regină Nefertiti si CTP, un client de bodegă
PRELUARE INPOLITICS
1999. Ziaristul Ion Cristoiu scrie într-un editorial despre scriitoarea Gabriela Adameșteanu că a ajuns “la o înfățișare când nu mai interesează, ca femeie, nici pe marinarii stătuți câteva luni departe de țărm”. Instanța decide, după îndelungate procese, că jurnalistul trebuie să plătească pentru așa-zisa calomnie 400 de milioane de lei vechi despăgubiri, cea mai mare sumă de acest gen stabilită după revoluție. O decizie în urma căreia gazetarul a fost la un pas să-și piardă casa.
Iată cum comenta tărășenia gazetarul Cristian Tudor Popescu, într-un editorial al vremii:
”Dl Cristoiu se face, totuşi, vinovat de calomnie. Când afirmă, în mod repetat, în apărarea sa, că textul în cauză e un pamflet, că e literatură, şi pronunţă numele lui Eminescu, Caragiale, Arghezi, dl Cristoiu calomniază grav pamfletul, literatura şi pe numiţii Eminescu M., Caragiale I.L. şi Arghezi T. Ca să-i spui unei femei: fă ! şi că n-o vor nici marinarii stătuţi, nu e nevoie de un gazetar, cu atât mai puţin de un scriitor – e suficient un client de bodegă. Metaforele aşa-zis pamfletare ale dlui Cristoiu sunt căznite, ilogice, lipsite de orice valenţă literară şi, prin aceasta, triviale(…)
Mai la vale, „pamfletarul” Ion Cristoiu i-o mai zice el o dată, „tare”, dnei Adameşteanu: „…n-atinge în planul talentului publicistic nici nivelul unei nituitoare”. Numai că în acest fel ofensează în primul rând nituitoarea, nu scriitoarea. Şi eu cred că gazetăria practicată de dna G.A. este nulă. Dar a fi nituitoare înseamnă a munci cinstit, bătând nituri. Este absurd şi jignitor să iei ca referinţă dispreţuitoare pentru talentul publicistic o nituitoare (sau o bobinatoare, sau o filatoare, sau o sudor iţă), care poate fi foarte pricepută la bătut nituri şi nu e nici o ruşine că nu ştie să scrie „literar”, ca dl Cristoiu. în plus, posibilitatea ca respectiva nituitoare să aibă un talent gazetăresc încă nedescoperit nu poate fi exclusă din start – cunosc un fost buldozerist care se numără printre cei mai buni gazetari din presa română de azi. Deci, încă o dată, oiştea dlui Cristoiu nu nimereşte nici măcar gardul.
P.S. Dacă dl Cristoiu ajunge în stradă, sunt gata să-l găzduiesc în vila pe care C.V. Tudor scrie de ani de zile că o am la Breaza”.
2018. Cristian Tudor Popescu declară, într-o emisiune TV, la adresa primului-ministru, Viorica Dăncilă:
”Încep să mă gândesc că Susănica Gâdea sau Maria Bobu erau niște lumini în guvernul lui Ceaușescu din anii 80. Cum a ajuns această doamnă? Nu pot să mă abțin… E incorect ce fac… Coafura aceasta îmi amintește de pavianul cu mantie, o specie pe cale de dispariție. Nu pot să nu mă gândesc, este exact modul cum e așezată podoaba capilară a pavianului cu mantie”.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării îl amendează cu o mie de lei.
CTP protestează vehement:
”Sunt foarte curios ce anume vor găsi să-mi reproşeze sau să mă acuze în legătură cu ideea de discriminare, pentru că eu n-am făcut altceva decât un comentariu estetic, să-i spunem, cu privire la coafura unei doamne. Nici măcar un comentariu, o observaţie. Nimic altceva. Toate titlurile care au apărut în presă în legătură cu asta sunt pur şi simplu false. Sunt minciuni. ”Cristian Tudor Popescu a comparat-o pe doamna Dăncilă cu o maimuţă”. Absolut fals. Nici vorbă de aşa ceva. Nu am făcut o astfel de comparaţie niciodată”.
”Carevasăzică, rețineți, stimați soți Republicani: dacă îi spuneți soției într-o zi că-i seamănă coafura cu o blană de pisică înfuriată, ați comis hărțuire. A, eu am zis că coafura dnei Dăncilă aduce cu podoaba capilară a pavianului cu mantie, care e o maimuță. Și? Care-i problema? Dacă ziceam că seamănă cu o ciupercă sau cu o meduză, mai comiteam hărțuire? De ce cu pisica, ciuperca și meduza nu e nicio problemă, dar cu maimuța este? Nu înseamnă asta discriminarea și defavorizarea maimuței în raport cu alte animale și plante?(…)Am hărțuit-o pe dna premier Dăncilă pentru că mi-am permis, într-o seară, o unică și foarte scurtă observație privind modul în care își aranjează părul? Păi, ce înseamnă hărțuire?”.
Una peste alta, nu-i așa că metaforele gazetărești ale lui CTP, mai ales la adresa femeilor, sunt departe de a fi ”căznite, ilogice, lipsite de orice valenţă literară şi, prin aceasta, triviale”?
În fond, nu poți fi un simplu client de bodegă, ci îți trebuie talent literar cu carul pentru a putea compara premierul femeie al unei țări cu o maimuță din specia pavian.
Ori pe șefa DNA cu legendara regină Nefertiti…( BOGDAN TIBERIU IACOB ).
