Actualitate
Academia SRI blochează de 5 luni un verdict în cazul doctoratului suspect de plagiat al premierului

În ciuda prevederilor legale, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” nu a transmis nici până astăzi documente necesare Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNTADCU) pentru a lua o decizie în privinţa tezei de doctorat a premierului Mihai Tudose. Academia, care este subordonată Serviciului Român de Informaţii (SRI), trebuia să transmită aceste documente cel mai târziu la începutul lunii august, scrie Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI).
Într-un răspuns adresat Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), Academia a transmis că rectorul Adrian Ivan „are în vedere” trimiterea documentelor. Preşedintele Comisiei de Ştiinţe Militare din CNATDCU, comisie a cărei activitate în cazul premierului este blocată de Academie, a declarat că nu-şi aduce aminte de un caz similar. Tudose şi-a susţinut lucrarea de doctorat la această instituţie de învăţământ superior în 2010. În 2015, CRJI a dezvăluit că în teză există zeci de pagini plagiate, iar în iulie 2017, pe baza acestui material, publicaţia România Liberă a sesizat CNATDCU.

Ministrul Economiei Comertului si Turismului, Mihai Tudose participa la Reuniunea Reprezentantilor Ministerului Economiei Comertului si Turismului din Reteaua Externa, organizata de Ministerul Economiei Comertului si Turismului, in Bucuresti, luni, 6 iulie 2015. MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAX FOTO
17 noiembrie: CNATDCU a luat act de lipsă
Situaţie fără precedent în activitatea CNATDCU. De mai multe luni, Consiliul nu poate da un verdict în cazul doctoratului actualului premier din cauza Academiei SRI. Această instituţie trebuia să trimită un raport, întocmit de Comisia de Etică din universitate, referitor la teza lui Mihai Tudose, cu propunere de menţinere sau retragere a titlului de doctor, precum şi volumele sau articolele din care acesta ar fi plagiat. Cu toate că termenul-limită pentru îndeplinirea acestor sarcini, termen prevăzut de Regulamentul de Organizare şi funcţionare al CNATDCU, este de 30 de zile, Academia nu a trimis documentele nici până acum.
Cazul Tudose a intrat în şedinţa Consiliului General al CNATDCU pe 17 noiembrie, dată la care preşedintele Comisiei de Ştiinţe Militare, profesorul universitar Ioan Crăciun, şi-a informat colegii despre lipsa documentelor. Trei membri ai Comisiei pe care o conduce aşteaptă de luni de zile raportul şi resursele bibliografice pentru a lua, la rândul lor, o decizie care să ajungă pe masa plenului CNATDCU. Acesta este cel care, în final, hotărăşte dacă Tudose va rămâne sau nu cu titlul de doctor.
Academia: „Imposibilitate temporară de a formula şi transmite o opinie”
Următoarea şedinţă de plen a CNATDCU va avea loc pe 13 decembrie. „Chiar dacă vom primi raportul Comisiei de Etică de la Academie până atunci, comisia noastră nu va putea analiza documentele şi teza până la acea dată”, a declarat Crăciun pe 28 noiembrie, pentru CRJI. El a adăugat că a avut o întâlnire, într-un cadrul neoficial, cu rectorul Academiei, Adrian Ivan, care i-a promis că va trimite documentele. Acelaşi lucru a fost susţinut şi într-un răspuns adresat CRJI de către Academie: „Ulterior numirii în funcţia de rector, domnul prof. univ. Ivan Adrian-Liviu are în atenţie soluţionarea sesizării care este invocată în solicitarea dumneavoastră. Precizăm că Academia Naţională de Informaţii «Mihai Viteazul» va răspunde interpelărilor instituţiilor statului român, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă în domeniu.”
Academia invocă faptul că întârzierea a fost provocată de „vacantarea intempestivă a postului de rector (prin trecerea în rezervă la cererea sa)”, ceea ce „a impus demararea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a procesului de alegere a membrilor unui nou Senat universitar şi elaborarea metodologiei de ocupare a funcţiei de rector.”
Fostul rector se numeşte Niculae Iancu şi a condus Academia din 2013. În aceeaşi adresă, Academia a precizat că a transmis în termenul legal Ministerului Educaţiei Naţionale (Direcţia Generală Învăţământ Universitar) faptul că s-a aflat, „în mod obiectiv, în imposibilitatea temporară de a formula şi transmite o opinie”.
De ce nu a lucrat Comisia de Etică?
Explicaţiile Academiei ridică întrebări legate de modul de funcţionare dintr-o universitate, în general. Eveniment foarte puţin mediatizat, plecarea din funcţie a lui Niculae Iancu ar fi avut loc, conform unui articol publicat de Pressone.ro, la sfârşitul lunii iulie. CNATDCU ceruse Academiei raportul şi articolele/cărţile pe 10 iulie, timp berechet pentru ca procesul de comunicare inter-instituţională din Academie (rector-Comisie de Etică) să aibă loc. Chiar dacă Iancu plecase din funcţie, această Comisie îşi putea vedea liniştită de lucru şi emite un verdict. Deşi este greu de crezut că, după demisia lui Iancu, Academia nu a avut un conducător (de exemplu, în acea perioadă a fost organizată o sesiune de admitere) care să trimită raportul la CNATDCU, documentul ar fi putut fi confirmat şi trimis către CNATDCU de noul rector, Adrian Ivan, începând cu 16 octombrie, data la care Senatul l-a validat în funcţie. Acest lucru nu a avut însă loc, cel puţin până pe 28 noiembrie.
O sursă apropiată cazului Tudose a declarat pentru CRJI că, pe fondul situaţiei de la vârful Academiei, membrii Comisiei de Etică au avut anumite „reţineri” în a întocmi raportul.
Tudose: „Poate am fost şi puţin neglijent”
Teza de doctorat cu titlul „Protecţia infrastructurii critice – element strategic dinamic în sectorul de securitate” a fost susţinută de Mihai Tudose în 2010. Conducător ştiinţific al tezei a fost profesorul universitar Constantin Onişor. Într-un material publicat în august 2015, CRJI a făcut public faptul că aproximativ o treime din lucrare era plagiată. Fapt inedit, Radu Andriciuc, autorul unei lucrări din care erau preluate, fără sursă, zeci de pagini a declarat că „Domnul Tudose m-a contactat şi i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 şi aveam nişte probleme financiare, vă aduceţi aminte ce au păţit bugetarii (scăderea veniturilor cu 25%, din cauza crizei, a avut loc însă în 2010 n.r.), plus că fiul meu dădea Bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro”.
„E vorba de Andriciuc şi de nişte texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de două-trei pagini şi nu sunt preluate cuvânt cu cuvânt. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost şi puţin neglijent, dar era ca şi cum aş face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde că am inventat eu Teorema lui Pitagora”, a fost replica lui Tudose, care a adăugat că „Am scris un capitol pe plajă, cu pixul, şi după ce l-am băgat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reieşind că era copiat în proporţie de 15%”.
Alt stop pus de Academie
La şapte luni după articol, Tudose şi alţi opt absolvenţi de doctorat de la Academie, asupra cărora planau suspiciuni similare, au depus la instituţia de învăţământ superior o cerere de a li se retrage titlurile de doctori. Acest lucru nu a avut loc pentru că nu existau prevederi legale în acest sens, în acelaşi an Curtea Constituţională criticând o lege care permitea retragerea titlului la cererea foştilor doctoranzi.
Şi în acea situaţie Academia SRI a avut o poziţie pe care mai mulţi jurnalişti care au scris despre cazurile de plagiat au calificat-o drept partizanat: instituţia a transmis că nu poate emite verdicte de (ne)plagiat în cele nouă teze, prin Comisia de Etică, pentru că doctorii au depus solicitările de mai sus. Din acel moment, nimic nu s-a mai mişcat în privinţa verificării criteriilor etice din acele teze, cu excepţia lucrării lui Tudose, pentru care, în iulie 2017, la puţin timp după numirea în funcţia de premier, România Liberă a cerut CNATDCU să emită o decizie.
Titlul obţinut în 2010 i-a permis lui Tudose să devină asistent universitar şi, ulterior, lector universitar la Academia Naţională de Informaţii. Cu toate acestea, atât Academia, cât şi Tudose au susţinut că ultimul nu a predat niciodată.
În iulie 2017, România Liberă a publicat un text în care era dezvăluit faptul că existau suspiciuni de plagiat într-o altă lucrare a actualului premier, tipărită chiar la Editura Academiei Naţionale de Informaţii.
Traseul analizei doctoratului lui Tudose
4 iulie – Înregistrarea sesizării la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI;
5 iulie – După ce a verificat dacă îndeplineşte cerinţele legale, UEFISCDI a trimis-o la CNATDCU;
10 iulie – Sesizarea a fost prezentată în şedinţa de plen a Consiliului General al CNATDCU. S-a decis formarea unei comisii care să o analizeze şi trimiterea de adrese către Biblioteca Naţională şi Academia Naţională de Informaţii;
4 august – A expirat termenul în care Academia trebuia să trimită punctul de vedere asupra tezei;
28 septembrie – Şedinţă de plen CNATDCU. Cazul nu a intrat pe ordinea de zi;
16 octombrie – Noul rector al Academiei a fost numit în funcţie;
Octombrie – Nu s-a ţinut şedinţă de plen CNTADCU;
17 noiembrie – Şedinţă de plen CNATDCU. Cazul Tudose a intrat pe ordinea de zi, dar a fost amânat;
13 decembrie – Şedinţă de plen CNATDCU. Nu există posibilitatea să se ia o decizie în acest caz;
Ianuarie 2018 – Cea mai apropiată dată la care plenul CNATDCU ar putea lua o decizie. (Cerasela N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 20 de ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi