Actualitate
Scandalul SPP ia amploare: al cui cap va cadea?
Scandalul amorsat de Liviu Dragnea prin seria de declarații acuzatoare la adresa șefului SPP ia amploare: Parchetul general va face anchetă, Parlamentul la fel, apar declarații ceva mai concise, deși încă insuficient, și sunt toate șansele să ne îndreptăm spre un conflict serios, în care va fi antrenat, vrea/nu vrea, și șeful statului.
Ce spune șeful SPP, Lucian Pahonțu, confruntat cu acuzația că SPP e, de fapt, un fel de serviciu de casă al președintelui, specializat în spionarea adversarilor politici?
”Misiunea institutiei este foarte clar reglementata prin prevederi legale. Serviciul de Protectie si Paza a fost totusi uneori tinta unor acuzatii nedrepte, nesustinute de niciun fel de argumente din partea unor persoane publice. Nu pot decat sa remarc intentia acestora de a denigra activitatea institutiei, lasand loc unor speculatii neintemeiate la adresa cadrelor sale, ofiteri si subofiteri care cred si-au demonstrat de-a lungul timpului profesionalismul. De altfel, Comisiile de aparare ale Parlamentului, structuri abilitate prin lege sa controleze activitatea institutiei, au fost informate si au primit intotdeauna toate datele si argumentele pentru clarificarea oricarei situatii” afirmă generalul.
E necesară o precizare, ce-i drept: declarația de mai sus a fost făcută acum opt ani, într-un interviu.
Și atunci, SPP se confrunta cu acuzații similare celor de azi. Dan Voiculescu, spre exemplu, reclama public faptul că în interiorul SPP s-ar fi declanșat o acțiune de monitorizare permanentă a sa, în țară și în străinătate.
Serviciul nu rămînea dator:
„SPP apreciază că afirmaţiile senatorului Dan Voiculescu, potrivit cărora instituţia ar întreprinde acţiuni de monitorizare a acţivităţii parlamentarului, au un conţinut eminamente politic”.
După cum se vede, pe vremuri SPP era ceva mai limbut, măcar reacționa cînd era pus la zid.
Acum el tace mîlc.
Nu-i vorbă că și acuzațiile și acțiunile pesediștilor sunt cam aiuritoare.
Dacă ar fi să glumim un pic, am spune că renunță cu larghețe la serviciile de pază și protecție, dar tot ei se miră cînd găsesc microfoane prin pereți.
Premierul confirmă – cu mare întîrziere – informația că guvernul renunță la serviciile SPP – dar nu furnizează nici măcar o umbră de motiv.
Liviu Dragnea se menține pe poziții ambigui, trimițînd presa la Paul Stănescu, iar acesta bălmăjește ceva, dar nu e nici el foarte generos cu dezvăluirile.
Se înțelege, totuși, că SPP face niște lucruri rele și se amestecă în politică, profețind execuții și alte cele.
Europarlamentarul Norica Nicolai cere imediat o anchetă a parlamentului, președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, confirmă că vor avea loc audieri, Parchetul general se autosesizează.
În rest, nimeni nu prea înțelege nimic: nici de ce s-a declanșat, totuși, acest scandal, nici ce se urmărește.
Un lucru e dincolo de orice contestație: renunțarea ostentativă la serviciile SPP este o gravă lovitură de imagine administrată de guvern serviciului amintit, iar lucrurile nu pot rămîne astfel, pentru că e implicată siguranța națională.
SPP este un serviciu care, reamintim, prestează și pentru demnitari străini, ba chiar e implicat în misiuni internaționale în țări aflate în conflict, precum Irak sau Afganistan.
Cum se mai pot trimite în misiuni externe militari contestați zdravăn în propria țară?
În altă ordine de idei, se pune întrebarea în ce măsură un înalt demnitar român poate dispune după bunul plac de protecția care i se acordă? La urma-urmei, respectiva protecție se acordă, de fapt, nu atît unor persoane fizice, cît unor înalte instituții ale statului. Un premier, vicepreședinte al CSAT, ori un ministru de Interne ori al Apărării au acces la secrete de prim rang; dacă el sau un membru al familiei sale e răpit de teroriști, bunăoară, nu ajung în pericol respectivele secrete?
Trebuie spus, din acest punct de vedere, că SPP nu e singurul serviciu cu dureri de cap.
Peste ocean, de vreun an de zile e scandal mare de tot în jurul Secret Service, echivalentul SPP.
Alegerea lui Trump a adus probleme în premieră. Familia președintelui e foarte mare, vreo 18 membri care trebuie protejați, deci cheltuieli masive. Pe de altă parte, fiii lui Trump sunt oameni de afaceri și umblă pe tot globul în acest sens. Cu SS-ul după ei, însă.
Alt necaz: Trumpii cei mici nu mai vor să permită SS accesul în clădirea Trump Tower, unde au birourile, pe motiv că vor să-și protejeze secretele de business; trebuie, deci, improvizată o soluție, SS fiind nevoit să stea în afara clădirii, dar cu implicații negative asupra traficului din zonă.
Soția președintelui stă mai mult la New York, deci e necesar un dispozitiv complet separat, iar Trump obișnuiește să meargă, în week-end, în Palm Beach. Numai un singur week-end de acest gen reclamă costuri de pază de sute de mii de dolari. În plus, prezența SS în zonă și măsurile de precauție necesare au început să falimenteze businessurile private din zonă, spre disperarea localnicilor.
Pentru acest an, SS a cerut suplimentare de fonduri de 60 de milioane de dolari, din banii contribuabililor.
Clasa politică de peste ocean, mass-media, societatea se întreabă ce ar fi de făcut.
Răspunsul nu e lesnicios, însă.
Un fost agent din dispozitivul lui Obama spune, în presa americană, că, pe fondul renunțării eventuale la pază, din motive de economie, o nedorită răpire sau asasinare a unui fiu al președintelui poate avea impact direct devastator asupra psihicului liderului SUA, spre exemplu. Își permite America un asemenea risc?
În 1994, grija pentru banul public a împins congresul să reducă paza SS acordată foștilor președinți la doar 10 ani după încheierea mandatului. Tragedia din 2001, însă, a readus lucrurile în vechea matcă.
În consecință, îngrijorarea mare pentru cheltuirea banului public se ciocnește, în SUA, cu nevoia de protejare a președintelui și, implicit, a țării; de aici o dilemă foarte mare și lipsa aparentă a unor soluții mulțumitoare deși se dezbate amplu și în congres și în media.
Legea nu permite nici renunțarea de către familia președintelui la paza SS, nici plata din buzunarul propriu – gras, ce-i drept – a serviciilor acestuia.
Paza și protecția înalților demnitari nu e, în consecință, o joacă.
Din păcate, felul cum e tratată la noi problema contrazice această teorie.
Decizia aiuritoare și neexplicată oficial a guvernului Dăncilă relevă, încă o dată, un adevăr amar, anume că politicienii români refuză să respectele minimele reguli ale democrației, ceea ce implică și perceperea protecției ca pe o necesitate – chiar venită la pachet cu anumite constrîngeri – și nu ca pe un moft.
SPP, la rîndul lui, nu se omoară să spulbere imaginea de serviciu complet netransparent, plasat în afara oricărui control serios și cu preocupări cam alăturea cu legea, cu care se confruntă de foarte mulți ani.
De-o parte, reprezentații unei puteri în stat aduc acuzații foarte grave, directe și indirecte, unui serviciu secret.
De cealaltă, respectivul serviciu refuză să reacționeze, iar cel care-l tutelează, președintele țării, e extrem de lapidar: ”Mi se pare o non-problemă. Nu m-a preocupat”.
Pînă acum, ar fi trebuit să avem de mult o ședință de urgență a CSAT care să clarifice lucrurile.
Decizia nemotivată a guvernului transmite un mesaj grav către public și chiar către exteriorul țării, întărind atît conceptul de stat paralel, cît și pe cel de clasă politică iresponsabilă.
Adică o situație de tip lose-lose de care chiar nu aveam nevoie. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
-
Exclusivacum 18 ore
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 23 de ore
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zile
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate