Connect with us

Actualitate

Face Klaus Iohannis o combinație în trei?

Publicat

pe

A fost pus în circulație un scenariu halucinant. Dar în România totul este posibil. Se spune că președintele Klaus Iohannis are de gând să inițieze un dialog cu domnul Tudorel Toader pe temele care ard legate de marile parchete și în special de DNA. Și că a această discuție ar urma să fie invitată și doamna Laura Codruța Kovesi. Dacă se întâmplă așa ceva, atunci, din nou, puterea la cel mai înalt nivel din această țară este absolut originală. Adică președintele face o nemaivăzută.

Este într-adevăr o săptămână de foc. Care oferă fel de fel de surprize. La început, a fost lansată ipoteza conform căreia ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, de la care toată lumea așteaptă fie să facă ceva, fie să nu facă ceva, va prezenta un raport pe Ministerul Public în Parlament, urmat poate chiar de o declarație politică a plenului reunit, după care, joi, va susține o declarație de presă în care va preciza dacă o demite sau nu pe doama Laura Codruța Kovesi din funcția de șef DNA. Cu argumentele necesare. În scurt timp, s-a mai tăiat ceva din coada vulpii. Tot de către Tudorel Toader. Acesta inițial a transmis neoficial unor cunoscuți jurnaliști că în Parlament nu se va întâmpla nimic. Că nu va fi prezentat niciun raport. După care, oficial, a revenit. Și a spus că va fi totuși un raport. Neurmat însă de vreo declarație politică. Și că abia joi, la orele 18.00, va prezenta ceea ce toată lumea așteaptă. Și anume raportul său despre activitatea DNA și concluzia la care a ajuns legată de demitere.

Mi se pare la mintea cocoșului că ceva lipsește din acest calendar. Și anume informarea prealabilă a președintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiției nu poate ieși cu un anunț public de o asemenea importanță fără ca înainte președintele României, singurul în măsură să o demită pe doamna Laura Codruța Kovesi sau să refuze demiterea, să nu primească cât se poate de oficial raportul domnului Tudorel Toader. Deci undeva în acest interval de timp de câteva zile trebuie plasată și această operațiune de introducere în ecuație a Palatului Cotroceni. În fine, pentru ca nebuloasa să fie și mai mare, pe surse, se mai vehiculează și un act suplimentar al acestei comico-tragedii. Și anume că la Palatul Cotroceni va avea loc o întâlnire în trei. Președintele Klaus Iohannis, Tudorel Toader și Laura Codrușa Kovesi. Asta este, dacă cumva e adevărat, cea mai năstrușnică idee care a putut să treacă prin mintea președintelui României. Și se pare că a trecut. Pentru că în conferința de presă pe care a susținut-o la Cotroceni el a spus că dacă e necesar se va întâlni cu domnul Tudorel Toader. Se va întâlni și cu doamna Laura Codruța Kovesi. Și, atenție, s-ar putea întâlni în trei.

Este adevărat că în fișa postului unui președinte scrie că el trebuie să fie mediator între instituțiile statului, atunci când acestea se află în conflict. În acest sens, e cât se poate de firesc ca președintele să organizeze asemenea întâlniri, atunci când Parlamentul ar intra în conflict cu Executivul sau atunci când una dintre cele două Puteri sau ambele ar intra în conflict cu cea de-a treia, care este Puterea Judecătorească. Numai că asemenea întâlniri trebuie să participe reprezentanții legitimi ai respectivelor puteri. Președinții celor două Camere, primul ministru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă intră în conflict de pildă Serviciul Român de Informații, care nu reprezintă o putere constituțională în stat, cu una dintre cele trei puteri, în mod normal președintele nu are de ce să organizeze o mediere. Pentru că, fiind șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării, el este implicit cel care poate lua decizii în legătură cu activitatea serviciului secret și peste capul serviciului secret.

La fel stau lucrurile și în cazul ipoteticiei întâlniri în trei despre care apar atât informații pe surse cât și sugestii venite chiar din gura președintelui. Doamna Laura Codruța Kovesi nu este decât șefa unei direcții a Parchetului General. Nici mai mult, nici mai puțin. În ciuda importanței și vizibilității naționale și internaționale a respectivei instituții. Între șeful DNA și președintele Klaus Iohannis se interpun două nivele ierarhice. Primul este procurorul general, care are în subordine două direcții. DIICOT și DNA. Pe următoarea treaptă ierarhică este însuși ministrul Justiției, căruia Constituția îi conferă dreptul și obligația de a-și exercita autoritatea asupra Parchetelor. Prin urmare este ilogic, dar și anticonstituțional ca președintele să medieze între un ministru al Justiției, pe care legea supremă a statului îl obligă să-și exercite autoritatea asupra șefului DNA, și șeful DNA. De aceea, chiar dacă pe domnul Klaus Iohannis l-a luat puțin gura pe dinainte, eu nu cred că are de gând să pună la cale o asemenea premieră la Cotroceni.

Cât privește bâlbâielile lui Tudorel Toader, în sensul că ba se duce la Parlament, ba nu se duce, ba se duce pentru a obține o declarație a puterii legislative, ba se duce pentru o informa pur și simplu asupra situației din Ministerul Public în general, opinia mea este că asemeena oscilații, care irită pe bună dreptate opinia publică, nu îi aparțin decât parțial. Ezitările au drept sursă majoritatea parlamentară. Și, mai exact spus, sunt ezitări ale PSD. Și ca să fiu și mai exact decât atât, aceste bâlbâieli PSD, care pot deveni veritabile bâlbe, îi aparțin lui Livu Dragnea. Care probabil că încă negociază vânzarea meciului către statul paralel. În care a stat și el cu un picior destul de mult timp.

Dacă din această direcție orice prognoze trebuie să țină cont de labilitățile morale ale președintelui PSD, și de negocierile pe care le poartă, dacă le poartă, în nume propriu și nu în numele partidului sau al coaliției majoritare, în cealaltă parte, din nou prognozele sunt puse din capul locului sub semnul întrebării. Și al unui grad extrem de ridicat de incertitudine. Pentru că domnul Klaus Iohannis, care în definitiv e cel care decide în ultimă instanță ce se întâmplă cu șeful DNA, este butonat din afara cercului său de consilieri. Și din afara opiniilor exprimate de români. Și din afara instituțiilor acestui stat. Iar locul în care se ia adevărata decizie cu ce se va întâmpla sau nu se va întâmpla cu doamna Laura Codruța Kovesi este suficient de depate pentru ca informațile pe surse să fie inexistente sau, în cel mai bun caz extrem de confuze. Iar dacă, cu precizările de mai sus, pot fi făcute totuși, cu riscurile de rigoare, prognoze privind demiterea sau nedemiterea doamnei Kovesi de la conducerea DNA, este absolut cu neputiință să fie elaborată o proiecție cât de cât realistă asupra a ceea ce va însemna DNA în viitor. În sensul reformării ori non-reformării instituției.

Sorin Rosca Stanescu

 

Actualitate

Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine

Publicat

pe

De

O investiție de 125 de milioane de dolari americani pentru a spori capacitățile defensive și ofensive ale submarinelor.

Australia a anunțat astăzi achiziționarea de torpile grele MK-48 în valoare de 200 de milioane de dolari australieni (125 de milioane de dolari americani). Ministrul pentru achiziții de apărare, Pat Conroy, a declarat că această achiziție va reprezenta o ”sporire semnificativă” a capacităților submarinelor clasei Collins.

Modernizarea flotei existente și viitoare

Armele, proiectate pentru misiuni anti-submarin și anti-suprafață, vor îmbunătăți capacitățile defensive și ofensive ale submarinelor clasei Collins și vor fi, de asemenea, integrate pe viitoarele submarine cu propulsie nucleară ale Australiei, parte a acordului AUKUS. Ministrul Conroy a subliniat importanța alianței cu Statele Unite în această achiziție.

Interoperabilitate cu marina SUA și Marea Britanie

Torpilele MK-48, fabricate în principal de Lockheed Martin și Science Applications International Corp (SAIC), sunt rezultatul unui program comun între marina australiană (RAN) și marina americană. Acestea pot fi utilizate și întreținute de ambele națiuni. Expertul în achiziții de apărare Marcus Hellyer a remarcat că submarinele americane de clasă Virginia – din care Australia plănuiește să achiziționeze trei – și flota viitoare SSN-AUKUS vor utiliza aceste torpile. Stocurile de torpile MK-48 vor permite Australiei să le furnizeze și submarinelor americane din cadrul Forței de Rotație a Submarinelor – Vest (SRF-W), parte a planului AUKUS.

Achiziția anticipată pentru compensarea întârzierilor în livrări

Hellyer sugerează că achiziția torpilelor are scopul de a compensa întârzierile în livrarea altor arme critice, cum ar fi LRASM și JASSM-ER. El subliniază importanța achiziției anticipate, având în vedere că unele arme sau componente nu au linii de producție continue.

Speculații politice și justificare strategică

Fostul șef al Centrului de Putere Maritimă al Marinei Regale Australiene, Elizabeth Buchanan, sugerează că anunțul achiziției are și o componentă politică, fiind făcut în vederea alegerilor federale iminente. Finanțarea provine din programul ambițios Guided Weapons and Explosive Ordnance Enterprise (GWEO). Hellyer, totuși, subliniază beneficiile tactice ale achiziției, argumentând că creșterea stocurilor de muniții este o măsură inteligentă într-un context strategic în continuă schimbare.

Citeste in continuare

Actualitate

Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare

Publicat

pe

De

Saltzman afirmă alinierea cu prioritățile administrației:

Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, consideră că prioritățile Forțelor Spațiale sunt aliniate cu cele ale administrației Trump, în contextul unei potențiale realocări bugetare de 8% pentru anul fiscal 2026. Saltzman a subliniat concentrarea pe capacitățile de luptă și amenințările emergente, sugerând o compatibilitate cu planurile administrației.

Hegseth subliniază importanța domeniului spațial:

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a reiterat importanța crucială a domeniului spațial în viitoarele conflicte, anticipând investiții semnificative, atât ofensive, cât și defensive, pentru a menține avantajul SUA.

Reduceri bugetare și priorități strategice:

Saltzman a refuzat să detalieze reducerile bugetare propuse, menționând că Forțele Spațiale au identificat și propus pentru reducere prioritățile cu cea mai mică importanță. Prioritățile principale rămân conștientizarea domeniului spațial, reziliența și capacitățile de a neutraliza activele spațiale adverse pentru a proteja forțele comune.

Necesitatea unor operațiuni ofensive și defensive în spațiu:

Saltzman a subliniat recunoașterea din ce în ce mai mare a caracterului contestat al spațiului ca domeniu de luptă, ceea ce impune dezvoltarea de noi capacități ofensive și defensive. Această evoluție necesită o intensificare a eforturilor, nu o schimbare fundamentală a strategiei militare.

Investiții în sisteme de contra-spațiu:

Saltzman a detaliat necesitatea investițiilor în șase categorii de arme de contra-spațiu, inspirate de exemplele Chinei. Acestea includ sisteme terestre (blocare, energie direcționată și capacități cinetice) și sisteme spațiale (cu aceleași trei categorii). Investițiile trebuie distribuite în funcție de tipul țintelor (orbita joasă a Pământului, orbita geosincronă etc.), reflectând strategia Chinei în acest domeniu.

Citeste in continuare

Actualitate

UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Publicat

pe

De

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.

Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.

Autonomie strategică și achiziții comune

SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.

Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane

Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.

Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare

SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.

Priorități și proiecte viitoare

Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Vălenii de Munte: Caracatița și „Blondul” – Show-ul corupției în prime time

Joc de culise în Vălenii de Munte Stimați telespectatori/cititori, faceți-vă comozi și pregătiți popcornul, căci telenovela corupției din Vălenii de...

Exclusiv3 ore ago

Decizie crucială a ICCJ: Lipsa retroactivității majorărilor salariale pentru specialiști

Clarificări legale privind drepturile salariale Prin Decizia 105 din 09.12.2024, publicată în Monitorul Oficial al României pe 14.02.2025, Înalta Curte...

Exclusivo zi ago

Scandal la IPJ Mehedinți: Șef amendat, subalterni hărțuiți

Un comisar-șef amendat pentru nerespectarea regulilor de circulație declanșează un val de intimidare și hărțuire în cadrul IPJ Mehedinți. Sindicatul...

Exclusivo zi ago

Guvernul vrea să evite procesele privind salariile personalului din sistemul public de apărare, ordine publică și securitate

Un proiect de ordonanță de urgență, înregistrat la Consiliul Economic și Social la 20.03.2025, urmărește plata diferențelor salariale restante pentru...

Exclusiv2 zile ago

Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare

Dezvăluirile privind cheltuielile exorbitante ale ANP încep să prindă contur. În timp ce angajații din penitenciare se confruntă zilnic cu...

Exclusiv2 zile ago

Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr

Escrocheria imobiliară de milioane: O rețea de corupție la nivel inalt dezvăluită de Incisiv de Prahova Un act notarial fără...

Exclusiv2 zile ago

Concurs ANP: suspiciuni de nereguli la selecția directorilor adjuncți economico-administrativi

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct economico-administrativ în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) este marcat de suspiciuni privind...

Exclusiv2 zile ago

Sinfonia corupției – Blondu’, primarul și lemnul putred: O comedie neagră prahoveană – PAMFLET

Balada Prahoveană: Un cântec de porci, lemn, și mașini BBC Sunetul fanfarei se estompează, înlocuit de grunțâitul porcilor și scârțâitul...

Exclusiv2 zile ago

Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi

Un incident recent petrecut la Penitenciarul Botoșani scoate la iveală o problemă gravă de comportament și lipsă de disciplină în...

Exclusiv3 zile ago

Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor

Analiză critică a situației din sistemul penitenciar românesc Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a publicat o analiză...

Exclusiv3 zile ago

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar

Angajament pentru condiții îmbunătățite de detenție și muncă Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a efectuat o vizită la Penitenciarul Deva, marcând...

Exclusiv3 zile ago

Sporuri salariale la MAI: SPR Diamantul acuză lipsă de transparență și interpretare abuzivă a legii

Vitalie Josanu denunță risipă de fonduri publice și responsabilitatea conducerii MAI Președintele SPR Diamantul, Vitalie Josanu, denunță nereguli grave în...

Exclusiv3 zile ago

Deficiențe grave în supravegherea privării de libertate în București

Probleme sistemice în penitenciare Un raport recent al Inspecției Judiciare scoate la lumină o serie de deficiențe alarmante în activitatea...

Exclusiv4 zile ago

Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni

Presiuni, dezinformare și implicarea deținuților într-un joc electoral murdar Un nou scandal zguduie sistemul penitenciar românesc. Informații obținute de la...

Exclusiv4 zile ago

Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate

Scandalul imobiliar White Tower & City Gate nu este doar o poveste despre apartamente și datorii (aici),  etc. Este un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv