Actualitate
La câtă suveranitate renunțăm?

La toate facultățile de științe juridice și la toate cursurile de diplomație, fără excepție, a fost susținut principiul conform căruia politica externă este o prelungire a politicii interne. Astăzi, o parte cel puțin din această axiomă nu mai stă în picioare. Generații întregi am învățat că suveranitatea unui stat, a oricărui stat, este sacrosantă. Nici acest principiu fundamental nu mai este adevărat în întregime. Și dacă pilonii care susțin întregul eșafodaj al gândirii moderne încep să se clatine sau chiar dispar, atunci tot ceea ce știm trebuie reevaluat. Și analizat dintr-o cu totul și cu totul altă perspectivă. Prin urmare, mai este România un stat suveran? Mai este politica noastră externă o expresie a politicii interne? Da sau nu?
Este clar – și știam acest lucru – că din momentul aderării la Uniunea Europeană România, ca orice alt membru, renunță în mod deliberat la o parte a suveranității sale, în beneficiul suveranității colective. Care este în principiu echivalentul unei securității colective. Acesta fiind beneficiul care compensează amputarea de suveranitate. Tocmai de aceea, a trebuit să ne însușim un IQ comunitar. Să ne reglăm regulile după regulile Uniunii Europene. Chiar dacă uneori sau chiar de multe ori acest reglaj a fost și încă mai este dureros. Și uneori chiar păgubos. Dar am făcut-o. Să vedem cu ce rezultat. Într-un alt plan, integrarea noastră în NATO, care este nu numai o organizație militară de securitate colectivă ci și o organziație politică, ce impune abordări comune ale statelor în chestiuni esențiale ținând de politicile externe, mai cu seamă de cele vizând securitatea și apărarea colectivă, a impus din ce în ce mai multe măsuri de politică internă generate de decizii de politică externă. România a ajuns să-și schimbe mai mult politica internă urmând exigențele politicii externe colective decât politica externă, urmând interesul politicilor sale interne. Cu ce ne-am ales? Am câștigat sau am pierdut?
Suntem obligați, nu pentru că am fi cinici, nu pentru că am fi excesiv de circumspecți și nicidecum fiindcă am fi sceptici, să cântărim rezultatele în raport cu ceea ce am oferit. Și ceea ce implicit am pierdut în alte planuri. Ei bine, pentru a măsura aceste rezultate, pozitive sau negative, pentru a pune în balanță pe de-o parte câștigul, pe de altă parte pierderea și pentru a trage o concluzie cât de cât rezonabilă, este obligatoriu să răspundem la cele două capitole abordate unei întrebări esențiale. Iar această întrebare sună așa: am cedat suveranitate națională în beneficiul unei suveranități colective sau, cel mai adesea, am făcut-o nu în folos comunitar ci spre câștigul unor alte state, aflate în postura de lideri europeni? Am inversat raportul dintre politica internă și externă în beneficiul securității colective sau asigurată de apartentența noastră la NATO și în general la structurile euroatlantice sau am ajuns să ne modelăm politica internă în funcție nu de intersul colectiv, ci în funcție de politicile externe și obiectivele acestor politici ale unor state lider? Cât timp la ambele capitole ne aflăm în primul scenariu, lucrurile stau bine și putem trage concluzia că România se află acolo unde trebuie și că face finalmente politici în interes național. Dar dacă ne aflăm în cel de-al doilea scenariu?