Actualitate
Rheinmetall achiziționează Loc Performance: Un pas strategic pentru expansiunea pe piața americană
Actualitate
USR, Lasconi și iluzia progresului: O analiză asupra influenței curentului ‘woke’ în România
O ideologie problematică importată
Într-o amplă analiză, Simona Tănăsescu discută despre impactul curentului „woke” în România, evidențiind cum această ideologie, promovată agresiv de partide precum USR, a adus mai mult rău decât bine. În special, Tănăsescu atrage atenția asupra efectelor negative asupra comunităților vulnerabile, inclusiv LGBTQ+, care, în lipsa speranței, s-au agățat de promisiunile unei ideologii care, în realitate, nu le va oferi salvarea.
Promisiuni înșelătoare
Adevărul, așa cum îl prezintă Tănăsescu, este că niciun partid sau niciun curent nu va salva comunitățile marginalizate. Iubirea și identitatea acestor persoane au fost folosite ca instrumente în jocurile politice. „În spatele zâmbetelor politicienilor și a discursurilor despre diversitate, realitatea este că sunteți manipulați,” scrie aceasta, subliniind că ideologia nu a oferit sprijin real, ci a perpetuat problemele.
Efectul devastator al curentului woke
Curentul „woke” nu numai că a eșuat în a aduce schimbări pozitive, dar a creat și mai multă divizare și ură. Sustinătorii acestuia sunt transformați în pioni pe tabla de şah a jocului politic, abandonati când nu mai sunt considerați utili. Exemplele date de Tănăsescu subliniază cum Lasconi a decis să se distanțeze de comunitate atunci când a realizat că nu poate câștiga alegerile folosind această susținere.
Scanarea realității emoționale
Tănăsescu afirmă că curentul „woke” a distrus nu doar relații, ci și conexiuni fundamentale între generații. Nicio lege nu va putea schimba sentimentele părinților sau va umple golurile lăsate de respingerea familială. „Realitatea care doare” nu poate fi ștearsă prin aprobări sociale avute în vedere de politici și campanii.
Fraza centrală a dezamăgirii
„Curentul woke a distrus mai mult decât a construit,” concluzionează Tănăsescu, subliniind tranziția iubirii în marfă de negociat pe scena politică. Comunitățile sunt invitate să se vadă nu ca statistici sau simboluri ale progresului, ci ca indivizi cu nevoi și aspiratii personale.
Apel la acțiune autentică
Tănăsescu face apel la cetățeni să recunoască această manipulare și să nu mai fie pioni într-un sistem care nu le oferă nimic în schimb. Schimbarea adevărată, spune ea, nu începe cu voturi sau petiții, ci cu curajul de a căuta validare interioară și reconectarea cu familiile lor.
Un drum anevoios, dar esențial
Calea spre schimbare reală este dureroasă și poate părea imposibilă, dar este considerată singura care merită efortul. „Restul e doar zgomot. Iar zgomotul, în cele din urmă, se stinge,” concluzionează Tănăsescu, invitând la reflecție asupra valorilor reale și a iubirii care contează cel mai mult.
Actualitate
Expoziția dedicată Revoluției din Decembrie 1989 se deschide la 1 Decembrie, pentru elevii Timișoarei
În urmă cu 35 de ani, Timișoara a schimbat mersul istoriei. A oprit timpul în loc.
De aceea, nu avem voie să uităm, fiind datori să lăsăm în urma noastră grija de a duce mai departe memoria lui Decembrie 1989. De a o lăsa moștenire copiilor noștri.
În acest context, Duminică, 1 Decembrie 2024, la ora 17:00, va avea loc, la Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății, deschiderea pentru elevi a expoziției „’35”, dedicată Revoluției din Decembrie 1989.
Expoziția, care este o producție comună a Societății Timișoara și a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, este adresată atât scenei de artă contemporană, cât și publicului larg, tinerilor – din dorința de a facilita aprofundarea subtilităților unui moment de schimbare a paradigmei socio-politice și culturale din România. Astfel, publicul este invitat și provocat să reflecteze la dinamica puterii, la interacțiuni pierdute, la anxietăți sociale, să privească simultan la trecut și la viitor.
Definită drept „un spațiu și un timp de trecere, între before and after 1989”, expoziția abordează, pe de o parte, divizarea asociată cu controlul și, pe de altă parte, solidaritatea și transformarea – teme relevante nu doar în societate și în politică, ci și în dinamica valorilor și principiilor umane fundamentale. În acest context, viziunea artistului Adrian Florin Pop este completată de experiența trăită a revoluționarului Cătălin Regea, precum și de interpretarea curatorilor Cristina Daju și Mihai Toth, care au resemnificat spațiul simbolic, al vechii Comenduiri a Garnizoanei din Piața Libertății.
Lucrările de artă sunt realizate cu tehnici diverse de la pictură la video, sunet, instalație artistică, folosind ca punct de plecare fotografii și filmări originale.
Calendarul expoziției este următorul:
Duminică, 1 decembrie 2024, ora 17:00 Deschiderea expoziției, pentru elevi
2-16 decembrie 2024, orele 10:00-14:00 Vizite ghidate destinate elevilor
17 decembrie 2024, ora 17:00 Vernisajul oficial al expoziției
17 decembrie 2024-30 ianuarie 2025 Vizite ghidate destinate publicul larg
orele 16:00-20:00
În perioada 2-16 decembrie, vizitarea expoziției este deschisă exclusiv grupurilor de elevi. Aceasta se poate face de luni până vineri, între orele 10:00-14:00, prin rezervare prealabilă, pe mailul office@ccmt.ro
Vizitele programate for fi ghidate de mediatori, prezenți în acest interval orar la sediul Garnizoanei, pentru a facilita înțelegerea, de către elevi, a intenției autorilor.
Parteneri:
Direcția pentru Cultura Timiș, Brigada 18 ISR „Decebal”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Școala Gimnazială 19 „Avram Iancu”
-
Exclusivacum o zi
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de abuz și vulnerabilizare în Sistemul Penitenciar: Marian Ilie sub lupa