Actualitate
Kovesi a cazut in propria capcana. Una fara iesire
Motto: ”Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt”. (Laura Kovesi-2014)
Să analizăm la rece fapte ”calde”.
Acuzație de calibru nuclear a fostului procuror DNA Mihaiela Moraru Iorga: aceasta a afirmat, ieri, la Antena 3, că şefa DNA a chemat-o, la un moment dat, şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
“Trebuia desemnat la un moment dat premierul României. Era vehiculat numele unui fost ministru. Exista în lucru la mine un dosar cu acest fost ministru. Nu dau nume pentru că nu vreau să spună cineva că am stricat vreo anchetă. Am fost chemată şi întrebată dacă am putea să ieşim cât mai repede cu acel dosar. Explicaţia a fost de genul că, dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan va fi ministru al Justiţiei, ceea ce ar însemna un dezastru pentru noi”, a spus, fără a furniza nume, Mihaiela Moraru Iorga.
Azi dimineața, cu maximă promptitudine, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat pentru Agerpres, că nu a existat nicio discuţie cu vreun procuror din DNA sau cu Mihaiela Moraru Iorga despre un dosar referitor la un ministru care putea să ajungă premier.
“Nu a existat nicio discuţie cu vreun procuror din DNA sau cu inculpata Mihaiela Moraru Iorga despre un dosar referitor la vreun ministru care putea să ajungă premier. Nu am făcut niciodată presiuni sau acte de imixtiune în activitatea vreunui procuror. Nu comentez afirmaţiile nereale ale inculpaţilor”, a spus Kovesi.
Săptămâna trecută, DNA a informat că procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual în formă continuată (patru acte materiale).
Două ar fi elementele interesante ale acestui meci dintre zeițele anticorupției.
Primul e confirmarea – dacă acuzațiile sunt reale – a faptului că legendarul Binom a sucombat încă de acum mai bine de un an, iar DNA joacă îndrăcit pe cont propriu, inclusiv politic.
Ministrul de care vorbește Iorga este Sorin Grindeanu, desemnat premier de PSD în decembrie 2016, singurul care i-a propus – și a și recunoscut asta oficial – postul de ministru al Justiției judecătoarei Dana Gîrbovan, fiind refuzat.
Grindeanu a fost, cum bine ne amintim, o concesie destul de mare făcută SRI de către Liviu Dragnea, după lovitura dură administrată de Cotroceni în cazul Shaiddeh, respinsă fără motivație. Intuind că se poate ajunge rapid la o criză politică, Dragnea a făcut un mare pas înapoi, după ce apucase să-și umfle mușchii că nici măcar nu va lua în calcul o altă nominalizare.
În persoana lui Sorin Grindeanu, el a desemnat, de nevoie, un premier avînd conexiuni de-a dreptul străvezii cu serviciile. Absolvent al academiei SRI și fost ministru al Comunicațiilor, un domeniu aproape ”dedicat” serviciilor, în România, apropiat de Ilie Sîrbu și Victor Ponta, Grindeanu era considerat omul ”băieților”. A spus-o explicit, printre primii, Traian Băsescu, a venit apoi rîndul lui Liviu Dragnea și al altora.
Și totuși, de la Iorga aflăm că Laura Kovesi a vrut blocarea numirii lui Grindeanu, în numele propriilor interese.
Dacă șefa DNA a acționat astfel, înseamnă că nu mai dădea doi bani, încă din decembrie 2016, pe dorințele și planurile SRI, iar pe de altă parte că se simțea suficient de puternică pentru a înfrunta serviciile aproape fățiș.
Al doilea element important este concluzia incontestabilă că DNA și-a făcut praf imaginea și că va fi nevoie, probabil, de o adevărată revoluție internă pentru a se redresa.
Argumentele sunt simple și de bun simț.
Dacă Mihaiela Iorga spune adevărul, DNA e o instituție penală, care trebuie făcută pulbere, pentru imixtiunea de maximă gravitate în jocurile politice.
Dacă Iorga minte cu nerușinare, lucrurile rămîn, oricum, foarte grave pentru parchet.
A inventa cap-coadă o asemenea poveste pe seama Laurei Kovesi și a o livra cu seninătate presei e o atitudine care relevă un personaj mizer, complet fără caracter dar, mai ales, fără scrupule, care calcă legea și demnitatea de om – mai mult decît cea de procuror – în picioare de dragul propriilor interese.
Dacă fosta procuroare-vedetă a DNA minte în halul ăsta pe seama propriei șefe, a celei cu care a colaborat ani și ani de zile, ce șanse are un om obișnuit în fața anchetatorilor?
Înseamnă, fără drept de apel, că DNA e o instituție putredă, doar pentru faptul că a tolerat asemenea personaje în sînul său.
Iar principalul vinovat e Laura Kovesi, cea care avea drept misiune de prim rang asigurarea calității umane și profesionale a procurorilor.
Pentru că un procuror fără caracter și care nu e frate cu adevărul e mai rău decît infractorii pe care îi anchetează.
Numai că Laura Kovesi ne-a transmis, de-a lungul timpului, repetate asigurări că la DNA lucrează crema-cremelor, elita procurorilor, oameni între oameni. La pachet cu asigurarea că are suficientă experiență cît să poată formula asemenea aprecieri.
”După experienţa de Procuror General mi-a fost mult mai uşor să gestionez toate problemele care au apărut în activitatea de Procuror Şef al DNA din toate punctele de vedere. Experienţa anterioară m-a ajutat foarte mult pentru că ştiam exact care sunt zonele în care trebuia să facem anumite modificări. Faptul că 6 ani am fost într-un contact permanent, prin intermediul Procurorului Şef, cu toate problemele DNA-ului mi-a fost de mare ajutor în a identifica rapid ce schimbări trebuie făcute, dacă se impun anumite schimbări; am preluat din mers o instituţie despre care ştiam foarte multe” spunea ea, într-un interviu.
În rezumat: ”Pe mine nu mă prostește nimeni de acolo, sunt prea versată în materie”.
Și mai spunea:
”Dincolo de profesionalism, pe care cred că orice procuror trebuie să-l aibă, sunt importante şi anumite elemente de caracter cum sunt curajul, iniţiativa, spiritul de echipă; să fie o persoană activă, să fie o persoană muncitoare, consecventă, dar cred că, în primul rând, trebuie să fie o persoană corectă. Acestea sunt cele mai importante trăsături pe care trebuie să le aibă un procuror, profesionalismul şi corectitudinea”.
Profesionalism și corectitudine, ați citit bine.
Acum, aflăm de la Kovesi că reputata procuroare Iorga era și neprofesionistă – a îngropat dosarul Microsoft, cică – și mincinoasă.
”Cred că importante pentru obţinerea acestor rezultate au fost calitatea umană şi cea profesională a procurorilor care lucrează în această direcţie, care, ajutaţi prin măsuri organizatorice şi administrative, s-au putut axa pe priorităţi şi pe nişte rezultate. E foarte important că procurorii din DNA sunt foarte curajoşi, foarte activi, au un spirit de echipă foarte bun. Este mult mai uşor să obţii rezultate când oamenii sunt de calitate şi ştiu ce au de făcut” mai spunea Kovesi.
În alt interviu, adăuga ”Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt”.
În fapt, aproape nu a existat interviu – și au fost cu grămada – al șefei DNA în care să nu fi înălțat osanale supermanilor din subordine.
Au fost de ajuns cîteva ”sincope” profesionale ca să aflăm, de la același personaj, că în DNA lucrează la cel mai înalt nivel mincinoși, incompetenți, ba chiar penali.
Un impas de imagine din care Laura Kovesi, din păcate pentru ea, nu mai are cum ieși, iar cel mai grav aspect e că tîrăște după ea și instituția. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



