Actualitate
EXPLOZIV/ Realitatea, postul tv al SRI/ Generalul Coldea i-a cerut lui Dorin Cocoș 500.000 de euro pentru Realitatea/ „Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”/ ”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”
”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”, a declarat Elan Schwartzenberg într-un interviu în exclusivitate la B1 Tv, conform Flux 24.
După o pauză de șase ani, Elan Schwartzenberg, omul de afaceri cu mandat internațional de arestare, a vorbit în exclusivitate pentru B1 TV, în emisiunea ”Actualitatea Românească” moderată de Sorina Matei.
În 2012 m-a avertizat cineva din SRI, din cercul apropiat lui Coldea, că mi se vor face înscenări și multiple dosare și să plec din țară, a susținut el.
În interviul luat pe teritoriul statului Israel, Elan Schwartzenberg a răspuns, pentru prima dată după șase ani, acuzațiilor oficiale și neoficiale ce i se aduc.
Acesta a mai declarat că Sebastian Ghiță i-a spus că are susținerea totală a lui Florian Coldea. Ulterior și-a dat seama că Ghiță a spus adevărul și chiar e susținut de Coldea.
El a mai spus că Dorin Cocoș la sugestia SRI a sponsorizat Realitatea Tv cu 500.000 de euro.
Omul de afaceri a vorbit şi despre o întâlnire cu Dorin Cocoş, care a avut loc în biroul unui prieten de-al său.
„A spus că a evitat să mă sune pentru că sunt urmărit, că e rău ce fac cu Realitatea că e sub protecţia lui Coldea. Generalul Coldea i-a cerut 500.000 de euro către Realitatea ceea ce a şi făcut”, a declarat omul de afaceri.
Elan Schwartzenberg a mai povestit care au fost rolurile jucate de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru. Totodată, acesta a mai declarat că a fost anunțat de lichidator că se fac presiuni extrem de mari din partea SRI.
Schwartzenberg a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Florian Coldea, dar a vorbit cu George Maior în 2012.
„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.
Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.
Schwartzenberg a mai susținut că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.
„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.
În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „Când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.
Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.
„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.
„M-am întâlnit în 2011 (n.r.: cu Sebastian Ghiţă) şi mi-a spus <<Îmi cer scuze pentru ce voi face. Sunt captiv la SRI şi DNA. Am intrat într-un joc foarte mare, câştig mulţi bani, dar sunt prizonier, captiv total. Dacă mă ajută scap, dacă nu, la puşcărie sau la trei metri sub pământ>> Sunt textual cuvintele lui Ghiţă (…) Îl văd ca pe un puşti care a intrat într-un joc mult prea mare. A fost controlat, dominat, şantajat de Coldea”, a declarat omul de afaceri.
”Eu nu sunt mogul, nu mă identific cu această titulatură. Eu am luat Realitatea TV, dar m-am trezit deposedat de ea și acuzat că nu am achiziționat niciodată stația, că procedura de insolvența nu a fost corectă, de spălare, de bani evaziune fiscală. Copiii domnului Vîntu au ieșit public și au spus că au vândut 100% din acea televiziune mie. E o conferință de presă! Ei au declarat clar! Am amenajat un sediu extrem de costisitor, echipamente noi, am plătit salarii un an și datoriile istorice. Dacă nu sunt nebun și nu credeam că e televiziunea mea, nu aș fi făcut aceste investiții de milioane de dolari. Am fost acuzat de spălare de bani… Probabil că și jurnaliștii ar trebui acuzați la fel”, a afirmat Elan Schwartzenberg.
Un exemplu este al unei datorii istorice către Stelian Tănase. El avea de încasat de la vechea Realitate o sumă de bani. Nu era datoria mea către el, dar eu i-am plătit banii, dânsul a optat să-i plătesc banii într-un cont din Franța. Și când nu a mai fost televiziunea, marele deontolog Stelian Tănase a scris un articol mizerabil la adresa mea. Deși eu i-am plătit niște bani pe care nu-i datoram! Și cât timp a fost la Realitatea l-am plătit la zi. Sper că a plătit taxele pentru acei bani încasați în afara țării. Probele sunt la DNA. Am plătit câteva zeci de mii de euro (către mai mulți jurnaliști). Am plătit mai multe datorii istorice din epoca Vîntu sau Ghiță, că așa am considerat a fi corect. Îmi asum vina că am plătit salariile la zi, am amenajat sediul, am luat echipamente, apoi m-am trezit vinovat de aceste lucruri în ochii autorităților, a mai susținut.Elan Schwartzenberg.
”Cu Blejnar am avut o relație frumoasă, dar, ca în cazul lui Mazăre, nu au funcționat lucrurile când prietenia s-a suprapus cu funcția. De exemplu, i-am bătut la ușă de două ori, prima dată când i-am spus că echipamentele de la Realitatea sunt sub sechestru la ANAF, la Casa Presei. Tu, ca șef ANAF, cu datorii imense de la Realitatea, trebuie ori să le sigilezi la ANAF ori le muți în sediul în care funcționează societatea, adică la Willbroock. În niciun caz nu pot sta la RTV, la Sebi Ghiță. A ridicat din umeri și mi-a spus că-i pare rău că nu poate să mă ajute, că era și legal, dar ”există niște forțe deasupra mea, din sistem”. Eu nu știu la ce se referea. La Băsescu , SRI, DNA sau Sfântul Petru. L-am întrebat și ridica din umeri și se uita în sus. Discuția a avut loc după ce am făcut mai multe cereri oficiale. În cadrul neoficial îmi făcea semne din cap… E un om liber e în România, întrebați-l”, a mai declarat Schwartzenberg, pentru B1 TV.
Întrebat de Sorina Matei dacă vreodată a acordat protecție cuiva, el a răspuns: ”Când eram mai tânăr acordam în cadrul serviciului militar, conform fișei postului. Blejnar și Marta au fost numiți în post de Falcă, Blaga, cine erau acolo, de partid. Nu aveam televiziuni, proiecție. După ce am luat Realitatea, Marta a plecat și la câteva luni Blejnar a fost demis de premierul de atunci, Ungureanu. Nu înțeleg de unde le-am acordat protecție…” (Irinel I.).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 12 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