Chiar în această săptămână, un lider politic european, care nu este prea bine văzut la București și devine aproape indezirabil pentru nucleul dur al Uniunii Europene a ținut un discurs fulminant. Viktor Orban, omul numărul unu al Ungariei, căci despre el este vorba, s-a referit la tendințele europene conform cărora culturile diferitelor popoare trebuie să se contopească, să se estompeze, în numele unui principiu conform căruia, astfel, cultura și spiritualitatea europeană devin mai bogate. Liderul maghiar afirmă că acest lucru este fals. Un fals grosolan. Și că istoria Europei a dovedit și dovedește în continuare că acest continent devine mai puternic și mai bogat doar în măsura păstrării identităților naționale. Așadar conform lui Orban, viitorul aparține statelor națiune și nicidecum unei Europe distrugătoare a identităților naționale. El leagă această temă de o îngrijorare mai veche a sa privind utilizarea migrației masive în Europa ca un instrument de ștergere a identităților culturale și naționale. Și aici vorbește argumentat despre rolul nefast jucat de miliardarul George Soros, care a construit nu numai în Ungaria ci în toată Europa, dar începând cu Ungaria, o amplă rețea de fundații, care încurajează migrația și ștergerea pe orice cale a identităților statelor națiune din Europa. Este, afirmă Viktor Orban, un proiect extrem de abil de acaparare a Europei, căruia Ungaria i se opune pe toate căile.
Am deschis această paranteză pentru a mă face mai bine înțeles atunci când afirm lucruri asemănătoare și în raport cu viziunea oamenilor politici din Polonia de azi, ori a celor din Slovacia. State mai mult sau mai puțin îngrijorate de ceea ce se întâmplă, în raport cu cele două teme principale pe care le-am enunțat la începutul acestei analize, au creat așa numitul Vișegrad 8. Opt state din fosta Europă de Est, care pe de-o parte refuză hegemonia Germaniei – o Germanie aflată azi într-o profundă criză politică – pe de altă parte refuză migrația masivă programată de Angela Merkel și, în fine, în al treilea rând, încearcă să-și edifice inclusiv cu sprijinul Marii Britanii, cu care au încheat un pateneriat stategic, o politică unitară de apărare pe flancul sud-estic al Uniunii Europene. Firește, cu sprijinul partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii.
Ce înseamnă asta? Că în planul securității colective dar și al integrăiri în Uniunea Europeană, România are de pierdut dacî stă lipită de nucleul dur al Uniunii Europene, care nu va trata acest stat niciodată ca pe un stat suveran ci ca a cincea roată la căruță. Și face bine România dacă își concertează politiciile, așa cum a început să facă, cu statele de la Vișegrad. Asăzi România face parte din Vișegrad 8 și procedează bine din perspectiva interesului național.
În ceea ce privește politica de securitate colectivă, e clar că trebuie să facem sacrificii și le și facem, alături de partenerii noștri, pentru că nu putem să fim doar beneficiari ai securității, ci avem obligația să generăm noi înșine securitate. Dar în nicio direcție nu avem dreptul să cedăm din suveranitatea națională, indiferent cât cedăm, decât în schimbul suveranității colective. Prin urmare, în niciun caz nu trebuie să cedăm suveranitate și nu trebuie să ne modelăm politica internă după politici externe, făcând asta în beneficiul unor state, indiferent cum se numesc ele. Dacă învățăm lecția de mai sus, ne luăm România înapoi. Dacă nu, e bine să știm încă de pe acum că am dat-o pe nimic.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Războiul lansat anul trecut de Rusia are efecte serioase și asupra comunităților de etnici români

(Preluare Inpolitics):
Pentru prima oară de la începutul războiului din Ucraina MAE e solicitat oficial să spună cîți etnici români au murit ori au fost răniți. Deputatul AUR Dan Tănasă a adresat, astfel, o interpelare către ministrul de Externe, Luminița Odobescu.
”În nordul Bucovinei şi Transcarpatia, aproape 400.000 de etnici români simt efectele unui război care se duce la peste 1.000 de kilometri depărtare. Și în Cernăuți, alarmele antiaeriene au sunat de mai multe ori pe zi, iar oamenii devin din ce în ce mai panicați, mai ales că foarte mulți au ajuns în orașul de lângă granița cu România ca refugiați. Războiul lansat anul trecut de Rusia are efecte serioase și asupra comunităților de etnici români zona Bugeacului” afirmă deputatul.
Tănasă vrea să știe, în consecință, dacă România are o statistică privind numărul de etnici români din Ucraina care au fost răniți, capturați sau au pierit în război și care este suportul oferit de către statul român pentru etnicii români din Ucraina în contextul războiului.
Actualitate
Când și unde este recomandat să folosești hidroizolații lichide?

Într-un mediu supus provocărilor climatice și umidității constante, protejarea structurilor împotriva infiltrării apei devine esențială pentru menținerea durabilității și integrității acestora. Aici intervin hidroizolațiile lichide, tehnologii inovatoare care au captat atenția industriei construcțiilor datorită eficacității lor remarcabile în prevenirea problemelor cauzate de umezeală.
De la acoperișuri și terase, până la fundații și instalații industriale, aceste soluții impermeabile au transformat modul în care ne raportăm la protecția împotriva apei. Află din rândurile de mai jos când și unde este recomandat să le folosești!
Ce sunt hidroizolațiile lichide?
Hidroizolațiile lichide sunt materiale de acoperire utilizate pentru a crea o barieră impermeabilă pe suprafețele construcțiilor sau structurilor, împiedicând infiltrarea apei și protejând astfel împotriva deteriorării cauzate de umezeală. Acestea sunt denumite „lichide” deoarece se aplică sub formă de lichid și se transformă ulterior într-o membrană continuă și etanșă. Acestea sunt compuse adesea din polimeri modificați, precum poliuretanul sau bitumul modificat, care oferă o rezistență excelentă la apă și umiditate.
Caracteristicile hidroizolațiilor lichide sunt impresionante:
- au capacitatea de a se lipi de aproape orice tip de suprafață, indiferent dacă este vorba de metal, beton, lemn sau plastic;
- le aplici cu ușurință, fie prin pulverizare, vopsire sau cu ajutorul unei spatule;
- le poți aplica în straturi succesive pentru a obține grosimea dorită;
- previn apariția mucegaiului și a altor probleme asociate cu umezeala.
Alege-o și obține protecție optimă împotriva infiltrărilor de apă cu hidroizolația lichidă de la Mathaus!
Când este recomandat să folosești hidroizolații lichide?
Hidroizolațiile lichide sunt o soluție excelentă într-o varietate de situații de construcție. În cazul clădirilor noi, le poți utiliza pentru a asigura protecția împotriva infiltrărilor de apă încă din stadiul inițial al construcției, pentru a preveni apariția problemelor de umiditate și deteriorarea structurii clădirii.
De asemenea, hidroizolațiile lichide pot fi de mare ajutor în cazul clădirilor vechi, fiind utile pentru a remedia problemele de umiditate deja existente. Le poți aplica atât pentru protecția exteriorului, cât și a interiorului clădirii, contribuind la menținerea unui mediu sănătos și confortabil în interior.
Tipul de construcție care poate beneficia cel mai mult de hidroizolații lichide este cel al clădirilor cu fundații în zone cu nivel ridicat al apei subterane sau în zone cu umiditate ridicată. Acestea pot preveni infiltrarea apei în structură și pot asigura o protecție eficientă împotriva umidității.
Unde este recomandat să folosești hidroizolații lichide?
Hidroizolațiile lichide sunt extrem de eficiente în zonele cu umiditate ridicată, cum ar fi băile sau pivnițele. În astfel de zone, unde nivelul de umiditate poate fi constant ridicat, hidroizolațiile lichide oferă o barieră impermeabilă și durabilă împotriva apei. Astfel, se previne deteriorarea structurii și se asigură un mediu curat și igienic.
Balcoanele, terasele și acoperișurile sunt cele mai expuse zone la variațiile de temperatură și la precipitații. Hidroizolațiile lichide pot fi o soluție excelentă pentru a preveni deteriorarea acestora. Ele oferă o protecție eficientă împotriva pătrunderii apei și a altor elemente nocive, precum radiațiile UV sau schimbările de temperatură. Astfel, se prelungește durata de viață a acestor suprafețe și se minimizează nevoia de reparații și întreținere constantă.
În zonele cu trafic pietonal intens, cum ar fi coridoarele sau scările exterioare, hidroizolațiile lichide pot îmbunătăți rezistența la uzură și pot prelungi durata de viață a suprafețelor. Acestea oferă o protecție eficientă împotriva frecării și abraziunii cauzate de traficul intens.
În cazul clădirilor vechi, care pot avea probleme de etanșeitate datorită vechimii sau a calității materialelor folosite inițial, hidroizolațiile lichide pot fi o soluție eficientă pentru a preveni eventualele infiltrări de apă. Acestea pot reface bariera de protecție a structurii și pot preveni deteriorarea cauzată de apă. Astfel, hidroizolațiile lichide pot contribui la conservarea și întreținerea clădirilor vechi, protejându-le de efectele negative ale umidității și infiltrărilor de apă.
Sfaturi practice și recomandări în utilizarea hidroizolațiilor lichide
Iată câteva sfaturi practice și recomandări în utilizarea hidroizolațiilor lichide:
- Alege tipul de hidroizolație lichidă potrivit pentru cerințele specifice ale proiectului tău. Există o varietate de produse pe piață, fiecare având proprietăți și caracteristici diferite. Este important să ții cont de factori precum tipul de suprafață care trebuie hidroizolat, condițiile de mediu, precum și durabilitatea și rezistența dorită.
- Înainte de aplicarea hidroizolației lichide, este esențială o pregătire corespunzătoare a suprafeței. Aceasta trebuie să fie curată, uscată și netedă pentru a asigura o aderență bună a produsului. Trebuie să repari orice crăpături sau găuri, dar să îndepărtezi și eventualele pete de ulei sau grăsime.
- Aplică hidroizolația lichidă respectând instrucțiunile producătorului. De obicei, este necesară aplicarea a două sau trei straturi, cu timp de uscare între ele. Este important să asiguri o acoperire completă a suprafeței pentru a evita apariția punctelor slabe sau zonelor neprotejate.
- După aplicarea hidroizolației lichide, este recomandat să o verifici periodic pentru a evalua starea acesteia și a asigura o protecție eficientă pe termen lung. Trebuie să remediezi eventualele deteriorări sau probleme cât mai curând posibil pentru a preveni daune mai mari.
Deși hidroizolațiile lichide sunt deosebit de utile în protejarea diferitelor structuri împotriva apei, este esențial să le aplici în mod corect și în situațiile potrivite. Folosește informațiile din acest articol pentru a face alegerea potrivită și a-ți proteja investiția pe termen lung!
Actualitate
PREVENIM CRIMINALITATEA CU BANI DIN VALORIFICAREA BUNURILOR CONFISCATE

-
Administratieacum 2 zile
Ne mai mira ca seful unor astfel de functionari corupti (naşul edilului) inspectează lucrările de pe Bulevard cand in acte apare doar ca şef al Poliţiei Locale Ploieşti?
-
Exclusivacum 4 zile
Cam atata se poate face, cand te confrunti cu rechini in roba de magistrat
-
Exclusivacum 4 zile
Ce impact vor avea măsurile de austeritate asupra polițiștilor?
-
Exclusivacum 2 zile
Minți „luminate” de întunericul provocat de scurtcircuitul neuronal!/Trăiască abuzurile, trăiască abuzatorii
-
Administratieacum 2 zile
Av. George Botez, consilier local: „Nu poți condamna 60.000 de ploieșteni sau chiar mai mulți să suporte frigul pentru că esti tu slab manager”
-
Exclusivacum 2 zile
Sistemul penitenciar zguduit din temelii datorita abuzurilor directorului general al A.N.P
-
Exclusivacum 4 zile
Imediat după moartea Sharei, polițiștii din Dumbrava Roșie, intenționat sau nu, au compromis grav ancheta
-
Exclusivacum 2 zile
Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău