Actualitate
Face Klaus Iohannis o combinație în trei?

A fost pus în circulație un scenariu halucinant. Dar în România totul este posibil. Se spune că președintele Klaus Iohannis are de gând să inițieze un dialog cu domnul Tudorel Toader pe temele care ard legate de marile parchete și în special de DNA. Și că a această discuție ar urma să fie invitată și doamna Laura Codruța Kovesi. Dacă se întâmplă așa ceva, atunci, din nou, puterea la cel mai înalt nivel din această țară este absolut originală. Adică președintele face o nemaivăzută.
Este într-adevăr o săptămână de foc. Care oferă fel de fel de surprize. La început, a fost lansată ipoteza conform căreia ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, de la care toată lumea așteaptă fie să facă ceva, fie să nu facă ceva, va prezenta un raport pe Ministerul Public în Parlament, urmat poate chiar de o declarație politică a plenului reunit, după care, joi, va susține o declarație de presă în care va preciza dacă o demite sau nu pe doama Laura Codruța Kovesi din funcția de șef DNA. Cu argumentele necesare. În scurt timp, s-a mai tăiat ceva din coada vulpii. Tot de către Tudorel Toader. Acesta inițial a transmis neoficial unor cunoscuți jurnaliști că în Parlament nu se va întâmpla nimic. Că nu va fi prezentat niciun raport. După care, oficial, a revenit. Și a spus că va fi totuși un raport. Neurmat însă de vreo declarație politică. Și că abia joi, la orele 18.00, va prezenta ceea ce toată lumea așteaptă. Și anume raportul său despre activitatea DNA și concluzia la care a ajuns legată de demitere.
Mi se pare la mintea cocoșului că ceva lipsește din acest calendar. Și anume informarea prealabilă a președintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiției nu poate ieși cu un anunț public de o asemenea importanță fără ca înainte președintele României, singurul în măsură să o demită pe doamna Laura Codruța Kovesi sau să refuze demiterea, să nu primească cât se poate de oficial raportul domnului Tudorel Toader. Deci undeva în acest interval de timp de câteva zile trebuie plasată și această operațiune de introducere în ecuație a Palatului Cotroceni. În fine, pentru ca nebuloasa să fie și mai mare, pe surse, se mai vehiculează și un act suplimentar al acestei comico-tragedii. Și anume că la Palatul Cotroceni va avea loc o întâlnire în trei. Președintele Klaus Iohannis, Tudorel Toader și Laura Codrușa Kovesi. Asta este, dacă cumva e adevărat, cea mai năstrușnică idee care a putut să treacă prin mintea președintelui României. Și se pare că a trecut. Pentru că în conferința de presă pe care a susținut-o la Cotroceni el a spus că dacă e necesar se va întâlni cu domnul Tudorel Toader. Se va întâlni și cu doamna Laura Codruța Kovesi. Și, atenție, s-ar putea întâlni în trei.
Este adevărat că în fișa postului unui președinte scrie că el trebuie să fie mediator între instituțiile statului, atunci când acestea se află în conflict. În acest sens, e cât se poate de firesc ca președintele să organizeze asemenea întâlniri, atunci când Parlamentul ar intra în conflict cu Executivul sau atunci când una dintre cele două Puteri sau ambele ar intra în conflict cu cea de-a treia, care este Puterea Judecătorească. Numai că asemenea întâlniri trebuie să participe reprezentanții legitimi ai respectivelor puteri. Președinții celor două Camere, primul ministru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă intră în conflict de pildă Serviciul Român de Informații, care nu reprezintă o putere constituțională în stat, cu una dintre cele trei puteri, în mod normal președintele nu are de ce să organizeze o mediere. Pentru că, fiind șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării, el este implicit cel care poate lua decizii în legătură cu activitatea serviciului secret și peste capul serviciului secret.
La fel stau lucrurile și în cazul ipoteticiei întâlniri în trei despre care apar atât informații pe surse cât și sugestii venite chiar din gura președintelui. Doamna Laura Codruța Kovesi nu este decât șefa unei direcții a Parchetului General. Nici mai mult, nici mai puțin. În ciuda importanței și vizibilității naționale și internaționale a respectivei instituții. Între șeful DNA și președintele Klaus Iohannis se interpun două nivele ierarhice. Primul este procurorul general, care are în subordine două direcții. DIICOT și DNA. Pe următoarea treaptă ierarhică este însuși ministrul Justiției, căruia Constituția îi conferă dreptul și obligația de a-și exercita autoritatea asupra Parchetelor. Prin urmare este ilogic, dar și anticonstituțional ca președintele să medieze între un ministru al Justiției, pe care legea supremă a statului îl obligă să-și exercite autoritatea asupra șefului DNA, și șeful DNA. De aceea, chiar dacă pe domnul Klaus Iohannis l-a luat puțin gura pe dinainte, eu nu cred că are de gând să pună la cale o asemenea premieră la Cotroceni.
Cât privește bâlbâielile lui Tudorel Toader, în sensul că ba se duce la Parlament, ba nu se duce, ba se duce pentru a obține o declarație a puterii legislative, ba se duce pentru o informa pur și simplu asupra situației din Ministerul Public în general, opinia mea este că asemeena oscilații, care irită pe bună dreptate opinia publică, nu îi aparțin decât parțial. Ezitările au drept sursă majoritatea parlamentară. Și, mai exact spus, sunt ezitări ale PSD. Și ca să fiu și mai exact decât atât, aceste bâlbâieli PSD, care pot deveni veritabile bâlbe, îi aparțin lui Livu Dragnea. Care probabil că încă negociază vânzarea meciului către statul paralel. În care a stat și el cu un picior destul de mult timp.
Dacă din această direcție orice prognoze trebuie să țină cont de labilitățile morale ale președintelui PSD, și de negocierile pe care le poartă, dacă le poartă, în nume propriu și nu în numele partidului sau al coaliției majoritare, în cealaltă parte, din nou prognozele sunt puse din capul locului sub semnul întrebării. Și al unui grad extrem de ridicat de incertitudine. Pentru că domnul Klaus Iohannis, care în definitiv e cel care decide în ultimă instanță ce se întâmplă cu șeful DNA, este butonat din afara cercului său de consilieri. Și din afara opiniilor exprimate de români. Și din afara instituțiilor acestui stat. Iar locul în care se ia adevărata decizie cu ce se va întâmpla sau nu se va întâmpla cu doamna Laura Codruța Kovesi este suficient de depate pentru ca informațile pe surse să fie inexistente sau, în cel mai bun caz extrem de confuze. Iar dacă, cu precizările de mai sus, pot fi făcute totuși, cu riscurile de rigoare, prognoze privind demiterea sau nedemiterea doamnei Kovesi de la conducerea DNA, este absolut cu neputiință să fie elaborată o proiecție cât de cât realistă asupra a ceea ce va însemna DNA în viitor. În sensul reformării ori non-reformării instituției.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor