Actualitate
Scandalul SPP ia amploare: al cui cap va cadea?
Scandalul amorsat de Liviu Dragnea prin seria de declarații acuzatoare la adresa șefului SPP ia amploare: Parchetul general va face anchetă, Parlamentul la fel, apar declarații ceva mai concise, deși încă insuficient, și sunt toate șansele să ne îndreptăm spre un conflict serios, în care va fi antrenat, vrea/nu vrea, și șeful statului.
Ce spune șeful SPP, Lucian Pahonțu, confruntat cu acuzația că SPP e, de fapt, un fel de serviciu de casă al președintelui, specializat în spionarea adversarilor politici?
”Misiunea institutiei este foarte clar reglementata prin prevederi legale. Serviciul de Protectie si Paza a fost totusi uneori tinta unor acuzatii nedrepte, nesustinute de niciun fel de argumente din partea unor persoane publice. Nu pot decat sa remarc intentia acestora de a denigra activitatea institutiei, lasand loc unor speculatii neintemeiate la adresa cadrelor sale, ofiteri si subofiteri care cred si-au demonstrat de-a lungul timpului profesionalismul. De altfel, Comisiile de aparare ale Parlamentului, structuri abilitate prin lege sa controleze activitatea institutiei, au fost informate si au primit intotdeauna toate datele si argumentele pentru clarificarea oricarei situatii” afirmă generalul.
E necesară o precizare, ce-i drept: declarația de mai sus a fost făcută acum opt ani, într-un interviu.
Și atunci, SPP se confrunta cu acuzații similare celor de azi. Dan Voiculescu, spre exemplu, reclama public faptul că în interiorul SPP s-ar fi declanșat o acțiune de monitorizare permanentă a sa, în țară și în străinătate.
Serviciul nu rămînea dator:
„SPP apreciază că afirmaţiile senatorului Dan Voiculescu, potrivit cărora instituţia ar întreprinde acţiuni de monitorizare a acţivităţii parlamentarului, au un conţinut eminamente politic”.
După cum se vede, pe vremuri SPP era ceva mai limbut, măcar reacționa cînd era pus la zid.
Acum el tace mîlc.
Nu-i vorbă că și acuzațiile și acțiunile pesediștilor sunt cam aiuritoare.
Dacă ar fi să glumim un pic, am spune că renunță cu larghețe la serviciile de pază și protecție, dar tot ei se miră cînd găsesc microfoane prin pereți.
Premierul confirmă – cu mare întîrziere – informația că guvernul renunță la serviciile SPP – dar nu furnizează nici măcar o umbră de motiv.
Liviu Dragnea se menține pe poziții ambigui, trimițînd presa la Paul Stănescu, iar acesta bălmăjește ceva, dar nu e nici el foarte generos cu dezvăluirile.
Se înțelege, totuși, că SPP face niște lucruri rele și se amestecă în politică, profețind execuții și alte cele.
Europarlamentarul Norica Nicolai cere imediat o anchetă a parlamentului, președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, confirmă că vor avea loc audieri, Parchetul general se autosesizează.
În rest, nimeni nu prea înțelege nimic: nici de ce s-a declanșat, totuși, acest scandal, nici ce se urmărește.
Un lucru e dincolo de orice contestație: renunțarea ostentativă la serviciile SPP este o gravă lovitură de imagine administrată de guvern serviciului amintit, iar lucrurile nu pot rămîne astfel, pentru că e implicată siguranța națională.
SPP este un serviciu care, reamintim, prestează și pentru demnitari străini, ba chiar e implicat în misiuni internaționale în țări aflate în conflict, precum Irak sau Afganistan.
Cum se mai pot trimite în misiuni externe militari contestați zdravăn în propria țară?
În altă ordine de idei, se pune întrebarea în ce măsură un înalt demnitar român poate dispune după bunul plac de protecția care i se acordă? La urma-urmei, respectiva protecție se acordă, de fapt, nu atît unor persoane fizice, cît unor înalte instituții ale statului. Un premier, vicepreședinte al CSAT, ori un ministru de Interne ori al Apărării au acces la secrete de prim rang; dacă el sau un membru al familiei sale e răpit de teroriști, bunăoară, nu ajung în pericol respectivele secrete?
