Actualitate
Ștafeta otrăvită
Aproape fără excepție, contestatarii doamnei Laura Codruța Kovesi se întreabă ce l-a apucat pe preedintele Klaus Iohannis. Cum de a reacționat atât de promt un personaj cu reacții în mod obișnuit lente? De ce atât de vehement, încât mai-mai nu și-a lăsat nicio altă cale de ieșire din această situație, cu excepția unei respingeri a solicitării ministrului Justiției? Există un atu pe care îl ține președintele în mânecă? Sau asistăm pur și simplu la debutul unei negocieri în termeni extrem de duri?
Tudorel Toader a făcut ceea ce trebuia să facă. Tehnic vorbind, el a pus pe masa președintelui și a CSM o provocare extrem de greu de respins și sunt și mai greu de identificat argumentele pentru o atare respingere. În cazul CSM, e bine să ne amintim că secția de procurori a avizat negativ propunerea de numire în funcție a doamnei Laura Codruța Kovesi. Dar verdictul fiind consultativ, în plin scandal Black Cube, Klaus Iohannis a trecut cu nonșalanță peste opinia CSM. Chiar dacă zilele trecute această secție de procurori a fost reclamată de Inspecția Judiciară pentru o faptă extrem de gravă – extragerea din documentul oficial, cuprinzând rezultatele controlului, a probelor împotriva Laurei Codruța Kovesi – nu este deloc exclus ca opinia în raport cu solicitarea de demitere să constea într-un aviz pozitiv. Acesta însă este un detaliu. Cu valoare mai degrabă simbolică. Ce va face însă președintele?
Cum va juca această carte grea domnul Klaus Iohannis? În urmă cu mai multe zile, când hărmălaia pe această temă nu era încă atât de mare, când numărul perdelelor de fum era redus, iar perdelele nu erau atât de groase, informațiile pe care le-am primit din diverse surse, atât externe cât și interne, m-au condus la o concluzie simplă. Și anume că ministrul Justiției va propune revocarea, Klaus Iohannis va aproba – despre această aprobare vorbesc din toamna anului trecut – iar, în schimb, la conducerea DNA vom avea o Kovesi doi.
Va fi o mișcare de tip Matrioșka. Din păpușa Laura Codruța Kovesi va ieși o altă păpușă cu același profil, cu aceleași obligații asumate față de partenerul nostru de la Washington, cu același tip de atitudine și de comportament. Iar în țară va fi liniște și pace cel puțin un an, pentru că nimeni nu va fi atât de nebun încât să observe la scurt tip de la instalarea în post că, de fapt, nu s-a schimbat nimic. Că ștafeta a fost schimbată pur și simplu dintr-o mână în alta. De la o persoană la alta. Va instala un soi de pace de care au toți nevoie.
Președintele Klaus Iohannis are nevoie de un armistițiu. Anul viitor, timp de șase luni, el va deține în numele României președinția rotativă a Consiliului European și, pentru a face față cu succes acestei obligații onorante, va avea nevoie de sprijinul masiv al Guvernului. Și, după toate aparențele, vom avea tot un Guvern PSD plus ALDE. Și să nu uităm că în decembrie anul viitor expiră cele două mandate ale lui Donald Tusk. Iar România este excelent poziționată pentru a obține viitoarea președinție a Consiliului European. Favoritul numărul unu este Klaus Iohannis. Care ar putea renunța astfel la o nouă candidatură pentru Cotriceni. Lăsând drum liber unui candidat PSD. Sau ALDE.
La rândul său, Liviu Dragnea are nevoie ca de aer, în perioada imediat următoare, de o victorie în plan politic. Revocarea Laurei Codruța Kovesi este o asemenea victorie. Ea îi va consolida poziția în partid, astfel încât, la Congres, va putea să facă toate mutările de piese pe care și le dorește. De altfel, în paranteză fie spus, Dragnea deja are de câștigat prin simpla solicitare de revocare făcută de ministrul Justiției.
O schimbare pe model Matrioșka va da deplină satisfacție și partenerilor noștri euroatlantici. Pentru că va scădea extrem de mult presiunea asupra acestei instituții, fără ca, în esență, să se schimbe nimic. Dar cum se poate ajunge în aceasă situație, în condițiile în care, atenție, nominalizarea viitorului șef DNA va fi făcută tot de către ministrul Justiției? Ce i-ar putea garanta lui Klaus Iohannis, ce le-ar putea garanta partenerilor euroatlantici că Tudorel Toader va face alegerea dorită de către aceștia? În principiu, nimic. Dacă instituția numită DNA nu ar fi transformată într-un obiect al negocierilor politice, dacă desemnarea succesorului doamnei Kovesi s-ar face într-o logică firească a identificării și promovării unui bun profesionist în domeniu și care va lucra, imparțial fiind, în folosul întregii societăți românești, atunci schimbarea de ștafetă nu ar mai fi otrăvită.
Numai că, din nefericire, lucrurile nu stau așa. Interesele în joc sunt prea mari. Din toate direcțiile. De aceea, Klaus Iohannis are nevoie de o bază de negociere netransparentă extrem de solidă. Toată perioada care urmează până când președintele va admite că doamna Laura Codruța Kovesi trebuie demisă, va fi folosită de acesta nu pentru a evalua cu atenție, competență și bună credință raportul ministrului Justiției, ci pentru a negocia și a obține de la PSD asigurarea că, de fapt, succesorul la șefia DNA va fi un produs euroatlantic livrat de către președintele Klaus Iohannis. Iar pentru a face negocierea cât mai ușoară, președintele României a ales ca, în prealabil, să frăgezească puțin majoritatea PSD plus ALDE. De aici, promtitudinea și duritatea cu care a replicat.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum o ziCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 17 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 3 oreTeoroc și tăcerea „Mielului Penitenciar”: Când SNPP era mut ca peștele și Halchin arunca cu salarii pe WC-uri ilegale!



