Actualitate
EXCLUSIV/Relatia institutionala intre SRI si Comisia de Control se realiza altfel decat stabileste legea si actele juridice ale Parlamentului

Iata ca SRI reactioneaza la comunicatul sau pozitia oficila a senatorului Claudiu Manda – presedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care a spus ca va cere demisia sau retragerea din functia detinuta a gral. Dumitru Dumbrava – secretar general al SRI, intrucat conform afirmatiilor sale “nu putem să continuăm această analiză cu domnul Dumbravă în poziția de secretar de general al Serviciului Român de Informații”.
Din afirmatia lui Manda rezulta clar ca modalitatea institutionala de comunicare intre presedintele comisiei in cauza si conducerea SRI se realiza prin intermediul secretarului general al SRI, actualmente gral. Dumbrava, aspectul in sine fiind confirmat, fara echivoc, de comunicatul SRI de unde aflam ca “Pentru a elimina suspiciunile menționate de președintele Comisiei, domnul Claudiu Manda, în ceea ce privește corespondența între SRI și Comisie, Biroul Executiv a hotărât, în ședința de azi, 28 noiembrie 2017, ca dialogul interinstituțional să nu se mai realizeze prin Secretariatul General, ci exclusiv prin Cabinetul Directorului.”
Dar ce rezulta din aceast fapt este mult mai important si anume ca relatia institutionala intre SRI si Comisie se realiza altfel decat stabileste legea si actele juridice ale Parlamentului (hotarare) in domeniul referit.
Redau cateva preveri incalcate:
– Legea nr.14/1992 art. 23 “Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două Camere ale Parlamentului…”;
– Legea nr.51/1991 art.11, alin(2) “Comunicarea informaţiilor se aprobă de către conducătorii organelor cu atribuţii în domeniul securităţii..” art.33 “Persoanele prevăzute la art. 32, chemate ca martori în faţa organelor judiciare, pot face depoziţii cu privire la faptele şi împrejurările ce privesc securitatea naţională, de care au luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, numai cu încuviinţarea scrisă a şefului organului din care fac parte.”
– Hotărârea nr. 30/1993 art.7 “(1) În realizarea atribuţiilor care îi revin, comisia solicită Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul directorului acestuia, rapoarte, informări, explicaţii, documente, date şi informaţii şi poate audia persoane în legătură cu problemele analizate.
– (2) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia comisiei, în timp util, rapoartele, informările, explicaţiile, documentele, datele şi informaţiile solicitate şi să permită audierea personalului militar şi civil indicat de comisie.”
Sper ca putei sa trageti singuri concluziile in contextul analizei si evaluarii celor anterior precizate.
Interesant este si preambulul comunicatului anterior subliniat cum ar fi: “Serviciul Român de Informații a luat act de declarația facută în mass-media de către președintele Comisiei Parlamentare de Control asupra activității SRI, domnul senator Claudiu Manda, privind posibila solicitare de demisie a unui ofițer cu atribuții administrative din cadrul SRI.”
Iata cum SRI ii critica indirect pe senatorului Manda pentru ca utilizeaza canalele de comunicare media pentru a expune demersuri posibil oficiale luate in cadrul comisiei (in plen sau cu anumiti membrii ai comisiei) si nu cele institutionale stabilite cu SRI, respectiv pune in derizoriu calitatea general si de inalt functionar public a lui Dumbrava Dumitru, ce indplineste atributiile functiei de secretar general al SRI, comunicand in spatiul public faptul ca “ofiterul” Dumbrava nu are decat atributii administrative in cadrul SRI, situatie ce banalizeaza in fapt calitatea de secretar general al unei institutii pentru orice inalt functionar public ce detine o astfel de functie in administratia publica centrala si locala din Romania.
Mai mult, din acelasi comunicat se ai desprind urmatoarele aspecte:
– “Biroul Executiv al Consiliului Director din SRI solicită tuturor membrilor Comisiei să nu implice Serviciul în niciun fel de joc politic, manifestându-și totodată determinarea de a continua cooperarea corectă și de bună credință în conformitate cu cadrul normativ care reglementează relaționarea interinstituțională. “.
Oare in ce cadru normativ a identificat SRI existenta vreunei prevederi normative care sa instituie “cooperarea corecta si de buna credinta intre…” SRI si Comisie, doarece nu poate exista o functie de cooperare intre cele doua institutii intrucat Hotărârea nr. 30/1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii” prevede stric in art.1 “Prezenta hotărâre reglementează organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, denumită în continuare comisia. Se constituie Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.”, respect in art.1, alin (11) “Comisia veghează la îndeplinirea de către Serviciul Român de Informaţii a misiunilor ce îi revin în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi efectuează un control concret şi permanent asupra activităţilor Serviciului Român de Informaţii.”
Deci intre Comisie si SRI exista un raport institutional de control si nu de cooperare, stabilit prin norma juridica (hotarare a Parlamentului for suprem legislativ in Romania), sens in care conform principiilor de management al activitatilor (in sens larg a se vedea cursuri in domeniul economic), functia de control –evaluare reprezinta: “ansamblul proceselor prin care performantele sistemului, subsistemelor si componentelor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial in vederea eliminarii eventualelor deficiente, disfunctii, abateri, nerealizari constatate si generalizarea experientelor pozitive. Specificitatea functionarii controlului consta, in faptul ca el trebuie sa se exercite in mod curent, sa fie operativ, sa aiba un caracter obiectiv si sa se desfasoare imediat dupa adoptarea deciziilor si hotararilor. Rolul lui este acela de a dirija activitatea sistemelor in ansamblul lor, ca si a fiecarui om spre realizarea obiectivelor prestabilite. Cea mai importanta functie a controlului este aceea de a sesiza permanent daca performantele profesionale sunt sau nu la nivelul asteptarilor. Actiunea de control trebuie sa nu se limiteze numai la evaluarea rezultatelor in raport cu obiectivele si normele stabilite ci sa contribuie la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita luarea unor decizii de corectie. Controlul trebuie sa fie in masura sa sesizeze abaterile intr-un termen cat mai apropiat de momentul producerii lor, declansand rapid reactiile de corectie ce se impun. De asemenea, sa actioneze nu numai pentru sesizarea abaterilor si corectarea lor ci, in primul rand, pentru prevenirea acestora. Cu alte cuvinte sistemul de control trebuie sa actioneze la stimulii interni si externi, sa-i compare cu un complex de norme, considerate a fi sarcinile sau obiectivele ce caracterizeaza activitatea sistemului.”
Concluziile rezulta in functie de perceptia celor care analizeaza critic comunicatele in cauza, documente/comunicari ce au stat la baza celor de mai sus scrise si astept reactii la prezenta opinie a mea. (Col S.R.I. ® Ion Dedu).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”