Trebuie spus, din acest punct de vedere, că SPP nu e singurul serviciu cu dureri de cap.
Peste ocean, de vreun an de zile e scandal mare de tot în jurul Secret Service, echivalentul SPP.
Alegerea lui Trump a adus probleme în premieră. Familia președintelui e foarte mare, vreo 18 membri care trebuie protejați, deci cheltuieli masive. Pe de altă parte, fiii lui Trump sunt oameni de afaceri și umblă pe tot globul în acest sens. Cu SS-ul după ei, însă.
Alt necaz: Trumpii cei mici nu mai vor să permită SS accesul în clădirea Trump Tower, unde au birourile, pe motiv că vor să-și protejeze secretele de business; trebuie, deci, improvizată o soluție, SS fiind nevoit să stea în afara clădirii, dar cu implicații negative asupra traficului din zonă.
Soția președintelui stă mai mult la New York, deci e necesar un dispozitiv complet separat, iar Trump obișnuiește să meargă, în week-end, în Palm Beach. Numai un singur week-end de acest gen reclamă costuri de pază de sute de mii de dolari. În plus, prezența SS în zonă și măsurile de precauție necesare au început să falimenteze businessurile private din zonă, spre disperarea localnicilor.
Pentru acest an, SS a cerut suplimentare de fonduri de 60 de milioane de dolari, din banii contribuabililor.
Clasa politică de peste ocean, mass-media, societatea se întreabă ce ar fi de făcut.
Răspunsul nu e lesnicios, însă.
Un fost agent din dispozitivul lui Obama spune, în presa americană, că, pe fondul renunțării eventuale la pază, din motive de economie, o nedorită răpire sau asasinare a unui fiu al președintelui poate avea impact direct devastator asupra psihicului liderului SUA, spre exemplu. Își permite America un asemenea risc?
În 1994, grija pentru banul public a împins congresul să reducă paza SS acordată foștilor președinți la doar 10 ani după încheierea mandatului. Tragedia din 2001, însă, a readus lucrurile în vechea matcă.
În consecință, îngrijorarea mare pentru cheltuirea banului public se ciocnește, în SUA, cu nevoia de protejare a președintelui și, implicit, a țării; de aici o dilemă foarte mare și lipsa aparentă a unor soluții mulțumitoare deși se dezbate amplu și în congres și în media.
Legea nu permite nici renunțarea de către familia președintelui la paza SS, nici plata din buzunarul propriu – gras, ce-i drept – a serviciilor acestuia.
Paza și protecția înalților demnitari nu e, în consecință, o joacă.
Din păcate, felul cum e tratată la noi problema contrazice această teorie.
Decizia aiuritoare și neexplicată oficial a guvernului Dăncilă relevă, încă o dată, un adevăr amar, anume că politicienii români refuză să respectele minimele reguli ale democrației, ceea ce implică și perceperea protecției ca pe o necesitate – chiar venită la pachet cu anumite constrîngeri – și nu ca pe un moft.
SPP, la rîndul lui, nu se omoară să spulbere imaginea de serviciu complet netransparent, plasat în afara oricărui control serios și cu preocupări cam alăturea cu legea, cu care se confruntă de foarte mulți ani.
De-o parte, reprezentații unei puteri în stat aduc acuzații foarte grave, directe și indirecte, unui serviciu secret.
De cealaltă, respectivul serviciu refuză să reacționeze, iar cel care-l tutelează, președintele țării, e extrem de lapidar: ”Mi se pare o non-problemă. Nu m-a preocupat”.
Pînă acum, ar fi trebuit să avem de mult o ședință de urgență a CSAT care să clarifice lucrurile.
Decizia nemotivată a guvernului transmite un mesaj grav către public și chiar către exteriorul țării, întărind atît conceptul de stat paralel, cît și pe cel de clasă politică iresponsabilă.
Adică o situație de tip lose-lose de care chiar nu aveam nevoie. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum o ziArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă




